Lupta, martie 1923 (Anul 2, nr. 362-388)

1923-03-22 / nr. 380

AVI­X D­or­eemstei&nil din Întreaga ţară Avam onoare a vă aduce la cunoştinţă că firma ST­ANO­IU LEVY & FIU disolvându-se, comerţul de MERCEEIE SI ANILINĂ en gros va continua in acelaşi local sub noua firmă STANOIU & Co. Str. Gabroveni No. 20 Telefon 35­32 PH. RAYFARTN & Co. FMN­FIEfl a/ML- IIM KeifssralSa fabrică de: MISII AGRICOLE Furnizeesâ prompt: PLUGURI-GftAPE SECER­ATOARE-PR^E GARNITURI de TMEEEAT EâaneiuriVâsturătoare, ■Ti,irlin­oi, etc. RepresenSanS ®kcIiusiv și depozitar general per.cri* România PIERRE E. KIRSCHEN 31 CALEA VICTORIEI. TEUTON 13111.­­ BUCUREȘTI Depozitul fi Atelier B-dul M­iaria 77 bis Telefon centr. II 120 Bin enlissle Morarii deputaţilor D. Cezar Spineanu ocupă tribu­na Adunării deputaţilor ca să de­monstreze, că d. M. G. Orleanu nu a aplicat Regulamentul şi că, fără Încuviinţarea deputaţilor, a făcut, apel la baionetele celebrului Călă­­torescu ca să apere viaţa majori­tarilor, la poalele Dealului Mitro­poliei.­­ D. preşedinte, nervos, se joaca cu micile instrumente pe care tot regulamentul i le pune la dispo­ziţie: un ciocănel şi un clopot. Majoritarii petrec :• opoziţia se frământă; d. N. Iorga tace, în primele bănci, rezervate ner­voaselor majorităţi parlamentare, d. general de divizie Traian Mo­­şoiu stă de vorbă cu d. Kiss Bella, reprezentantul majoritar al mino­rităţilor etnice ungare. Pe când discuţia era mai ani­mată, nările d-lui general Moşoiu Se dilată, figura i se strâmbă ner­vos, mecanic şi capul i se întoar­ce, fără vrere, spre banca minis­terială, unde aerul părea mai cu­rat. Căci — lucru extraordinar— în jurul d-lui Kiss Bella începu­se să planeze un duhnet puturos, intolerabil, ucigător... D. general T. Moșoiu își aduce aminte că undeva, a mai avut pri­lejul să simtă asemenea miresme. Se strâmbă din nou, face o su­premă sforţare ; întoarce din nou capul; vrea să reia firul conver­saţiei întrerupte... Din nou duh­­neala îi isbeşte figura— Dar şi fi­gura d-lui Kiss Bella ia forma u­­nui nesfârşit semn de mirare şi întrebare. ». D. general Moşoiu nu ştie mul­te şi, milităreşte, işi apostrofează convorbitorul: — Ia ascultă domnule ! Când îţi vine să faci, ceea ce ai făcut, faci şi mai vrei să faci, trebue să te duci în altă parte, nu în incin­tă ! Aide ! Grăbeşte-te, că m’ai o­­morât ! — Tocmai asta gândeam eu despre dumneavoastră !... răspun­de, cu un surâs fin, majoritarul minoritar Kiss Bella. Batistele deputaţilor intra în funcţiune. Cu mâna de nas fuge opoziţia, aleargă majoritatea, sboară banca ministerială... D. N. Iorga îşi întrerupe, ne­căjit, lectura... Ferestrele se des­chid larg ; tribunele publice se golesc— d. general Moşoiu cere scuze, la bufet, d-lui deputat Bel­la Kiss... I-a ieşit prio nas D. I. G. Duca — ministrul de externe—este bolnav. Totuşi, pen­­tru că, în calitate de moştenitor presumtiv al şefiei partidului li­beral, trebue să ia parte la toate actele istorice ale neamului româ­nesc, telefoanele Adunării deputa­ţilor au început să­ stârnâe—din ordinul primului-ministru — la lo­cuinţa cancelarului în momentul în care se vota luarea în conside­raţie a proectului de Constituţie... merit, etc., consolidare, etc­., D. I. G. Duca sare din nat., îşi pune pijamaua peste cămaşa de noapte ; ia în grabă papucii; iși aruncă în jurul gâtului un fular și,’ cu automobilul externelor, îh­­tr’o clină ,este. îp incinta....Cameriî, unde se juca prima scenă a unui act istoric... Se pare că nasul d-lui ministru Duca a avut de suferit mai mult de pe urma boalei—pe care, fără răutate, i-o dorim cât mai scurtă. Un deputat, majoritar cum a ză­rit pe d. ministru de externe a ex­clamat tare : „Ce boala are Duca frate, de i s’a umflat nasul aşa tare ?