Lupta, noiembrie 1895 (Anul 12, nr. 2708-2729)
1895-11-26 / nr. 2727
ANUL XII.—No. 2727 USIOUMENTE DIN TARA Un an...........................................................................*0 lei pease luni.......................................................................20 . Trei luni.................................................................. Pentru învățători pe un an......................................30 „ IN STRAINETATE Un an........................... 50 „ Șease luni.......................................................................25 „ Trei luni............................................................ 15 A UB'jR9éE°aa!3 S5 Bats! REDACTIUNEA : MMíSAGtlUU KOMM Mo. 13. EDIŢIA A DOUA ORGAN DEMOCRAT-RADICAL DUMINICA., 26 NOEMBRIE 1895 A1IÜI1GIURI 11 Pe pagina III, 30 litere, corp 7 Tj. . . 1 lei linia „ B IV „ .... 25 bani linia Inaerte si reclame , „ .... 2 lei linia Pentru imunciuri a se adresa: LA £.de«iMfsifff*a$ijB SEfauPiiliil IlmssesBBaCB* ADMINISTRATIUNE ST»AJ»A SFAMTSJ IOMBCM ESHBXS&a CANDIDAŢII OPOZIŢIEI IMM IAŞI COLEGIUL I DE CAMERA 26 Noembre dd. dr. V. Filipescu, Nicu Manu, Dimitrie Greceanu, C. Cuza. COLEGIUL II DE CAMERA 27 Noembre dd. A. A. Bădărău, M. Micolaidi, V. Vlădescu, Iorgu Catargiu, Gheorghe Botez, Costea HaliCOLEGIUL III DE CAMERA 28 Noembre dl. A. G. Dabija. INGERINŢELE Vorbind ori de chipul în care s’am făcut alegerile, spuneam, că dacă guvernul a făcut numai teribile ingerinţe aşa zise morale, aceasta se datoreşte faptului, că fiind date condiţiunile în care să schimbă la noi guvernele şi puţina rezistenţă a corpuluielectoral, toată lumea erea sigură că guvernul pare să reuşească în alegeri. Adâugam in acelaşi timp, că desigur, dacă guvernul ar fi simţit undeva că rezultatul eproblematic, ar fi recurs şi la bande. Nu credeam că aşa iute va fi dovedit că aveam perfectă dreptate, cind vorbeam în acest mod despre guvernul liberal. Chiar în momentul cînd scriam, la Galaţi, unul din cele două oraşe în care a fost balotagiu la alegerile pentru Senat, bandele au şi început să lucreze. A vizat guvernul că ameninţările, sechestrările, scotocirile prin buzunare, supravegherea cetăţenilor, în sfîrşit toate măsurile închisitoriale, toate ingerinţele morale nu au putut asigura reuşita candidaţilor sei, şi imediat s’a năsputit cu violenţă asupra adversarilor. Liberalii dizidenţi din Galaţi au scos un ziar. Imediat poliţia l’a sechestrat, i’a dat foc. A îndrăsnit d. Nebuneli, un cetăţean notabil din oraş,să protesteze în contra vandalismului poliţienesc, numai de cit cu brutalitatea care îi caracteriză pe cei de la guvern, s’au repezit asupra d-sale şi l’au arestat. Dacă reuşind în unanimitate şi avînd numai două balotagii şi liberalii recurg la asemenea acte scandaloase, ce credeţi că ar fi făcut ei dacă cădeaţi în cîteva oraşe ? Cînd au anunţat că venind la putere, reiau firul domniei lor de unde i-au lăsat la 1888, ţara a înţeles,, cum înţeleg ei să guverneze. Şi cetăţenii cari au simţit oribilul guvernului de la 1888 nevoind să mai încerce odată armele de luptă ale liberalilor s’au supus acestei domnii de teroare, care nu are nimic de comun cu un guvern constituţional. Am spus’o în nenumărate rînduri că liberalii sunt ca o armată de invazie. Ei nu respectă nimic, nu ţin socoteală de nimic, nu se dau înapoi de la nici o