Lupta, iunie 1933 (Anul 12, nr. 3476-3500)
1933-06-10 / nr. 3483
Continuarea din pagina l-a comun,trăsături dure, se plânge de regimul aspru la care a fost supus şi cere să i se permită să citească unele reviste ce i-au fost interzise. Nici un rafinament de pedeapsă, nu întrece, totala plictiseală, în care lâncezeşte deţinutul, acolo unde sunt ateliere reduse (cazul Doftanei) şi unde circulă cărţi puţine. Această masivă plictiseală adeţinutului încarcerat, reiese şi din micile distracţii — capitale pentru el, — pe care singur şi le născoceşte la gherlă. In adevăr, pereţii celulelor H, sunt acoperiţi cu tot felul de ’inscripţii. Un comunist a desenat o stea şi înăuntru o seceră şi un ciocan, emblema comunistă. Altul a notat cu creionul că e în a 28-a zi de detenţiune, în această celulă de ciment. Mulţi s’au mulţumit să se iscălească, alţii au făcut o inimă străpunsă de o săgeată şi au scris dedesubt un nume de femeie. Alte nume de femei, sunt urmate de grozave obscenităţi sau de simple înjuraturi, cu siguranţă că deţinutul a săvârşit crima sau delictul pentru o femeie, şi acum regretă, constatând că nu merită femeia să-ţi pierzi libertatea pentru ea. Un umorist primitiv a desenat o bicicletă şi pe ea un ocnaş. Dedesupt a scris: „Bicicleta lui cutare, pleacă după furat cu ea". Observaţi ce naivitate, ce simplu e individul care a conceput această frescă murală. Alţii au început o frază, dar n’au sfârşit-o: „Pe cutare o să”... şi alte fraze-dorinţi, neexprimate complect. S’ar putea aplica teoria lui Freud acestor cazuri şi anume, că anumite dorinţi puternice, care nu se pot înfăptui, fiind refulate, devin obsesive şi caută o supapă de siguranţă, o ieşire, sunt începuturile de dorinţi scrise pe zidurile celulei, acţiune care e desigur şi o uşurare sufletească a individului obsedat. Există şi o bogată literatură poetică pe ziduiile din secţia H. Sunt versuri cât se poate de simple; majoritatea exprimă ceea ce a simţit deţinutul în clipa când a intrat la puşcărie, dorul de cei de acasă, şi, mult mai rar, din cauza dorinţelor sexuale, ce-i obsedează, din cauza abstinenţei forţate, exprimă imagini grosolane şi obscene. Nici unul nu-şi exprimă căinţa şi vinovăţia. Toţi învinovăţesc soarta. Copiez de pe zidul unei celule: „Mi-a sosit ziua din urmă Ce mi-a fost scrisă mie Să las copii, să las părinţi, Să plec la puşcărie”... şi continuă astfel a-şi blestema soarta, printr-o elegie impresionantă, tocmai prin simplitatea ei.Lângă aceste poezioare, alţii au desemnat anumite piese de anatomie umană, mai mult sau mai puţin schematic cu invitaţii scabroase. ALCOVUL IMUND Latrina e, poate, cel mai important capitol din descrierea unei închisori. Pentru puşcăriaşi, latrina e cameră separată şi birou de tratat afaceri secrete, e alcov de perversităţi şi unic loc de intimitate din închisoare. Construcţia latrinei şi aşezarea ei are o deosebită importanţă. S’ar părea că e ridicul să susţii un asemenea lucru. Totuşi să vedeţi ce se întâmplă la Doftana. Din culoarul principal, pe care sunt aşezate uşile dormitoarelor, se face un alt culoar mic, ce cade perpendicular pe acesta; la capătul culoarului cel mic se află latrinele. Adesea, un deţinut care este în legături inavuabile cu un altul, pleacă înainte la latrină. Partenerul său se uită în toate părţile, vede că nu-i observă nimeni, intră şi el peste celălalt. In acest timp, un al treilea cu care sunt învoiţi, îşi face de lucru la întretăierea acestor două culoare, de unde se vede perfect, ori