“ „I-a ieşit Constituţia pe nas !** răspunde un opozant mucalit din preajma majoritarului... Radu Maici IM­oartea lui fr.Onciu Eri­dim, la orele 6, a încetat din viaţă Dimitrie Onciul, pre­şedintele Academiei române, al comisiei monumentelor isto­rice, decan al facultăţei au li­tere şi in­osofie din Bucureşti. D. dr. C. Anghelescu minis­trul instrucţiunei a luat dispo­ziţiunea ca toate cheltuelile de înmormântare să fie supor­tate de minister, înmormântarea se va face la Cernăuţi. Corpul regretatului savant va fi depus la biserica Mih­ai Vodă iar joi va fi por­nit spre Cernăuţi. Membrii Academiei Române vor conduce în corpore la Cer­n­­a,uţî trupul defunctului. Din partea Universîtățeî din Bucureşti d. Iorga va ţine dis­cursul funebru. groaznica nenorociră stela poligonul Mihai Bravu Giurgiu. 20. — Azi de dimi­neaţă o groaznică nenorocire sa întâmpini la poligamii de tragere Mîhal Bravul. Pe când mai mulţi soldaţi re­­cruţi din reg. 22 ar Klarie fă­ceau tragere de Instrucţie un proecdl s a spart m ţeava ismu­lui omorând pe loc pe capora­lul Lupoiu Torna şi rănind in mod grav pe alţi trei soldaţi, daţi. Unul din răniţi, soldatul Vutoru Iile, fiind transportat la Giurgiu pentru a fi inter­nat in spital a sucombat în “gara locală. Ceilalţi d­oi au fost Inter­naţi In Infirmeria regimentu­lui. S a deschis o ancheta. Buletin parlamentar CAMERA Şedinţa cfeia 20 Martie Dacă cititorii noştri ne iartă, vom spune că şedinţa de eri a Cameriî, a fost o şedinţă puturoasă. Nu e elegant ceea ce spunem^ dar este exact Şi apoi, dacă cele ce vor urma, fac parte din domeniul par­lamentul­ui^ nu ştim de ce noi şi pu­blicul, am­­fi mai catolici decât Papa adică mai parlamentari decât înşişi parlam­en­tarii. Aşa­dar, precum am spus i­eri A fost la Cameră o şedinţă puturoasă, începutul nu trăda nimic, fiindcă primul înscris la ordinea zilei pentru a face comunicări, a fost d Vaida. Fruntaşul partidului naţional a declarat în numele acestui partid şi al celui ţărănesc, că la îndrăsneala majorităţii de a lu­a in considerare proectul de Constituţie, partidele o­­poziţiei unite declară categoric că ele nu pot recunoaşte nici Consti­tuia din parlamentul care o fabrică. Urmează la tribună d. lunian, care vine să aducă protestul opozi­ţiei împotriva încălcării regulamen­tului Camerii, prin introducerea ar­matei în jurul parlamentului şi chiar în interiorul lui. D. lunian, face apoi un admira­­bil istoric al luptelor politice cari au adus la unirea principatelor. D-sa arată cum pe acea vreme li­­beralii îşi făceau un titlu de glorie din a se declara luptători ai drape­lului roşu, pe care astăzi îl consideră infamant . Atunci erau roşii, azi sunt gal­­beni, întrerupe o voce din opoziţie. Tot pe vremea aceea, liberalii de­­cretaseră că Suveranul nu este stă­pânul naţiunii, ci naţiunea este su­verană şi peste puterile capului in­­coronat