Lupta, iunie 1934 (Anul 13, nr. 3778-3802)

1934-06-10 / nr. 3785

Pag. 2-a CURTA 1 UZINELE DE FIER ŞI DOMENIILE DIN REŞIŢA S. A. Bilanţul încheiat la 31 Decembrie 1933 ACTIV PASIV Preşedintele Consiliului de Administraţie Directorul Contabilităţii­: CAROL FLEISCHHACKER General Adjutant ERNEST, BALLIF Expert Contabil Verificat şi găsit conform cu registrele ______________Cenzori : G. CIOFLEC, Expert Contabil, C. BRATESCU, C. ORANESCU, I. REID YOUNG CHELTUELI CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE LA 31 DECEMBRIE 1933 VENITURI Defilarea Cei aproape opt mii de primari din toată ţara, au fost încolonaţi­eri dimineaţă la orele 7 în piaţa Victoriei, unde au fost orânduiţi pe judeţe. Peste o oră, au fost trecuţi în re­vistă de către d-nii Inculeţ, D. Iuca şi Sergiu Dimitriu. La orele 9.45, primarii au pornit pe calea Victoriei. Având în frunte muzica gărzei regale, primarii au în primele rânduri pe d. Donescu primarul Capitalei urmat de mem­brii consiliului comunal. Suveranul şi Marele Voevod Mi­hai au apărut în balconul palatului regal la orele 9.50, de unde au pri­mit defilarea. După consilierii bucureşteni au defilat primarii din Ilfov, apoi cei din Hotin, Alba... A fost un amestec impresionant de chipuri, îmbrăcăminte... Suveranul a fost îndelung ovaţio­nat. Ultimele rânduri au fost încheia­te de către primarii din Prahova, Năsăud şi Rădăuţi. Publicul a rupt cordoanele fă­când o caldă manifestaţie pentru Suveran. LA ARENE Arenele Romane, unde au venit apoi primarii, erau pline, până la refuz, de public. Erau de faţă membrii guvernu­lui şi înalţii demnitari. D. G. Tătărăscu preşedintele con­siliului, primit cu urale furtunoase, a spus: „Singurul strigăt care trebue să „izbucnească din sufletele noastre ”: „trăiască M. S. Regele”. Muzica a intonat imnul regal. După câteva minute Suveranul . A urmat apoi defilarea trupei, primarilor şi-a făcut apariţia îndelung ovaţio­nat. Manifestaţia a durat un sfert de oră; primarii au salutat cu ova­ţii nesfârşite. CUVÂNTAREA PRIMARULUI GE­­NERAL AL CAPITALEI In mijlocul Arenelor pe o estradă special amenajată, d. AI. G. Donescu, primarul general al Capitalei, a ros­tit următoarea cuvântare: Măria Ta, Sunt patru ani de când cerul ţă­rii s’a luminat cu o nădejde. Sim­t patru ani de când vânturile anar­hiei s’au potolit, de când furtuna ce ne ameninţa a fost risipită. Fiu crescut din sufletul acestei ţări, ai apucat cu bărbăţie coarnele plugului românesc şi ai tăiat braz­dă adâncă dorului de viaţă mai bună, de o desvoltare mai puter­nică. La popasul acestei grele domnii, dar tot atât de înţeleaptă, aducem mulţumire Măriei Tale pentru neos­tenita strădanie, de a croi Româ­niei drumul voit de năzuinţele ei. Noi contimporanii nu putem des­prinde în întregime personalitatea Măriei Tale; nu putem cuprinde cu ochii prezentului, tot rodul acestor patru ani de cuminte domnie ce se profilează atâta,­in adâncurile vii­torului. Suntem însă datori faţă de poste­ritate să spunem, că înflorirea ce se pregăteşte României se datoreşte bunului ei păstor, veghei lui de fie­care clipă, adâncei înţelegeri ce a ştiut să dea tuturor nevoilor po­porului, tuturor necazurilor lui, tutu­ror frământărilor lui sufleteşti. Iluştrii Tăi predecesori, au făurit