oroare. Cea mai mică veleitate de independenţă, cel mai neînsemnat act de opoziţie e pedepsit cu cea din urmă asprime. Ei nu admit că atunci cînd domnesc ei să se găsească un singur om în ţară, care să nu se supue voinţei lor. Cea ce s’a petrecut la Galaţi este cea mai strălucită dovadă, că oamenii aceştia nu au înveţat nimic în cei opt ani de opoziţie, că au rămas tot ce ereau la 1888, că au să guverne tot prin acele mijloace detestabile, că au să comită aceleaşi acte revoltătoare. De altfel modul în care s’au prezentat in faţa ţărei, după ce au luat puterea, esplică în de-ajuns acest fapt. Ce au spus ei în toate întrunirile în care au vorbit? Nimic altceva, de cit au înjurat pe adversari, au făgăduit că roiau firul domniei lor, de unde l’au lăsat la 1888, şi au explicat venirea lor la putere, ca un semn al dumnezeirei că va fi resboî. Spus’au ei un cuvînt măcar despre ce au să facă la putere ? Vorbit-au ei o secundă cel puţin despre nevoile cetăţenilor ? Nu. Aceasta ar fi însemnat că eî vor să capete încrederea cetăţenilor, cărora le dă o consideraţie oarecare, şi liberalii nu vor să guverne prin încrederea cetăţenilor, eî guvernă prin forţă, prin teroare. Pe mine unul scenele cari s’au petrecut atît în timpul alegerilor, cit şi ridiculul luptei prin circulări nu m’a surprins de loc. Ii cunosc perfect pe aceşti onorabili. Ei nu sunt capabili de altceva de cit de a fi ridiculi şi violenţi. Inculţi şi barbari ca orice sectă asupra căreia civilizaţia nu a avut nici un efect, ei îşi esplică fenomenele pentru a căror pricepere trebue o cultură mai serioasă, prin intervenţia dumnezeirei, iar în contactul lor cu cei pe cari nu-i socoate din secta lor, sunt violenţi, netoleranţi, brutali. Toată lumea simte, că liberalii sunt o castă aparte, că odată ajunşi la putere, de fapt starea de asediu este proclamată, libertăţile suspendate şi cei ce ar vroi să facă cel mai mic act de independenţă sunt executaţi în mod sumar. Şi cînd acesta este guvernul, care a prezidat alegerile, se mai poate mira cineva că el a avut unanimităţi ? Dar ce, vroiţi ca funcţionarii să aibă atîta statornicie în principii în cit să meargă pînă a se expune să rămîe pe drumuri ? Voiţi ca proprietarii, negustorii şi antreprenorii să se expue a fi sărăciţi în 24 de ore ? Nu trebue să uităm un singur moment că guvernul liberal e un guvern de teroare şi că în contra lui trebue luptat ai ultima energie. v. jucările cari au adus şi însoţit afacerile turceşti, dă naştere la temeri în privinţa creşterii nemulţumirii. Nu sunt nici îngrămădiri, nici alte incidente în faţa ambasadei engleze. Said-paşa primeşte mulţi delegaţi şi personagii înalte. REFUGIAREA LUI SAID-PAŞA Căuşele Constantinopol, 6 Decembre. — Said paşa se află încă la ambasada englesească. Silinţele delegaţilor sultanului Pentru al hotărî să părăsească retragerea sa, au căzut, cu toate afirmările lor că n’are nimic de temut. Motivele, cari au împins pe Said paşa să se retragă la ambasada englesească, sunt aceleaşi ca în afacerea lui Kramil paşa : temeri pentru siguranţa sa. Impresiunea la Viena şi Constantinopol Viena, 6 Decembre.