Vorbitorul termină prin a arunca asupra guvernului Brătianu toată ruşinea zilelor pe cari le trăeşte în momentul de faţă ţara întreagă. Urmează d. Spineanu, în materie de regulament ,-sa protestează împotriva agreso­rilor din majoritate cari profitând de faptul că un deputat din opoziţie se afla singur în incintă, au tăbă­­rit pe dânsul, lovindu-l cu pumnii. ,,Opoziţia îşi face o ultimă dato­rie, spune oratorul­­ atrăgând aten­ţia Camerii că la violenţe, va râs­­punde cu violenţe, dacă sistemul de luni seara m­­ai continuă. Un deputat din majoritate răspun­zând la numele de Florian, se nă­­pusteşte la tribună pentru a răspun­de vorbitorului. Furiosul deputat este oprit de câţi­va colegi de ai săi şi de o voce din incintă, care-i strigă: ,.potoleşte-te dobitocule !‘­ Interpelatul renunţă la cuvânt Inteligentul preşedinte al Cameriî — am numit pe d. Olteanu — răs­punde că d-sa nu face decât să a­­plice regulamentul şi că, bătaia din şedinţa precedente este o urmare a stării de spirit în care se ţin şedin­­dintele Camerii. Preşedintele continuă discuţia pe un ton foarte violent, cu d. Maniu. Dar seria comunicărilor s-a termi­nat şi precum se ştie, opoziţia nu ia parte la discuţia pe articole ce ur­­mează a începe peste două minute. D-nii Maniu şi Vaid­i părăsesc in­cinta urmaţi de toţi deputaţii din opoziţie. Majoritatea începe -:ă vocifereze. ..Iîudeo. ruşine. E scandalos ceea ce faceţi’*. Deodată însă o tăcere m­­omânta­­lă se face In Cameră. Vociferările au încetat ca prin far­mec şi în locul lor o panică de ne-­­ descris îşi face Ioc. Incinta se goleşte ca pin farmec. Publicul din tribune dă năvală la eşire şi un miros greu şi puternic cuprinde atmosfera clădirii. — Gaze asfixante ! Ne omoară! Au înebunit ! strigă majoritarii dâna năvală la bufet. Dar mirosul o ur­măreşte şi aici. Toate uşile şi gea­­mu­rile s’au deschis. Lumea din tri­bune care a eşit în curte, unde cu lacrimi. Numai majoritarii clamează — Au transformat parlamentul în tr-o hazna. — Asta-i putoare concentrată^ re­plică un opoziţionist i eşind pe uşe. — Miroase Constituţia voastră a hoit, adaogă un altul. — Să vă fie ruşine obrazului. a., postrofează un majoritar pe un de­putat din opoziţie. — Noi suntem de vină, dacă Vin­­tilă nu-şi schimbă ciorapii ? inter­­vine în discuţie un vesel deputat esclus, care coborîse din tribună pe culoare. In acest timp chestorii şi persona­­lul de serviciu al Cameriî caută pe sub pupitre, fiolele cu hidrogen sul­furat care provocaseră putoarea. — Tot Vintila e de vine, că din economie mănâncă numai fasole, — înţeleg să tragă un singur de­putat,, una“, dar aşa e scandalos, comentează un membru al guvernu­lui. — Aşa s’a şi întâmplat răspunde un confrate, decât că a fost ,,una colectivă“ a opoziţiei unite. Aeriseala incintei con­samă. Toată lumea s’a strâns în curte, noroc că nu plouă. După o oră şedinţa se redes­chide şi găsîndu-se fiola sub banca ocupată de preotul Flo­­rea Drăghici s‘a dispus trimi­terea acestuia în judecata co­misiei disciplinare. E locul să spunem că atmosfera era încă încărcată. La articolul unu din Constituţie, despre care cineva spunea că e mai mult articolul 00, vorbeşte DL Bălă­­nescu din majoritate. Se votează articolele­­ 2, 3 şi 4. La art. 5, privitor la drepturile ro­mânilor şi cu cuprinsul. ..românii