României, visul de secole al moşilor Suveranul a rostit apoi, următorul discurs: Domnule Primar al Municipiului şi voi reprezentanţi ai întregii ţări. Pentru Mine este o nesfârşită bucurie sufletească să vă văd aci, adunaţi cu toţii în jurul Meu. In sufletele voastre, în inimile voastre, simt bătând lângă Mine inima întregului Meu popor şi, în aceste zile de necontenită luptă, puterea Mea nu pot s’o culeg decât chiar din sufletul şi inima poporului Meu. (Urale puternice). Au trecut patru ani de când Ce­rul şi voinţa poporului M’au pus în acest loc de răspundere. Fără preget şi fără odihnă am lucrat pentru binele vostru şi sunt hotărît, cu cea mai desăvârşită e­­nergie — oricar­ ar fi piedicile ce le-aşi putea întâmpina — să duc la bun sfârşit această muncă, care este o credinţă, este un caz de con­ştiinţă. Dar, pentru a putea înde­plini cu deplin folos această muncă, am neapărat nevoe de sprijinul tu­turor şi acest sprijin sunt convins că îl voiu găsi neprecupeţit în cumin­ţenia şi dragostea poporului. (Ova­­ţiuni şi urale puternice). Sunt două vechi zicători ale po­porului nostru, care au rămas şi vor trebui să rămână pururi în mintea noastră: „Apa trece, dar pietrele rămân” şi „România nu piere“, întreg trecutul nostru ne arată aceasta şi viitorul trebue să­­ probeze, căci energia, sufletul, credinţa şi puterea acestui popor trebue să fie veşnice. Mergeţi fiecare în colţul vostru de ţară şi duceţi salutul Meu, gân­dul Meu de dragoste, hotărirea Mea nestrămutată de muncă şi ce­rerea, pe care o fac tuturor, de a fi lângă Mine în această muncă, căci toate greutăţile nu se pot în­vinge decât printr’o muncă spor­nică, care este munca făcută cu dragoste şi cu credinţă. Mergeţi cu bine şi spuneţi tutu­ror românilor că în sufletul Meu bate înainte de toate un suflet ro­mânesc şi că toată dragostea o în­chin poporului Meu. Solemnitatea a luat sfârşit la ora 1 jumătate. Suveranul şi Voevodul Mihai au părăsit Atenele, în ovaţiu­­nile nesfârşite ale imensei asistenţe. # Ziua restauraţiei a mai fost ser­bată, cu o deosebită solemnitate, în toate templele israelite, de către di­feritele asociaţii culturale, patrio­tice şi profesionale. Dejunul de la Palat La dejunul de la Palatul Regal, au luat parte: Regele, Regina Elisabeta, Marele Voevod, precum şi Patriarhul Miron Cristea, d-nii Gheorghe Tătă­răscu, Leonte Moldovanu, N. N. Să­­veanu, Dr. C. Angelescu, Victor An­tonescu, Ion Inculeț, I. Nistor, C. Xeni, Alexandru Lapedatu, general de corp de armată adj. Paul Angele­scu, Richard Franasovici, Victor Slăvescu, dr. I. Gostinescu, ing. N. Teodorescu, Ing. Radu Irimescu, Sa­vel Rădulescu, I. Manolescu-Strunga, Dumitru Iuca, Al. Mavrodi, Victor Iamandi, D. Constantinescu, general Uică, general Badescu, general I. Fi­­limon, Colonel Manolescu Chiracu­­lea, colonel Victor Dombrovski, co­lonel Ionescu Munte, colonel Gh. Pe­­trescu, colonel Aurel Nicolaescu, co­lonel Al. Orășanu, colonel Negule­­scu, Lt. colonel Nicolae Velescu, co­lonel Gabriel Marinescu. De la Curte au luat parte: D-nii general Adj. E. Balif, I. V. Stârcea, Anton Mocsonyi, general C. Ilasievici, colonel N. Drosso, general Adj. N. Condiescu, Dr. I. Maniulea, general D. Sturdza, colonel Traian Discursul Regelui REGELE CAROL II TECHIRGHIOL PLAJE GARA EFORIA Sezonul începe la 15 iunie — PENTRU — „GRAND HOTEL“ şi „HOTEL NEPTUN“ Societatea p. Exploatare de Staţiuni Balneare şi Climaterice Bucureşti, Strada C. Exarcu 2 (lâ­ngâ Ateneu), Tel. 333­­­58 Reţineţi de pe acum camere la: „încotro ?