—Se anunţă din Constantinopol Corespondenţei Politice că incidentul lui Said paşa provoacă o sensaţiune enormă şi adînci păreri de rău în cercurile diplomatice. Există o analogie bătătoare la ochi între acest incident, şi împre Relurnaţii alegerilor la colegiile Universitare Ieri, Vineri, s’au făcut alegerile colegiilor universitare din Bucureşti şi Iaşi. Iată rezultatul : Universitatea din Bucureşti înscrişi 62, Votanţi 55. T. Maiorescu, cons., 28 voturi ales. C. Canti In, liberal, 24 « B. Hasdeu, radical, 34 Universitatea din Iași Votanți 34. P. Poni, liberal, 34 voturi, ales. Alt candidat n’a mai fost. POPORUL A TRIUMFAT Orice ar zice reacţiunea, naţiunea e fericită. Poporul a triumfat ! Iar i-a venit vremea şi lui cînd ii vine, îi vine vremea. Reacţiunea tot o maî păţea pe ici pe colo, poporul însă e tare pe toată linia. Musiu Ghiţă strigă : Să trăiască conu Nicu ! să trăiască nigoţu! de trei zile şi tot de atunci ciocneşte sticla cu musiu Nae. — Să poftească, musiu Mihalache ! — Aşi'! Nici că s’a văzut. — Te joci cu poporu. — Să trăiască conu Nicu ! — Şi nigoţu ! Ura ! Ş’apoî cu maşalaua şi cu luleaua. Poporul e suveran ! — Dar guvernul, care voeşte să se consulte cu naţiunea la cel maî mic pas, a trimes comisarii şi epistaţiî să îa avizul poporului asupra votului. — E sicret votu ! spune Musiu Ghiţă — Aşa-î Musiu Ghiţă, îi răspunde comisarul, da gubernul cum o să ştie voinţa poporului, dacă nu i-or arăta ce pui în plic? Ce-i năsdrăvan ? — Păi c’aşa e. Pă cin să pui ? P’aî noştri!! — Mulţumesc, Musiu Ghiţă. P’ai noştriî îi va vota şi gubernul, dacă aşa porunciţi. — Fireşte că poruncesc ! sughiţă Musiu Ghiţă, Jip. CADEE.E ? Şeful nostru d. G. Panu a candidat la colegiul I de Senat din Huşi şi la colegiul al II-lea de Senat din Iaşi. La Huşi a întrunit 26 de voturi, iar la Iaşi 165. Pentru ca să fi fost alesiî trebuiau într’un loc 33, iar in altu 192. Faţă cu mijloacele întrebuinţate de liberali, faţă cu urmărirea la care au fost supuşi alegătorii şi avind în vedere şi slăbiciunea colegiilor electorale, această nereuşită a şefului nostru nu poate să fie considerată ca o cădere. De altfel, ce poţi să zici cînd vezi că toţi liberalii de valoare ai ţărei au căzut în faţa unor nulităţi? Noi am spus-o întotdeauna că sistemul electoral trebue schimbat. Cu colegiile actuale guvernul va fi vecinic biruitor, şi oricind un guvern fără scrupule şi care recurge la ingerinţe făţişe, va alege unanimităţi în corpurile legiuitoare. Această stare de lucruri nupoate însă să dureze mult fără pericol pentru cei cari abuzează în chipul acestade putere. C. EVENIMENTELE DEV ORIENT Gestiunea Staţionarelor Poarta n’a respuns încă în mod negativ cererilor ambasadorilor in ceea ce priveşte cestiunea celui de al doilea staţionar; n’a făcut de cît încercări pentru a-i ruga să se abţină în cererea lor. Ambasadorii n’au mai făcut nici un demers nou, pentru că Domnu Combes, ambasadorul Franciei, n’are încă instrucțiuni și D-na de Nefidow. am ambasadorul Rusiei, este indispus; disposiţiunile locuitorilor musulmani nu sunt de alminterlea neliniştitoare. Azi, ambasadorii au avut o întrunire în această privinţă. Se crede că Poarta nu va mai face obiecţiuni. Se consideră că o schimbare ministerială nu este cu neputinţă. Măcelurile din Armenia. — Memorandul consulilor străini.— Roma, 6 Decembrie.