fără deosebire de origină etnică, de limbă sau de religie, se bucură de libertatea conştiinţei, de libertatea învăţământului, de libertatea presei de libertatea întrunirilor, de liberta­tea de asociaţie şi de toate libertă­ţile stabilite prin legi”, iau cuvântul d-nii Tirleson, Connert şi ministrul Mârzescu. Primul cere înlocuirea cuvântului de­­români, cu acela de ,,cetăţean român“. în acelaş sens vorbeşte şi d. Con­nert, care spune că statul are drep­­tul să pretindă din partea cetăţe­nilor loialitate dar nu şi abandona­rea limbei materne. Răspunde d. Mârzescu declarând că se face o eroare, atunci când la un articol privitor la libertăţi sa discută chestia drepturilor. In continuare, ministrul muncii, spune că român poate fi oricine, dar cetăţean român nu. D.sa cere majorităţii să voteze articolul fără nici o modificare. Vorbeşte contra d. Roth. Articolul se votează cu modificarea­­,şi de toate drepturile stabilite prin lege“. Pentru drepturile femeilor, vorbesc d-nii N. N. Săveanu şi Irimescu- Cândeşti. Dar in vreme ce primul se decla­ră satisfăcut cu redactarea articolu­lui, care spune că „legi speciale vo­tate cu o majoritate de două tre­imi, vor determina condiţiunile sub cari femeile pot avea exerciţiul drep­turilor politice“, secundul spune că această redactare nu e destul de largă. Majoritatea şi-a plătit o scumpă răzbunare in chestia. ..gazului pes­tilenţial“ excluzând din Cameră pe­­d-nul N. Ciornei del­a 30 şedinţe, Abdulahim Selim dela 15 şedinţe iar pe d-nul Sever Bocu, Victor Moldo­­van, Bivol Nicolae şi Gr. Iunian dela 20 şedinţe. -oxo-­ PĂRINTELE DRAGHICI D. XUCA Secretarul Camerei D. OROVEANU Atletul Muajorităţei A vorbit mitropolitul primat, care şi-a exprimat satisfacţia că cele două biserici se înfrăţesc din nou într’un moment istoric ; a vorbit d. Banu, care a făcut o im­presionantă evocare a trecutului de lupte, în care cele două bise­rici şi-au pus în slujba neamului toate puterile lor ; a vorbit mitro­politul Suciu al Blajului, mulţu­mind fraţilor ortodoxi pentru în­­naltul lor patriotism şi a vorbit şi d.­­Al. Constantinescu, care a omagiat fără rezerve largul spi­rit de împăciuire al capilor bise­riceşti, relevând în acelaş timp im­portanţa istorică a actului săvâr­şit de ei. Acest final de apoteoză însă n’a avut strălucirea cuvenită, pentru simplul motiv, că cu toate măsu­rile ordonate de biuroul Senatu­lui, majoritarii au forţat uşile U­­ni­versi­taţii şi au lăsat incinta goa­lă. Era ora 9 seara şi senatorii au preferat: „primim vivere, deinde philosofari“. — .. — SENATUL li apora istorie litre părinţii Msorioeşti Şedinţa de eri şi-a început des­­baterile cu un protest al d-lui I. Sanielevici, foarte civilizat şi foar­te documentat, împotriva ingusti­­mei de vederi cu care au tratat chestiunea drepturilor cetăţeneşti ale evreilor majoritarii Căiţă şi Păcurariu. Spre a evita apoi orice surpri­ză, d. Al. Constantinescu a cerut şi a obţinut amânarea desbaterii art. 18—21 referitoare la dreptul de proprietate, unde figurează şi inflamabila chestiune a naţiona­lizării subsolului.. Vorba d-lui Sassu : „petrolul este o chestiune arzătoare, chiar când el lipseşte“. Se votează cu discuţii, d­ar fără modificări, articolul referitor la libertatea muncii. Sărindu-se peste articolul 22 re­feritor la libertatea de