“ şi con­trolul averilor De câtva timp încoace, controlul averilor este în plină actualitate. Era deci prese ca „încotro?”, excelenta revistă de informaţie şi satiră poli­tică, să se seziseze de această che­stiune şi să ne o prezinte, în numă­rul care apare astăzi, sub forma a­­muzantă a „Controlului averilor pâ­nă la... halat şi papuci”. Tot în acest număr, mai găsim ur­mătoarele reportagii, pline de vervă şi humor: „Jalnica tragedie a unui buget şi a unui ministru de finanţe. — O cununie binevenită şi o ploaie fatală”, „Decât o viaţă tristă şi un trai nenorocit... — Adevărata situa­ţie a guvernului”, „Un dictator — Scenetă de ocazie”, „Năvălirea pri­marilor — Ecouri de la aniversarea Restauraniei”, apoi svonuri, fapte, răfueli, polemici, cancanuri politi­ce, culise teatrale, caricaturi de A. Dragoş şi I. Anestin. Redactori: Victor Rodan, Tudor Şoimaru, L. G. Legrel. 12 pagini ilustrate în culori, 7 lei. D-l docent dr. Mîllian da consultaţii pentru boa­le de copii şi infecţioase de la 3—5. Str. Vasile Lascar 87 E­URODONAL Combate Guta INFORMAŢIUNI Mult aşteptatele no­ii îna­intări în armată făcute pe ziua de 8 iunie, au apărut în ziarele de eri. Eri a avut loc solemnitatea înmor­mântării în locuinţa de veci a rămă­şiţelor pământeşti ale profesorului Ioan Cantacuzino, savantul de re­nume mondial, care s’a stins din viaţă prin ianuarie şi a fost înhumat provizoriu la cimitirul Belu. Rămăşiţele d-rului Cantacuzino au fost rânduite pentru totdeauna sub temeliile clădirei Institutului de se­ruri şi vacinuri de pe splaiul Inde­pendenţei, instituţie creată de el. Comitetul congresului general al „Generaţiei de foc” de sub preşedin­ţia d-lui căpitan invalid Zamfir A­­postol şi o delegaţie compusă din 100 mutilaţi, au participat azi, la ora 10 a. m. la oficierea parastasului pen­tru pomenirea eroilor morţi în răz­­boiu şi la sfinţirea sacilor conţinând pământ din tranşeele de pe câmpul de luptă. Solemnitatea a avut loc la biserica Mihai Vodă. Apoi asistenţa s’a îndreptat spre Parcul Carol, unde a depus o jerbă de flori pe mormântul Eroului Necu­noscut. Dri dimineaţă s’a deschis, în lo­calul Ligii Culturale, adunarea ge­nerală a absolvenţilor şcoalelor su­perioare de meserii sub preşidenţia d-lui Papazolu. Luni 11 Iunie 1933 orele 21 pred­ă va avea loc la Ateneul Român uni concert dat de asociaţia corală „Du­­nav” din Belgrad. In program figurează cei mai cu-* născuţi compozitori iugoslavi şi a­­nume: St. Mokranjac, Milojevic, Be­­nicki, etc. Asociaţia soseşte la Bucureşti vin ziua de 11 Iunie la orele 7,30 dimi­neaţa prin gara de Nord. Membrii coloniei iugoslave sunt rugaţi să fie­ prezenţi la sosire precum şi la con­­cert. „ In seara zilei de 7 Iunie, membrii grupului „Păreri Libere“ din parti­dul liberal s-au întrunit pentru a sărbători cinci ani dela apariţia re­vistei lor. S’au luat deasemenea în discuţiu­­ne problemele politice la ordinea zi­­lei, hotărând, pentru a fixa atitudi­nea grupului, reapariţia revistei. Cu acelaş prilej