de câte ori un gardian îşi face apariţia şi se apropie. Atunci printr’un anumit semnal, cel care face de pândă dă de veste celor doi acoliţi dinăuntru. Unul din aceştia, întrerupând sinistra ocupaţiune în doi, iese imediat afară din latrină. Când gardianul a ajuns şi el la întreţierea celor două culoare, el nu vede decât doi deţinuţi afară pe culoar — unul care făcea de pândă şi celalt care a ieşit dinăuntru, —• pe când al treilea a rămas în latrină singur. In acest mod, este utilizată latrina drept alcov... Se pare că manevra aceasta se repetă destul de des, totuşi, cu toată supraveghierea strictă, din însăşi cauza construcţiei localului, de cele mai multe ori homosexualii ce procedează astfel, rămân nestingheriţi de nimeni.... „N’O MAI RABDĂ PĂMÂNTUL !...” O infirmerie în ruina. In fund, în umbră, într’un pat, de sub o pătură neagră iese un cap mic, galben şi lucios. Perii feţii sunt negri, obrajii maceraţi, privirea pare că fixează mica icoană de pe peretele din faţă. E o figură foarte slabă, dureroasă, ca de ermit de pe un vitraliu. Ne cere o bucăţică de zahăr. E un om care are formidabile crize de rinichi, după care cade extenuat, ca într’un fel de extaz. Rufăria e o penibilă problemă. Din lipsă de cămăşi, un deţinut ne arată pe furiş pieptul gol, sub vestonul vărgat şi ne spune că are cămaşa la spălat... Probabil unica lui cămaşe. Vizităm capela. Zidurile se crapă, fiindcă terenul pe care e construită închisoarea, se deplasează... Colina, parcă ar vrea să scuture de pe umerii ei, ca pe o Sodomă, construcţiunea infernală... Deţinuţii spun despre închisoarea lor ameninţată cu prăbuşirea: — N’o mai rabdă pământul!.. AL. BOGDAN Expoziţia Federaţiei soc. de asistenţă la Ateneul Român La Ateneul Român s-a deschis de câteva zile expoziţia şi bazarul societăţilor de asistenţă federalizate din iniţiativa d-nei Lia Brătianu. Expun toate aceste societăţi, o mulţime a lucruri frumoase executate de mâinile harnice ale membrelor lor, lucruri care merită să fie menţionate. Şoc. „Principele Mircea" expune cusături româneşti, icoane în frescă executate de d-na Pană Buescu, obiecte casnice şi alte obiecte. Sunt reprezentate toate filialele prin prin d-nele Margareta Iacobescu, Mimi Nicolescu, Sofia Niculescu, Ivescu, Ec. Zănescu, Teodorescu, Pandele, Florica Ştefănescu, etc. Şcoala de prim ajutor medical „Goldfarb” reprezentată prin d-na dr. Majo expune lucruri foarte interesante făcând şi demonstraţiuni cu elevele cursului de ajutor medical de sub conducerea d-sale. Şcoala primară de fete No. 3 Cernăuţi expune o nuntă ţărănească artistic executată. Asoc. cercului de gospodine expune grafice cu privire la asistenţa infantilă cum şi obiecte din industria casnică. Şi-a dat concursul acestei expoziţii Voevodul Mihai care expune piese mecanice în care se vede o îndemânare exemplară. Expoziţia jucăriilor cuprinde lucruri executate de copii între 3-10 ani. Mai expun şc. de educatoare, gospodăriile rurale, asoc. creştină a femeilor române, etc. Expoziţia şi bazarul de la Ateneul Român, înfăptuite prin râvna societăţilor de mai sus în afară că dovedesc o activitate şi o muncă sârguincioasă, sunt un exemplu folositor asistenţei şi educaţiei copilului. — L — Interesant incident la congresull femenist Femenistele din întreaga ţară s’au adunat în Congres. Graţiile intelectuale şi fizice farmecă asistenţa. O doamnă, cu talent oratoric demn de sexul tare, reclamă egalitatea drepturilor civile, civice, politice... Intr’un moment dat o voce