—Agenţia Ştefani, află din Constantinopol, că consulii Italiei, Engjitereî, Franciei şi Rusiei la Erzerum, au semnat un memorand asupra măcelului de la 30 Octombrie, constatind că măcelul n’a fost provocat de armeni. Știri din interiorul Armeniei lipsesc de la 26 Noembrie, deoarece comunicațiile sunt întrerupte din cauza căderii zăpezii. sileşte să-l potolească. Mitropolitul Moldovei relusă să ia parte la şedinţele sinodului pentru că nu vrea să fie de părerea acestei adunări, care nu vede în el pe egalul mitropolitului din Bucureşti, ca mitropolit -primat, dar subordonatul lui, şi pentru că reclamă drepturi vechi ale scaunului de la Iaşi, care nu vrea să auză de o supremaţie a scaunului din Bucureşti in urma acestei protestări, a fost suspendat de sinod. (Va urma) SITUAŢIA FINANCIARA A AUSTRIEI Viena, 5 Decembrie.—Cercurile parlamentare şi ziarele exprimă marea lor mulţumire in privinţa raportului financiar, care s’a publicat de curînd şi din care resultă că excedentul anului 1894 se urcă la 20,000,000 de fiorini, cel mai favorabil resultat bugetar ce a putut exista în Austria. Bani In casă la finele anului 1894 erau de 211400000 fiorini, cu toată Întrebuințarea a 24000000 pentru regularisarea valutei. @Reserva indispensabilă pentru cheltuelile statului se crede că este de 160000000, deci guvernul dispune de 50000000 libere. Statistica produsului impozitelor în timpul primelor trei trimestre din 1895, dă ca sporire de venituri nete la 13000000, afară de asta datoria flotantă a scăzut cu 48000000, fără împrumut nou sau impozite noi. Memoriele Regelui 1 a *7 3 Neînţelegeri cu Poarta. 15 (27) Octombrie. — Domnitorul Carol se duce la București pentru manevrele mici. 17 (29) Octombrie.—Regele Ioan al Saxei a murit; fiul său Albert ,l-a urmat pe tron. Se știe că actuala regină, Carola, e vară cu domnitorul Carol. 23 Octombrie (4 Noembrie).—Domnitorul a terminat inspecţia trupelor la Tecuciu şi a pus, în mijlocul unei solemnităţi mari, cea dintâi- peatră pentru cheiul de la Galaţi; participarea publicului era mare şi răspundea la importanţa acestei construcţii. Galaţii e pe cale de a se transforma cu totul sub direcţia actualului prefect, prinţul Moruzi; canalizarea oraşului e începută şi domnitorul a percurs două chilometre deja terminat din acest canal măreţ, care a fost luminat strălucit pentru această împrejmare. Oraşul va fi alimentat cu apă şi drumul de fier trebue să meargă pină in port, îndată ce cheiul va fi gata de a lungul malului. De la Galaţi, domnitorul a coborît Dunărea pe «Ştefan cel Mare» pînă la Ismail şi a petrecut acolo o zi. De la Bolgrad şi de la Gahui au venit deputaţii ca să ceară pentru districtele din Basarabia mai multă solicitudine şi cu deosebire să se facă drumuri, căci lipsesc mijloacele de trafic. La Brăila, unde domnitorul ajunge astăzi, ca şi in Basarabia, ca şi la Galaţi, vederile aimei comerciale sunt cam întunecate din pricina recoltei rele şi a crisei financiare care bintue in toată Europa; cu toate acestea entusiasmul pentru domnitor e mare şi încă n’a fost priimit cu atîta căldură ca anul acesta. Punerea celei dinti pietre a cheiu-u lui celui nou se face la Brăila, ca şi în Galaţi, cu asistenţa clerului. Domnitorul Carol se interesează viu de aceste lucrări şi nădăjdueşte că sistemul primitiv de Încărcare şi descărcare va înceta curind, înainte de ce să plece din Brăila, visitează biserica cea nouă, clădită de colonia grecească. La întoarcere spre Bucureşti, domnitorul se întilneşte cu doamna şi cu fiica lor la Ploeşti ; pleacă împreună la Bucureşti, ca să-şi ia reşedinţa de iarnă la palatul din oraş. Domnitorul are de gind să pue garnisoana din Bucureşti să facă in zilele viitoare exerciţii de campanie. 