grupul a sărbă­torit pe prietenul lor Mihail Rarin­­cescu ales preşedinte activ al orga­nizaţiei liberale din judeţul Putna. Au participat d-nii: Alexandrescu- Roman P„ Alexandrini A., Alimăniş­­teanu D„ Aznavorian H„ Bentoiu A., Fărcăşanu M„ Floroiu I., Gerota C., Neagu A., Nicolaescu I., Patrulius R., Plessia I„ Pleşoianu St., Rarincescu M., Romniceanu M„ Roman Vaier, Serbescu S., Sescioreanu Gh., Sibi­­ceanu N., Tătăranu C„ Titeanu E., Turbure N., Vântu I., Zamfirescu C., Zotta P. Cum a decurs marea serbare a Restauraţiei Poporul român a adus eri o­­magiul său Regelui Carol al II-lea. A fost o zi înălţătoar. Ţara întreagă, până în cele mai îndepărtate colţuri ale ei, a fost însufleţită de o mişcare en­­tusiastă. Sărbătoarea de eri înseamnă cimentarea legăturilor dintre Tron şi ţară. Ceea ce a dat un aspect deose­bit acestei măreţe serbări,, a fost La ora 10 dimineaţa s’a oficiat la Biserica Domniţa Bălaşa un tedeum. Au participat d-nii:’ Gh. Tătărăs­cu, preşedintele consiliului de mi­ni­ştri, fi ad interim la ministerul Apărării Naţionale, cu toţi membrii guvernului, Cezar Mereuţ­ă, director general al căilor ferate,­­inginer Pi­­tulescu, directorul general al poşte­lor, Stârcea, preşedintele Curţii de Apel, Godin Ştefănescu, procuror general, Cicero God­u­, secretar gene­ral la Domenii,­ dr. Cane, secretar general la sănătate, Vlahide, secre­tar general la preşedinţia consiliu­lui de miniştri, Procop Dumitrescu, prim procuror, I. Ghiaţă, prefectul judeţului Ilfov, Alfred Paximade, chestor. Generali: Uică, comandantul cor­pului II armată; Antonescu, şeful marelui stat major; Papazoglu, co­mandantul pieţei cum şi ceilalţi ge­nerali din garnizoană. Din partea Palatului erau prezen­ţi: general Balif, administratorul do­meniilor Coroanei; general Sturza, comandantul batalionului de gardă; Mocsony, maestru de vânătoare; co­lonel Drossu, prefectul palatului, co­mandor Fundăţeanu şi colonel la-defilarea primarilor prin faţa Regelui. In costumele lor regionale, pe o căldură de 34 de grade, a­­ceşti reprezentanţi ai poporului românesc, n’au ţinut seamă de oboseala drumului, de canicula zilei, ci s’au înfăţişat mândri, en­­tusiaşti şi disciplinaţi Pretutindeni şi în Capitală şi în ţară, serbarea naţională a de­curs în cea mai perfectă ordine. Iată cum s’a desfăşurat festi­vitatea: nolescu, adjutanţi regali; locot. col. Urdăreanu şi maior Mihăilescu, ofi­ţeri de ordonanţă ai Regelui. SERVICIUL RELIGIOS Serviciul religios a fost oficiat de Patriarhul dr. Miron Cristea. O companie a dat onorurile, iar muzica a intonat rugăciunea. JLa eşirea de la tedeum, d. Gh. Tă­tărăscu, preşedintele consiliului, şi ministru al armatei, după ce a tre­cut în revistă trupele, a rostit urmă­toarea scurtă cuvântare: OSTAŞI! In această zi de aniversare in care sufletul unui neam întreg s’a îmbră­cat în haina de sărbătoare, să ne înălţăm gândurile către Acela care este simbolul viu al biruinţelor de ieri şi al nădejdilor de mâine, ru­gând pe Cel Atotputernic să-I dă­ruiască domnie îndelungată, rodni­că şi încărcată de glorie! Să trăiască Majestat­ea Sa Rogele Carol al II-lea! Să trăiască Măria Sa Mihai Mare Voevod de Alba-lulia cu întreaga naastră Dinastie! Ura! şi strămoşilor. Măriei Tale îi este hărăzit să ducă