încântătoare a unei svelte apariţii răsună cu următoarea obiecţiune: — Dar cu obligaţiunile cum rămâne? Un grup compact de femeniste s’au strâns în jurul întrerupătoarei, discutând cu aprindere dacă femeia chiar ajungând deputat sau senator, mai trebuie să păstreze preocupările menajului. In cele din urmă, s’au pus unanim de acord, chiar din cele mai intelectuale, că trebuie să lupte cu toate pentru dobândirea obiectului care face fericirea căminului şi la care râvneşte orice femeie. Tacâmul fin de masă în Casetă sau Vitrină dela renumitul Depozit de încredere Argintăria Pforzheim din strada Colţei No. 6, Furnizorul Curţii Regale. MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D. Constantin C. Gogoaşe, născut la 11 Octombrie 1904 în corn. Sihlea, judeţul R.Sărat, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Gugoaşe în acela de Giorgian, spre a se numi Constantin Giorgian. D. dr. Constantin P. Naum, născut la 19 Aprilie 1903 în Bucureşti, domiciliat in Bucureşti str. Justiţiei No. 26, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Naum în acela de Naumescu, spre a se numi Constantin P. Naumescu. * D. Heinrich A. Lindenberg, născut la 21 Martie 1883 în București, domiciliat în București, str. Cuza Vodă 53, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Lindenberg în acela de Lorian, spre a se numi Heinrich Lorian. Ministerul publică aceasta, conform art 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune in termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. Manifestaţia sportivă de eri ---- ■ ■ — Balcaniada a înregistrat: România-Grecia 1-0 (1-0) şi Iugoslavia-Bulgaria 4-0 (2-0) Stadionul O.N.E.F. a fost mult prea neincăpător pentru cele aproape 20.000 de persoane, cari au ţinut să ia parte la grandioasa manifestaţie a „zilei sporturilor”. In prezenţa Regelui, a Marelui Voevod, a guvernului în frunte cu d. Vaida-Voevod, a înalţilor demnitari civili, militari şi sportivi s’a derulat frumoasa şi impozanta demonstraţie. Programul a debutat cu defilarea tuturor federaţiilor încolonate în ordine perfectă. Defilanţii s-au aliniat apoi pe ground-ul stadionului, în care poziţie au ascultat discursul domnului George Plagino, preşedintele U.F.S.R.-ului, şi au asistat la decorarea înalţilor demnitari sportivi şi la înmânarea plachetei premiului naţional al sporturilor pe anul 1933 unicului nostru recordman mondial, bobeurului lt. A. Papană. După consumarea acestei solemnităţi au urmat demonstraţii colective de gimnastică, volley- ball, basket-ball, lupte greco-romane, rugby, ping-pong, jiu-jitu, apoi curse pedestre: ştafeta 4X3X2X100 m, câştigată de echipa S.U.E.F., cursa 60 m. garduri recoltată de d-ra Angela Petrescu şi — spre terminare — o cursă ciclistă de 1000 m. viteză, câştigată de Hapciu (C. F. R.). Odată acest program consumat, au păşit în arenă echipele naţionale de foot-ball ale Greciei şi României, a căror întâlnire — în cadrul Balcaniadei — prezintă marele interes al zilei pentru imensul număr de spectatori. Din păcate, odată un plus s’a adeverit înţeleptul dicton strămoşesc că „la pomul lăudat să nu vi cu sacul întins”. Optimismul exaltat cu care se aştepta victoria României a primit o cruntă dezamăgire. Rezultatul: ROMANIA—GRECIA 1—0 (1—0) ne-a dat câştig de cauză, dar mult subt ceea ce se aştepta. Am învins la minima diferenţă de un punct şi asta după o partidă urâtă, la care echipa noastră a dominat cu autoritate, dar în mod deslănţuit, dezolant de ineficace şi cu un ghinion