conştiinţă, se trece la articolul următor, care declară că actul căsătoriei se­­re­gulează de legile civile, care pr­e­­ced binecuvântarea religioasă. Banca prelaţilor susţine cu tărie obligativitatea cununiei religiooa­­se. Ba unul din prea sân­ţi citea­ză ca argument şi solidarizarea ra­binilor în acest deziderat. D-nii Gr. Procopiu, C. Dissescu şi ministru Al. Constantinescu res­ping această propunere, ca una care ar veni in contradicţie cu principiul libertăţii de conştiinţă proclamat prin art. 22. Articolul se votează nemodifi­­cat» O aprigă discuţie se încinge in jurul art. 25 şi următorii, referi­tori la libertatea presei. D. Păcurariu, incorigibil, cere suprimarea tuturor garanţiilor câştigate prin lupte amerite de lu­mea, civilizată şi care figurează şi în Constituţia noastră încă din 1866. Notăm ca o distincţie persona­lă pentru orator, calda şi frumoa­sa apărare a principiului de li­bertate în presă, susţinută de d. Ermil Pangrati. D-sa a ştiut să pue într’un elocvent contrast bine­facerile şi dezavantagiile libertă­ţii presei,­ arătând că însuşi prin­cipiul­ progresului protestează in­potriva sugrumării dreptului de comunicare a gândului. Instructiv, ca totdeauna, a fost şi d. C. Dissescu, care, împreună cu d-nii Toni Iliescu şi ministrul Al. Constantinescu au susţinut un amendament referitor la jurisdic­ţia delictelor de presă. Senatul a adoptat acest amen­dament, în virtutea căruia se face o distincţie intre calomnia, care atinge viaţa politică a unei per­­­soane şi calomnia care atinge in­saşi via­ţa lui privată şi familiară. Sub jurisdicţia tribunalelor ordi­nare au fost trecute numai calom­niile, injuriile şi calomniile cari ating viaţa privată a particulari­lor şi funcţionarilor publici, ori­­cam­ ar fi ei. In aparenţă, ar fi o îndulcire, acest amendament, adus primei redactări­, dacă n’aţi şti cât de e­­lastic este pentru mintea omenea­scă hotarul dintre viaţa politică a cuiva şi viaţa lui privată. E aşa de elastic acest criteriu, incât chiar în discuţia de emi, d. Al. Constantinescu vorbea de viaţa publică in opoziţie cu viaţa pri­vată, în timp ce d. Dissescu cir­­cumscria şi mai mult această sfe­ră, accentuând că e vorba de via­ţa politica.. E o fuziune, transfu­­ziune şi confuziune între manifes­tările zilnice ale omului, cari cu greu pot fi prinse intre ţăruşi de hotare precise. Şi aci rezidă utalitatea amen­dementului. Impunerea lui a fost pusă la cale chiar de membrii gu­vernului în consiliul de miniştri de ori, ca un fel de steag alb în­tins presei, cu scopul de a obţine deja­ ea o atitudine mai cruţătoa­­re. Guvernul simte că are împo­triva­ lui toată atmosfera ţării şi numai aşa se explică această „cap­­alio benevolentiae“ întinsă pre­sei, cu scop de a o domestici. Gu­vernul se va convinge că e pari­­gorie zadarnică şi inutilă. — Senatul a votat apoi celelalte articole referitoare la secretul scrisorilor, telegramelor şi comu­nicărilor telefonice, la libertatea întrunirilor şi la dreptul de aso­ciaţie. După un conciliabul activ ţinut intre banca ministerială şi banca prelaţilor, în care a jucat un ma­re rol şi d. Dissescu, Senatul a luat în discuţie art. 22 referitor la libertatea de conştiinţă. D. Dissescu anunţă şi sărbăto­reşte vestea cea­ mare : acordul în­cheiat între reprezentanţii biseri­­cei