ţara aceasta, puru­rea întregită, pe culmile înaltei ci­vilizaţii. Gloria veacurilor trecute, să fie lumina epocei prezente. Din fragedă tinereţe ai înţeles chemarea Ta viitoare. Şi ai pregătit cu elanul Tău, cu frumuseţea spiri­tului Tău, opera prezentului. Câtă energie nu mai trebue însă să risi­peşti, ca să aşezi poporul acesta mi­nunat, acolo unde înaltul Tău gând, vrea. Sub Augusta ocrotire şi prin im­boldul permanent al Măriei Taie, România îşi făureşte strălucirea ei viitoare. Cum Ţi-am putea noi mulţumi mai bine, pentru toată această stră­danie? Cum Ţi-am putea mărturisi mai mult, toată simţirea noastră curată pentru Tine, pentru sforţa­rea Ta de fiecare zi, intru întărirea României? Cu osanale şi imnuri de slavă? Nu! Ştim cât le socoteşti de deşarte şi cât de puţin le pr­eţueşti. Nu putem să-ţi aducem mai curată mulţumire, decât luând fapta Ta ca exemplu al vieţii noa­stre. Să dăruim fiecare tot ce­ avem mai bun din sufletul nostru, din cugetul nostru, ţărei acesteia aşa precum Tu faci. Să risipim toată puterea noastră de muncă pentru atingerea ţelului înalt pe care clipă cu clipă Tu nu încetezi să-l urmă­reşti. Suntem aici reprezentanţii tutu­ror comunelor româneşti. Iţi jurăm in acest moment solemn când tot sufletul ţării vibrează pentru Tine, că vom duce românilor de pretutin­deni gândul Tău mare de înălţare românească. Iţi jurăm Măria Ta, că nu vom adormi forţele noastre, mereu uni­te, până când visul Tău, visul ţării întregi, nu va fi împlinit. Să trăeşti întru mulţi ani, Măria Ta. Er. Grigorescu, colonel Adj. Al. Ma­nolescu, Eugen Buhman, N. Pavele­­scu, Eugen Bianu, Dr. Krainik, colo­nel Mihail Rîmniceanu, lt.-colonel Emil Pălăngeanu, Cpt. comandor Fundăţeanu Presa, lt.-colonel Ernest Urdărianu, Florian Marinescu, Octav Ullea, Arhitect Artur Lorenz, lt.-co­lonel vet. dr. Al. Panu, loan Rădu­lescu, Cpt. comandor av. Aurel Mă­­noiu, maior Mihail Mihăilescu, med. cpt. dr. Paul Gotcu, căpitan Petre Petrovici, căpitan Dumitru Știubei, căpitan Ion Crintea, locotenent Ion Horia, lt.-colonel E. Massini, d-l ofi­ţer de Gardă. RETRAGEREA CU TORŢE Seara s-a desfăşurat pe calea Vic­toriei retragerea cu torţe la care au participat populaţia, societăţile cul­turale, sportive, studenţeşti. In faţa Palatului Regal lumea a aclamat pe Suveran. Societatea corală a Institutorilor din Bucureşti a pătruns în curtea Palatului aducând Regelui omagiul corurilor. S’au executat cântece populare, pe care Suveranul şi Voevodul Mihai le-au ascultat din balconul Palatu­lui. SUVERANUL OVAŢIONAT La orele 9 precis Suveranul şi Ma­rele Voevod Mihai au apărut în bal­con, salutaţi fiind de mulţime cu urale. Gorniştii au sunat „Onorul la re­ge”, iar muzicile militare, întâi sin­i­gure, iar după aceea împreună cu­ corurile, sub conducerea d-lui colo­nel Egizzio Massini, au cântat „Trăiască Regele”, ascultat tot tim­pul atât de Suveran cât şi de Mare­le Voevod, cu mâna la chipiu. S’al cântat apoi, de asemeni de­­ cătrat muzicile militare mpreună cu coru­­rile: „Pe al nostru steag”. La ora 10 seara Regele şi Voevo­dul Mihai s’au retras.­­ IN ŢARĂ ! Ziua de 8 Iunie a fost sărbători­­tă în toată țara cu o deosebită so­lemnitate. S’au oficiat servicii religioase, au­ avut loc defilări, etc. __­ Tedeumul dela Biserica Domnita Bălașa Ziua naţională a sporturilor Deschiderea expoziţiei C. N. E. F. - Defilarea sportivilor.