exasperant. Aceste neajunsuri ale unsprezecelui nostru întâmpinând şi o straşnică apărare a buturilor adverse au determinat neverosimilitatea medicului scor de 1—0. Dacă în prima repriză ara putut înregistra cât de câte contraofensive greceşti, cari au mai dat jocului oarecare variaţie, în schimb In repriza doua dominarea noastră a sufocat jocul, de la început şi până la sfârşit, in câmpul grecesc, făcând în caieul lor de 16 m. o îngrămădeală disperată, din care a eşit „apă de ploaie” pentru echipa noastră, nervi îmbolnăviţi pentru cei 20 mii spectatori şi un rezultat concret foarte onorabil pentru reprezentanţii Greciei. Goalul hotărîtor al matchului, a reuşit să se furişeze de sub paza importanţei şi a ghinionului echipei noastre în minutul 24 al primei reprize. La un corner bine bătut de Bindea se iscă o îngrămădeală derutantă şi balonul se plimbă până, reluat de Steinbach, e îndreptat către Dobai, care trage puternic reuşind, cu toată mâna interpusă de fundaşul Jordas, să-l înfigă în plasă. A reda alte faze din joc este inutil. Pentru cei cari totuşi vor o descriere a fazelor luptei, îi rugăm să-şi imagineze jocul după elementele următoare: zeci de shooturi în adversar, în bară, de puţin în out, în braţele portarului Rimbas, puzderie decombinaţii şi 10 cornere. Acesta a fost materialul nostru care ne-a furnizat semisterpul 100. Iar din partea grecilor, sute de accroşări în extremis, opintiri disperate de a opri torentul şi câteva contraatacuri mai consistente, terminate prin determinarea a 4 sau 5 intervenţii a portarului nostru Şepci, în tot decursul matchului. Din echipa României s-au remarcat: Vogi, cel mai bun echipier al nostru, Lacatos, care şi-a anulat adversarii direcţi, Albu, revenit în bună condiţie, Robe, combătând eficace, Şepci, sigur pe balon în puţinele intervenţii avute şi Bodola, formidabil în munca depusă, în nervul de pătrundere, fiind singurul nostru atacant perfect. Dintre ceilalţi , Steinbach a dat un aport defectuos, Ciolac, nu a condus ci a încurcat toată înaintarea, Pelea Vâlcov insuficient, Dobai, sever marcant aproape că n’a existat ca aport util şi Bindea a abundat în inspiraţii proaste, cu totul improprii echipei. Dela greci, un cuvânt de laudă merită toată echipa pentru admirabila dârzenie cu care au ştiut să se apere. Rimbas a apărat straşnic, oprind lovituri foarte grele. Jardos- Mallos au fost doi fundaşi admirabili, fiind factorii principali ai scorului redus. Mijlocaşii, Vikelides, Ballassis și Epifantis au strălucit în liota colegilor lor din spate. Iar înaintașii : Pierracos, Rangos, Vazos, Simeonides, Trandafilis au avut ghinionul să înfrunte o apărare puternică, care nu le-a dat posibilitatea să recolteze vreun punct. D. Fabris (Iugoslavia) a arbitrat modest, maniera d-sale de a sancţiona cele mai invizibile infracţiuni fiind inacceptabilă la un match internaţiuni. IUGOSLAVIA—BULGARIA 4_0 (2—0); Pe o ploaie intensă şi pe un teren desfundat Iugoslavia — mult favorizată de aceste impedimente ale naturei — a învins. Miercuri, pe Bulgaria cu neaşteptatul scor de 4—0. Armele capitale ale bulgarilor, vigoarea fizică şi iuţeala de combatere s’au transformat, din cauza terenului desfundat, în adevărate calamităţi pentru ei, în timp ce adversarii lor, — cu al lor joc technic, domol, cu passe uşoare pe jos, — s’au aflat în largul lor, evoluând cu o dexteritate, care a terminat prin a deborda pe bulgari. Primele două goaluri ale iugoslavilor au fost marcate, chiar la începutul primei reprize, cu