25 Octombre, 11 Noembrie. — Ministerul de justiţie, care pină acuma era administrat prin interim, e prevăzut cu un titular. A Lahovari, care deja din 1870 a făcut puţină vreme parte din ministerul Epureanu, depune jurămîntul astăzi-21 Octombre, 8 Noembre.— La barieră domnitorul primeşte 15 batalioane de infanterie, 14 escadroane, 8 baterii cu trenul de artilerie ce comportă, o baterie de artilerie de miliţie care au părăsit ultimul lor lagăr de la Sabar şi se pune in fruntea lor ca să intre in oraş. g^Pe piaţa teatrului unde aşteaptă trupele, doamna şi o mulţime de lume domnitorul asistă la defilare, care ţine trei sferturi de ceas. Un conflict a isbucnit între Sinod şi mitropolitul din Iaşi, domnitorul se Cetăţeni Gidăţeni! O imporare maî mult a fost comisă aseară de Banda Malaxistă. Banda fanarioţilor, condusă de căpitanul bătăuşilor lui 11 Mai 1887, văzind că a căzut în faţa voastră şi că planurile ei negre cad, a turbat! Furia Malaxistă, văzind că nu a reuşit să vă amăgească nici cu ameninţări, nici cu făgadueli absurde, nici cu fonduri luate nu seim încă de unde, a comis un atentat de bandiţi asupra Presei, a căreia libertate e garantată de legea legilor, Constituţia ! Eri, Corifeii Malaxişti au rupt şi au dat foc organului liberal «Dunărea de Jos» apărut pentru a vă denunţa, în ultimul moment, infamia Bandei Negre ! Mai mult : Teroarea a ajuns la culme! Banda Malaxistă, a fanarioţilor şi a jidovilor fără D-zeu, a avut îndrăsneala să atenteze la libertatea mea individuală. Turbaţi că le denunţ zilnic mişeliile, infamiile, trucurile, insolenţa îndrăzneaţă, prin ziarul meu, prin care de 15 ani îl susţin cu sacrificii aci în oraşul şi judeţul nostru, luptînd pentru ocrotirea lui de oameni conrupţi cari poartă pecetea necinstei pe frunte, au comis infamia de a delega eri seara, după căderea lor ruși. BANDELE LA GALAŢI Eri bandele au apărut la Galaţi. Guvernul exasperat că candidaţii lui au căzut în balotagiu, s’au deslănţuit bandele asupra opoziţiunei. Daniele au început prin a arde ziarul dizidenţei liberale «Dunărea de Jos». Apoi au arestat pe d. Nebuneli, care a protestat contra acestui atentat la libertatea presei. Telegramele de protestare adresate ziarelor, între care erea şi una adresată «Luptei» au fost oprite. Azi luăm amanunte asupra acestor fapte după ziarul «Galaţii». In prima pagină e un manifest al d-lui Nebuneli. Iată partea principală : Cetăţeni! Jos, banda neagră ! Jos Comitetul secret Malaxist! C. Malaxa, şef de bătăuşi la 11 mai 1887, a reînviat timpurile de tristă Memorie. Banda Teroare!, comandată de fanariotul C. Malaxa şi cetaşia P. Petrovici, director al Liceului şi Ungureanul Popp, de la şcoala Normală, ca persoane morale, au devenit spaima oraşului. Am văzut arbitrarităţile, banditismul, teroarea, persecuţia, francmasoneria, calomnia, înjurături fanariote curgimi de şase luni în şir pe toţi cetăţenii cît sunt mai oneşti, mai capabili, mai demni, mai pătrunşi de sentimentul binelui acestui oraş şi acestui judeţ, am văzut pe agenţii plătiţi de banda lojei francmasonilor ingerînd, terorisind, bătind pe cetăţenii veniţi a-şi exercita in linişte dreptul lor sacru şi datoria lor civică.