­­ Distincţiuni acordate de Suveran După amiază la orele 3.30 a avut loc deschiderea solemnă a expoziţiei de educaţie fizică de la C . N. E. F., realizată prin munca şi străduinţele d-lui general Virgil Rădulescu, con­ducătorul instituţiei din Dealul Spi­rei. Au fost de faţă membrii guvernu­lui în frunte cu d. G. Tătărăscu, d-nii Jean Seba şi Ciolac Antici, Ar­­zichewski, baron Guillaume, Palak­­­ett cu d-na, apoi înalţii demnitari civili şi militari, ataşaţii militari ai Franţei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei şi Poloniei, etc., etc. Suveranul şi Marele Voevod Mihai au sosit la O. N. E. F. la orele 3.30 Arhimandritul Galaction Cordum în­conjurat de un sobor de preoţi de la Patriarhie, a oficiat serviciul divin. Seria cuvântărilor a fost deschisă de d. dr. ANGHELESCU ministrul instrucţiunii care a arătat că mişca­rea educaţiei fizice de la noi se dato­reşte străduinţelor fără preget ale Suveranului. D. general NI CONDEESCU fost ministru de războiu a insistat asu­pra colaborărei cu­ armata şi asupra pregătirei preregimentare. D. general VIRGIL RĂDULESCU directorul O. N. E. F. a relevat sfor­ţările făcute pentru educaţia fizică încununată cu această expoziţie pa­tronată de suveran. CUVÂNTAREA SUVERANULUI Suveranul a spus: Trebue să mărturisec că deschi­derea expoziţiei de educaţie fizică îmi pricinueşte o adâncă mulţumire, fiindcă sunt obligat să merg cu gândul cu mulţi ani înapoi şi să-mi aduc aminte — parcă ar fi fost ieri —de începuturile sportului nostru, acele faimoase prime încercări, în care ne găseam pe teren, în afară de echipă, câţiva spectatori, — iar zilele trecute am auzit că au asistat 25.000 de persoane. Aceasta poate să explice fiecăruia ceea ce s’a fă­cut şi unde am ajuns în această di­recţiune. Dar, progresul realizat ne prici­nueşte nouă, acelora care am fost iniţiatorii acelei mişcări, dintre care unii se găsesc în guvern — o mul­ţumire cu atât mai mare, cu cât ne dovedeşte că s’a schimbat con­­cepţiunea şi cum aceia cari sunt răspunzători de destinele acestei ţări, au priceput că educaţiunea fi­zică nu este numai un joc, ci o par­te integrantă a educaţiunii naţio­nale. Expoziţia* pe care publicul va a■ vea prilejul s’o vadă în această lu­nă, va proba tuturor că aci nu ne jucăm, ci lucrăm. In acest spirit, fac urări de izbân­dă desăvârşită acestei expoziţii, pentru propăşirea tuturor sporturi­lor româneşti, în interesul şi întări­rea naţiunii noastre. Regele a tăiat apoi panglica de la intrare şi urmat de asistenţă a trecut în interioarele aranjate cu mult gust. O impresie deosebită a făcut stan­dul fabricei de avioane „Set” unde Suveranul a ascultat cu mult interes explicaţiunile inginerului Gr­ .Zamfi­­rescu directorul uzinelor. E în ade­văr minunat acest stand, — cel mai complect şi instructiv. In afară de standurile cluburilor şi federaţiilor de specialitate, expun magazinele cu articole de sport, fa­brica Mociorniţa, etc. etc. A urmat vizita la standul indus­triei poloneze de sport, — care Se prezintă în adevăr ca oglindă fidelă a progreselor de sport, de Polonia. IN STADION Suveranul şi înalţii demnitari au trecut apoi