mult noroc. Completarea scorului, în repriza secundă, s’a făcut într’o manieră vrednică. Totuşi, în pofida superiorităţii indiscutabile a iugoslavilor, bulgarii au avut şi ei numeroase ocazii de marcare, câteva chiar extrem de favorabile, dar le-au ratat în mod stupid, urmăriţi de un ghinion feroce. S’au remarcat dela Iugoslavia întreaga echipă, iar de la Bulgaria : portarul Maznicoff, fundașul Mistaloff, cel mai bun om al lor și halful centru Bakuseff. D. Hagiopulós (Grecia) a arbitrat slab. V O nouă religie in educafie Zece ani de activitate a oficiului naţional de educaţie fizică — Opera d-lui general V. Rădulescu — Se împlinesc mâine zece ani de când s’a înfiinţat admirabilul aşezământ „oficiul naţional de educaţie fizică” care, cu drept cuvânt, se poate spune, a adus o nouă religie în educaţie. Dimineaţa la orele 11, pe monumentalul stadion din Dealul Spirei se va desfăşura festivitatea menită să încoroneze primul deceniu de activitate. Festivitatea se va bucura de prezenţa Suveranului,, înaltul protector al aşezământului, căruia de altminteri i se datoreşte iniţiativa creiărei acelei admirabile şcoli a naţiunei. SCURT ISTORIC Acum zece ani de zile, Regele, pe atunci principe moştenitor, a luat iniţiativa creiărei institutului menit să aducă ţarei aceea forţă de regenerare atât de necesară. Ii trebuia insă, pentru a duce la bun sfârşit opera ce-şi propunea, — un om. Un om peste măsură de energie, capabil, un priceput profund în materie, şi mai presus de toate, un om cu credinţa în sânge pentru opera ce avea să se desăvârşească. Prinţul Carol a găsit omul: era colonelul — pe atunci — Virgil Rădulescu şeful serviciului educaţiei din marele stat major. Colonelul Bădulescu făcuse studii speciale în acest scop, — şi întrunea toate calităţile cerute postului ce-i fu încredinţat, de a conduce oficiul naţional... Dar, cum se fac toate la noi, — i se dădură oficiului cele mai vechi căzărmi din Bucureşti, alături de groapa cu gruoae din Dealul Spirei. Groapa aceasta era faimoasa pe vremea aceea. Gunoiul întregului Bucureşti era adus acolo, astfel că groapa aceea imensă ajunsese un pericol. Metodic, cu o perseverenţă rara, colonelul Rădulescu munci zi cu zi alături de colaboratorii săi, refăcu cazărmile, şi din groapa cu gunoi infect apăru aceea minune de stadion care constitue astăzi obiectul de admiraţie, nu numai al oamenilor de la noi, ci al tuturor străinilor ce s’au perindat prin Capitală. Nu mai vorbim de sportivii străini cari şi-au exprimat părerea că avem în Dealul Spirei unul dintre cele mai frumoase stadioane din Europa. Şi cu câte greutăţi a trebuit să lupte colonelul Rădulescu pentru a ridica acest stadion, care are încă nevoe de eforturi materiale spre a fi desăvârşit. Chiar in acest moment se înalţă tribunele de beton, pentru care oficiul a făcut un împrumut. Când lucrările vor fi terminate, stadionul din Dealul Spirei va fi o adevărată podoabă a ţărei. CELE DOUA LATURI Dar nu stadionul în sine este opera fundamentală a oficiului naţional de educaţie., Această şcoala a naţiunei, divizată in: institutul militar de educaţie fizica şi institutul superior de educaţie fizică, are două laturi: 1) . Popularizarea educaţiei fizice pure sub formă de cursuri speciale la şcoala specială, adaptată la toate gradele. 