ortodoxe şi cei ai bisericei u­­nite, care e considerat ca încheie­re a procesului confesional din­tre cele două biserici naţionale. . Acordul s'a stabilit nu prin con­cesiuni reciproce, ci prin avan­ta­gi­i reciproce de... titulatură. In­­tr’adevăr, art. 22 amendat în baza acestui acord, sună astfel: Bise­rica ortodoxă și cea greco-catoli­­că sunt biserici românești. Bise­rica ortodoxă este dominantă în stat ; biserica greco-cat­olică are întâietate asupra celorlalte culte. Articolul s'a, votat cu­ aplauze și cu discursuri solemne. Agitaţiile antisemita semitina la Iaşi IAŞI, 20.­­ Un numfir de stu­denţi cuzişti au somat din nou pe studenţii interni şi externi evrei de la spitalul Sf. Spiridon să pă­răsească localul. Identice somaţi­­uni au fost adresate şi studenţi­lor de la laboratoarele de higienă şi farmacologie. Deasemenea au mai fost somaţi şi doi profesori Ciuca şi dr. Deleanu ca, să pără­sească laboratoarele. Sa­larul rectoratului Universitar din Iaşi Profesorii susţin moţiunea propusă de d-l Matei Cantacuzuio IAŞI. 20.­­ Se cunoaşte mo­ţiunea votată de membri marelui colegiu universitar prin care cer d-lui ministru de instrucţie ca să investească cu titlul de rector pe unul din cei 2 profesori cari au întrunit numărul mai­ mare de vo­turi, renunţăndu-se la noui ale­geri. O ştire din Bucureşti anunţă că d. dr. C. Angelescu opune hotărârilor marelui colegiu şi cere noui alegeri. In caşul insă când ministrul nu renunţă, majoritateia profesori­lor e decisă să votese pe alţi 3 pro­fesori cari sunt tot atăt de anti­patici d-lui dr. Anghelescu. Aceşti profesori sunt d-nii dr. Sletineanu, C. Parhon şi Costă­­chescu. După cum se vede diferendul dintre ministrul instrucţiei şi pro­fesorii universitari locali in loc să se aplaneze, tinde să se agra­veze. ţi'.­,1 M­­­­­ár..­. Mmafin­ul In urma­­ încetării din viată a Reginei Milena a Muntenegrului Curte­a noastră regală a luat de­­liu pe timp de 15 zile, cu începe­re dela „18 Martie. ffjMMN mr Compania Uramatică „Bulandra“ Joi 22 Nartie 1923 Labirintul Dramă in 4 acte de P. PaliaKOW cu d-na luda Sturdzs-Sifaidra §i d-nii P. Sturdza și I. Manolescu Ștefan Frederich, fostul prim­­ministru maghiar a sosit ori la Smirna, de unde va pleca la An­gora, pentru a, se întâlni cu Ke­nia­ Paşa. argint şi aur, tu brăţara de piele K­KATii KOIlfjhi Str. Carol SO (atei) Eri după amiază s’a întrunit la ministerul de război Consiliul su­perior al armatei şi a luat in dis­­cuţiune propunerile de înaintare la gradul de general de brigadă. €CNFS8TiUli şi 11W. 'SmmtE pentru Modele străine y Angela UIHI1! „­-------“ Str. Bărâţiei 2 (Piaţa Sf. Gheorghe) Telefon 29^8 Cravate „SULKA­“, Paris-New­ York, ultimele creaţiuni, numai la CHAPELLERIE GEORGES, Clujs 20_ — In Cluj va începe pe faţa consiliului de razboiu procesul a 27 muncitori comunişti, arestaţi acum trei săptămâni la Cluj, „Automobilla“ Şcoli speciale pentru conducă­­­tori de automobile şi, şoferi. Secţie specială pentru doamne şi domni­şoare se inaugurează pe ziua de 1 Aprilie. " Cursuri pentru profesionişti se deschid la 26 Martie cor. înscrieri zilnic la Direcţiunea G­e­nerală din Bulevardul Lascar Can­targiu 72 A. Sursa comercianţilor de , GALANTERIE SI MERCERIE, din întreaga tară este la ikmmm & mmm x București. —­ Calea Văcărești. SI­­Colt cu Calea Moșilor. Depoz* permanent■ — Telef. 