în stadionul O. N. E. F. Apariţia regelui în tribuna regală a dat loc la o manifestaţie impună­toare; miile de sportivi din arenă şi publicul din tribune au ovaţionat în­delung pe Suveran. Dintre toate manifestaţiile zilei, sa­lutul sportivilor în arenă, — a fost desigur cel mai impresionant. Câteva minute doar, — şi echipele sportive s’au aranjat în ordine pe fe­deraţii. PARADA SPORTURILOR Defilarea e deschisă de către co­mitetul Uniunei federaţiilor sportive în frunte cu­­ general Virgil Rădu­lescu, maior Davilla, Mihai Savu, Victor Braida. A urmat fanfara regimentului de gardă Mihai Viteazul care a luat loc în faţa tribunei regale. Urmează în ordine: institutul mi­litar de educaţie; institutul superior de educaţie fizică; cercetaşele Româ­niei; cercetaşii României; apoi gru­purile admirabile ale Asociaţiei creş­tine a femeilor române, în rândurile cărora face impresie departamentul lucrătoarelor şi ucenicelor. Admira­bilă disciplina, o ţinută frumoasă, sobră, grupul stârneşte aplauze. Apoi, grupul tineretului de la­­ M. C. A. după care vine federaţia de atletism grupările: „Viforul Dacia”, „Garda Palatului”, — admirabil ma­terial omenesc — „Legiunea sportivă cu atleţii­ legionari în frumoasă ţinu­tă având în frunte pe fostul deputat Mihail Stelescu» Urmează echipa femenină a „Legi­­unei sportive” cu aceeaşi ţinută im­pecabilă, şi o disciplină admirabilă. Apoi, federaţiile de basket-volley­­ball asociaţie cu arbitrii şi cluburile— Venus — cu conducătorii şi echipe­­rii săi — Juventus — în frunte cu popularul Vogi care stârneşte o ma­nifestaţie de simpatie — Unirea Tri­color, C­F. R. Macabi, etc. etc. Vin apoi: federaţia de gimnastică, federaţia de nataţie, tennis, patinaj, rugby, sporturi de iarnă, ciclişti­­i şi motociclişti în frunte cu BâzU Cantacuzino... Grupările s’au aliniat pe gazonul verde, şi au dat onorul pentru Su­veran.­­­ Preşedintele uniunei federaţiilor, sportive a ţinut un lung discurs asu­pra însemnătăţei zilei. A răspuns Suveranul în câteva cu­vinte îndelung aplaudate de miile de sportivi. Regele a spus : Serbarea aceasta care a devenit ziua sportului românesc, e o serbare care îmi umple sufletul de bucurie, îmi umple sufletul de bucurie vă­zând progresul imens pe care l-a făcut sportul nostru. îmi pare bine că văd în jurul meu pe cei care l’au întemeiat. Sunt convins că toţi sportivii vor pune umărul ca această mişcare să se desvolte cum trebue. Sportul nu este numai un exerciţiu fizic ci şi o întregire morală. A fi sportiv nu înseamnă a fi nu­mai recordman ci şi un bun cetăţean al ţării.­­ Voi toti sportivii trebue sa fiţi pe lângă falanga întăririi neamului, a­­părătorii puterei morale. Aceasta e urarea pe care în a­­ceasta zi a sporturilor o fac tuturor­ sportivilor.­­ DISTINCŢIUNI După aceasta, regele a predat campionilor mondiali Frimu şi Du­mitrescu pergamentele premiului na­ţional al sporturilor. D D-nii Jean Seba şi Ciolac Antici miniştrii Cehoslovaciei şi Iugoslavieii au primit cavaleria ordinului „Meri­tul cultural” pentru sport. E o răsplată pentru străduinţele ce depun cei doi diplomaţi în domeniul sportiv. . . . Au primit apoi distincţiuni alţi­ sportivi. Suveranul şi Marele Voevod s au retras la orele 6.30 îndelung acla­­maţii... . ... .1 .

Next