2) Canalizarea culturei fizice prin mijloace ştiinţifice, raţionale, pe bază de pură sportivitate. Fără a neglija iniţiativa particulară, ci dimpotrivă dându-i tot sprijinul, oficiul se ocupă in primul rând de latura higienică a educaţiei, şi conlucrează în acest scop cu şefii instituţiilor. Institutul superior de educaţie fizică, este echivalent facultăţii de medicină. Licenţiaţii institutului superior de educaţie fizică au menirea să se ocupe de oamenii sănătoşi şi să-i facă să-şi menţină sănătatea corporală, secunzii, acei ai facultăţii de medicină. D. GENERAL VIRGIL RĂDULESCU se ocupă de oamenii bolnavi. Şi institutul de educaţie fizică, ca şi medicina, se preocupă de protecţia omului. Oficiul de educaţie fizică este stimulentul: el nu patronează între cecerile sportive fără scop. Se ocupă de performanţele în sine, nu de înjurătura pe câmpul de sport. Urmăreşte, cu alte cuvinte educarea prin competiţie, nu prin luptă câinească. Dar nu in aceste câteva rânduri menite să releve sărbătorirea de Duminică vor putea arăta realizările şi tendinţele Oficiului. Vom reveni la timp asupra acestui subiect, fiindcă ne dăm seama de importanţa oficiului pentru naţiune. * La 10 Mai, directorul oficiului naţional, colonelul Virgil Rădulescu a fost avansat general. Avansarea aceasta, care a produs o impresie excelentă în toate cercurile, nu e numai o răsplată pentru opera săvârşită ci şi o adevărată satisfacţie morală. Despre generalul Rădulescu se poate spune cu drept cuvânt că e „the right man in the right place”. Federaţia generală a salariaţilor publici şi cadrul disponibil Primim următoarea dare de seamă: Consiliul de administraţie a Federaţiei Generale a Asociaţiilor profesionale de salariaţi publici s-a întrunit în seara de 7 iunie, în şedinţă ordinară. Domnul preşedinte Brădişteanu arată că pe ziua de 8 iunie se împlinesc 3 ani de la urcarea pe tron a Majestăţii Sale Regelui Carol al II-lea, domnia sa propune şi Consiliul aprobă cu ovaţiuni îndelungate următoarea telegramă: Federaţia generală a asociaţiilor profesionale de salariaţi publici de la Stat, judeţe, comune şi regiile autonome C. F. R. şi P. T. T. cu prilejul sărbătorirei a 3 ani de la urcarea pe tron a Majestăţei Voastre vă exprimă cea mai neclintită credinţă şi nemărginit devotament. Urează Majestăţei Voastre o glorioasă şi îndelungată domnie pentru binele ţarii şi al neamului românesc. preşedinte, Stancu Brădişteanu Intrându-se în ordinea de zi, s’a dat cetire la parte din numeroasele plângeri trimise Federaţiei de către funcţionarii trecuţi în cadrul disponibil. Consiliul a constatat, că nu s’a ţinut seamă nici de criteriile puse în legea cadrului disponibil. S’a constatat deasemenea că s’a urmărit să se dea lovituri chiar federaţiei prin trecere în cadrul disponibil a d-lor consilieri V. lonescu-Darzău, Eugen Giurgea şi Gh. Musceleanu. Domnul V. lonescu-Darzău, titrat, cu 22 ani de serviciu cu gradul de subdirector general la ministerul de interne, deşi era subdirector titular al direcţiei casselor şi fondurilor speciale, post existent în buget, totuşi a fost transferat pe ziua de 6 Mai, a. c., în postul al doilea de subdirector din direcţia administraţiei locale, post desfiinţat în ziua de 1 Aprilie a. c., numai cu scopul de al putea trece în cadrul disponibil. 1) Eugen Giurgea, titrat, cu 24 ani de serviciu cu gradul de subdirector general în institutul de statistică generală a statului care a făcut toate lucrările statistice necesare federaţiei, a fost trimis în cadrul disponibil pe ziua de 1 Aprilie 1933 când legea cadrului disponibil nici nu exista legalmente, întrucât promulgarea ei s’a făcut pe ziua de Maiu 1933. 