40(87} \ i­ala artistică și intelectuală SPECTACOLE Miercuri, 21 Marife TEATRUL NATION­ATI : „Ile­da Gabler”. OPERA ROMANA : Weither TEATRUL CAROL CEL MARE: „Das Süsse Mödel“. TEATRUL CENTRAL : „Sburătorul“. TEATRUL POPULAR : „Băiat de viaţă”. TEATRUL ALHAMBRA : Varietăţi.* Astă seară are loc la Ateneu un festival Mozart“ organizat de­­,Fi­larm­onica“ şi „Cântarea României“. TEATRUL NATIONAL Duminică 25 Martie, orele 2­0. ro. va avea loc la­ Teatrul National o pro­­ducţie Şcolară artistică, organizată de societatea ortodoxă a femeilor române cu eleve din toate şcolile sale din în­treaga ţară, inclusiv grădinele de Copii, înainte de producţie va avea loc un concurs de istorie, limba română şi re­ligie, iar premiile se vor distribui după producţie pentru care s-a întocmit un program foarte potrivit. Astă seară are loc la­ teatrul Na­­ţional premiera dramei:’ Hedda Gabler’ de H. Ibsen. ÎN JURUL REPREZENTARE! „SUREI BEATRICE“ LA ATENEU Spectacolul care va avea loc la 29 Martie la­ Ateneu sub auspiciile grupă­­rei IPOESIS“ promite a fi o­ manifes­tare artistică de mare însemnătate în mişcarea noastră teatrală. Repetiţiile se urmează zilnic subt di­rec­ţiunea artistică, a d-lui foc», Marin Se­­doveanu. Decorurile pictorului Traian Cornescu, corul şi orchestra ,.Cântarea României“ sub conducerea d-lui Mar­cel Botez precum şi o numeroasă figu­raţie, vor imprima alături de jocul ac­torilor, atmosfera mistică a piesei. Statuia sfintei fecioare va fi executa­tă de sculptorul Jelea In rolurile prin­cipale d-na Mariette Sadovean­u d-rele: Maria Mohor, Chicoş, Felicia Frunză, Iacobescu Nicolau- Păunescu, Carozzi şi d-nii Constantiniu, Criţico etc. Biletele se vând la Feder cu 150 şi 350 lei (lojii) şi cu 100, 70 si 50 foto­lii, plus taxele legale CONFERINŢE. Conferinţa d-lui profesor Istra­te Micescu, ce urma să aibă kx Sâmbătă, 24 Martie la Fundaţia Carol I, se amână pentru luna A­­prilie, d-sa va­ vorbi tot asupra temei: Individualism şi Demo­craţie.­­ . : * Conferinţele Academiei de înalte studii comerciale şi industriale au loc în aula Fundaţiunei Universitare Carol I. Miercuri 21 Martie ora î d. a- d-l profesor V. Rogalski : Importanţa limbei germane în comerţul româ­­nesc. Joi 22 Martie ora I d. a., d-1 pro­­fesor Sp. Iacobescu: Rolul bila­nţe­lor în viaţa societăţii anonime. Vineri 23 Martie ora 4 d. a d-1 profesor Emil M.Brancovici“: Li­bertatea comerţului şi exportul, de cereale. Sâmbătă 24 Martie ora 4 d. a., d-1 profesor J. Răducanu: Curente noi în politica financiară. I * Institutul cultural românesc îşî începe seria de conferinţe anul acesta, Sâmbătă 31 Martie, Orele 6 seara. Va vorbi d-1 Eînand­î An­tonescu asupra temei: îndruma­rea spiritului românesc contem­poran. Cuvântul introductiv îl va rosti d-1 Petru L G­hi­aţă. Confe­rinţele au loc în Amfiteatrul Fundaţiei Universitare Carol I *16 . Mâine Joi 22 cor. va avea loc la Fundaţia Carol I, ora 4 d. a., con­ferinţa d-lui prof. Sp. Iacobescu, desprte: .Rolul bilanţelor în viaţa Societăţilor anonime“. * D-ra Elena Văcărescu a ţinut zi­­lele trecute la­ Uni­versi­té des A­­nnales din Paris o conferinţă des­­pre:„ Princes malheureux“. Ir. D. LiLLIAN SpesiaiSgaS î­s Berlin în &oa!@ eoBa­tens, 8-9 fi 3—5 Str. Bradului 40 Teâef©n 57 ! S4

Next