2) Domnul Gh. Musceleanu, secretar general definitiv al judeţului Ilfov cu 28 anii de serviciu, a fost trecut într’un post de director, neprevăzut in buget, numai cu scopul de a-1 trimite in cadrul disponibil. Consiliul, in unanimitate, protestează contra loviturilor, cari se îndreaptă contra Federaţiei prin trecerea în cadrul disponibil a unora din conducătorii ei. Totodată Consiliul a hotărit, ca să intenteze acţiune în justiţie, pentru a dovedi atât ilegalitatea cazurilor menţionate, cât şi neconstituţionalitatea legii cadrului disponibil. In şedinţele următoare se va continua studierea celorlalte cazuri de trecerea în cadrul disponibil aduce la cunoștința Federației. Preţurile reduse la 15 — 20 şi 25 lei in Program dublu Celebrul TITO SCHIPA TREI OAMENI IN FRAC QUARTETUL DRAGOSTEI cu Sala răcoroasă ’ La cinema „MARNA şi delicioasa operetă de Robert Stoltz Georg Alexander, Gretl Theimer, Mady Cristians 1fr'cC* NUMAI FLIT a» îmi trebue -Ea spune că nici o molie $i nici o altă insectă nu scapă cu FLIT Pentru a se debarasa de molii, trebue de asemenea să se distrugă oue lor şi larvele lor. FLIT — vaporizat — nimiceşte toate insectele care ameninţă sănătate, confort şi obiectele. Rapid, practic, sigur. Fără pericol pentru Dv. Nu.pătează.«v * FLIT este vândut întotdeauna in b doane galbene cu banda neagră și soldat, niciodată altfel*•/$£. . V.-" ■ '"tm 5 Spectacolele zilei TEATRUL cântă. TEATRUL rs. CĂRĂBUŞ: Cărăbuşul EMPIRE. Bucureşti-Pa- CINEMATOGRAFE BULEVARD PALACE. — Un vis blond sub cer albastru cu Martha Eggerth şi Malec Casanova. GRADINA OTETELEŞANU: Contesa Lilly, revista „înainte” şi program de music-hall. CAPITOL (grădină şi sală): Taina cea mare cu Lilly Forst, Hilda Wagener. CORSO. — Răsărit de soare şi Un vis blond. FEMINA. — Friederika şi ce place femeilor. REGAL. — Văduvul vesel şi Stan şi Bran excrod. RIO. — Tu ori nici una cu Gita A Ipar. SELECT. — Viciul blond cu Marlene Dietrich şi Pasiune cu Fernand Gravey şi Florell. VOX: Contesa Lilly şi revista „înainte”. TRIANON: Aghiotantul Alteţei sale cu Vlasta Burian, Gidl Theimer, Werner Fueterer. AMERICAN. — Flirt cu Ramon Novarro Jurnal şi comedie. APOLLO (Văcăreşti 38). — Fire de vagabond cu Lawrence Tibett şi complectări. EPISCOPIEI. •— Dr. Miracol şi Gloria.FORUM. —• Madame Butterfly şi Puterea destinului. FRANKLIN. — Tu ori nici una şi „Străina”. FRANCEZ. — Tom Mix în Hoţii din TEXT. GRIVIŢA. — Contesa de Monte Cristo şi Hoţul de Inimi. IZBANDA. — O împuşcătură in zorii zilei. Simfonia filmelor sonore, trupa N. Kainer Gând la Gând şi Pribeagu. KISELEF. — Sânge cald, sânge vienez şi Femeia de azi. LIA. — Floarea din Haway cu Martha Eggerth şi David Golder cu Harry Baur. LIRIC. — Nu vreau să ştiu cine eşti şi Fecioara sburătoare. LIDO. — A fost odată un muzicant şi călătoria cea din urmă. MARNA. — „Trei oameni în frac” cu Tito Sebipa şi „Quartetul Dragostei” cu Georg Alexander. MARCONI. — Pijamaua Doamnei şi Vânt de primăvară. MODEL. — Marina a debarcat cui Robert Montgomery şi Malec filantrop. NORA (grădină). — Păcatul Madelenei Claudet jurnal etc. OMNIA. — Janet Gaynox în Oriana şi „Hallo Paris?... aici Berlin!... RAHOVA. — A fost odată un muzicant cu Szőke Szakai! Ernst Verebes şi o comedie cu banda veselă. SPLENDID. — Loteria diavolului cu Elisa Laudi jurnal şi covorul fermecat. SIC. — Ultimul Vals jurnal şi complectare. SCALAL(grădină). — Hoţul de milioane şi Cosco Kid cu Ronchita Montenegro. TOMIS. — Regele Hotelurilor şi Fritz Grünbaum in Milioanele lui Rosmans. VOLTA BUZEŞTI (grădină şi sală). — Flirt cu Ramon Novarro, jurnal şi Comedie. MÂRĂŞTI. — Pumnul de fier şi comedie. TV-1 docent dr. Millian consultă pentru boaie de copii, sugari şi infecţioase de la 3,5 în strada Vasile Lascar 87. Tel. 212/75. Duminică 11 Iunie, dimineaţa are loc la Liceul Mihai Viteazul, festivitatea aniversărilor de 30,20 şi 10 ani a promoţiilor 1903, 1913 şi 1923. Programul solemmnităţei conţine: Reuniunea şi apelul promoţiilor, Serviciul divin, Producţia sportivă, Masa comună iar la ora 4 d. a., în sala Teatrului Liber, spectacol festiv cu piesa „Spre întregirea neamului” de lt. colonel Petre N. Pancu, unul dintre absolvenţii seriei 1903. Societatea de Cultură Macedo- Română ţine adunarea generală Duminică 11 Iunie c. ora 10 A dimineaţa in localul său din Cal. Rahovei 29 având la ordinea de zi: 1) Proectul de modificarea Statutului. 2) Lămurire asupra bugetului 1933. 3) Raportul comisiunei de verificare. URODONALI Combate Reumatismul 11 Garden-Party Asociaţia Culturală „Concordia” anunţă că Duminică 11 Iunie va avea loc în grădina şi saloanele sale din str. Batiştei 25 o fastuoasă serbare de vară cu frumoase numere de atracţie. Invitaţiile se pot ridica dela secretariat între orele 6—8 d. a. Cărţi-reviste Ä apărut ultimul număr al revistei „La Roumanie Nouvelle” de sub! direcţiunea d-lui Ion Th. Florescu, fost ministru cu următorul sumari Jean Th. Floresco: La Petite-Entente â Prague; Iorga: La reforme de TEnseignement en Roumanie; A. de Gobart: Le Fascism Alleniand; General A. Héroys: L’orga» nisation de 1’armée de la Ligue des Nations; Leon Thevenin: M-meNora Steriade; Ramiro Crtiz: Le professeur Georgio Del Vecchio â 1’In. stitut Italien; Victor Eftimiu: L’E- glise des Saints inconnus; M. Dem, Dobresco â Sofia; Olimp Grigore loan; Troisiéme lettre de Mill. Emineseo trad, de S. Paves: informafiuni politice, economice şi financiare. INFORM AŢIUNI Partidul liberal-democrat de sub preşedinţia d-lui Ion Th. Florescu continuându-şi în toată ţara organizarea cadrelor, va ţine Duminică 11 iunie la ora 10 dim, o mare întrunire publică urmată de congresul partidului, la Giurgiu în sala cinematografului „Europa“. Vor lua cuvântul d-nii Ion Th. Florescu, fost ministru, Const. Sipsom, prof. universitar, dr. Ion Jianu, fost deputat, T. Teodorescu-Delaroman precum şi alţi fruntaşi ai partidului. Sâmbătă 10 iunie ora 6 juni. seară are loc adunarea generală a societăţii Tinerimea Artistică la localul restaurantului Elisée-etaj. Se va proceda la alegerea noilor membrii cu oricare ar fi numărul membrilor prezenţi. Secietarii sunt rugaţi a nu lipsi. Oficiul naţional al colonizării a contractat un împrumut de 17 milioane lei la Casa Naţională de economii şi celturi poştale, rambursabil în termen de 2 ani, cu o dobândă anuală de 9 la sută din care 0 parte a fost afectată pentru construirea de case coloniştilor. In acest an se va construi circă 2000 case coloniştilor din jud. Caliacra şi Durostor. Campania de lucru a început la 1 iunie crt. Până la noui dispoziţiuni s’a decis să se suspende colonizările. Colonizările nu vor fi reluate decât după terminarea lucrărilor de verificare şi a controlului coloniştilor aprobaţi dar nestabiliţi la loturi, după care se va şti precis unde şi în ce măsură mai dispune de terenuri ministerul de agricultură, precum și după terminarea lucrărilor de asanare ce sunt în curs de executare in Cadrilater. S’a pus sub tipar: „Delfinii din Waikiki, comedie dramatică în trei acte de Adrian Verea. Editura „Vremea”.