Lupta, iunie 1934 (Anul 13, nr. 3778-3802)
1934-06-10 / nr. 3785
Pag. 2-a CURTA 1 UZINELE DE FIER ŞI DOMENIILE DIN REŞIŢA S. A. Bilanţul încheiat la 31 Decembrie 1933 ACTIV PASIV Preşedintele Consiliului de Administraţie Directorul Contabilităţii: CAROL FLEISCHHACKER General Adjutant ERNEST, BALLIF Expert Contabil Verificat şi găsit conform cu registrele ______________Cenzori : G. CIOFLEC, Expert Contabil, C. BRATESCU, C. ORANESCU, I. REID YOUNG CHELTUELI CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE LA 31 DECEMBRIE 1933 VENITURI Defilarea Cei aproape opt mii de primari din toată ţara, au fost încolonaţieri dimineaţă la orele 7 în piaţa Victoriei, unde au fost orânduiţi pe judeţe. Peste o oră, au fost trecuţi în revistă de către d-nii Inculeţ, D. Iuca şi Sergiu Dimitriu. La orele 9.45, primarii au pornit pe calea Victoriei. Având în frunte muzica gărzei regale, primarii au în primele rânduri pe d. Donescu primarul Capitalei urmat de membrii consiliului comunal. Suveranul şi Marele Voevod Mihai au apărut în balconul palatului regal la orele 9.50, de unde au primit defilarea. După consilierii bucureşteni au defilat primarii din Ilfov, apoi cei din Hotin, Alba... A fost un amestec impresionant de chipuri, îmbrăcăminte... Suveranul a fost îndelung ovaţionat. Ultimele rânduri au fost încheiate de către primarii din Prahova, Năsăud şi Rădăuţi. Publicul a rupt cordoanele făcând o caldă manifestaţie pentru Suveran. LA ARENE Arenele Romane, unde au venit apoi primarii, erau pline, până la refuz, de public. Erau de faţă membrii guvernului şi înalţii demnitari. D. G. Tătărăscu preşedintele consiliului, primit cu urale furtunoase, a spus: „Singurul strigăt care trebue să „izbucnească din sufletele noastre ”: „trăiască M. S. Regele”. Muzica a intonat imnul regal. După câteva minute Suveranul . A urmat apoi defilarea trupei, primarilor şi-a făcut apariţia îndelung ovaţionat. Manifestaţia a durat un sfert de oră; primarii au salutat cu ovaţii nesfârşite. CUVÂNTAREA PRIMARULUI GENERAL AL CAPITALEI In mijlocul Arenelor pe o estradă special amenajată, d. AI. G. Donescu, primarul general al Capitalei, a rostit următoarea cuvântare: Măria Ta, Sunt patru ani de când cerul ţării s’a luminat cu o nădejde. Simt patru ani de când vânturile anarhiei s’au potolit, de când furtuna ce ne ameninţa a fost risipită. Fiu crescut din sufletul acestei ţări, ai apucat cu bărbăţie coarnele plugului românesc şi ai tăiat brazdă adâncă dorului de viaţă mai bună, de o desvoltare mai puternică. La popasul acestei grele domnii, dar tot atât de înţeleaptă, aducem mulţumire Măriei Tale pentru neostenita strădanie, de a croi României drumul voit de năzuinţele ei. Noi contimporanii nu putem desprinde în întregime personalitatea Măriei Tale; nu putem cuprinde cu ochii prezentului, tot rodul acestor patru ani de cuminte domnie ce se profilează atâta,in adâncurile viitorului. Suntem însă datori faţă de posteritate să spunem, că înflorirea ce se pregăteşte României se datoreşte bunului ei păstor, veghei lui de fiecare clipă, adâncei înţelegeri ce a ştiut să dea tuturor nevoilor poporului, tuturor necazurilor lui, tuturor frământărilor lui sufleteşti. Iluştrii Tăi predecesori, au făurit României, visul de secole al moşilor Suveranul a rostit apoi, următorul discurs: Domnule Primar al Municipiului şi voi reprezentanţi ai întregii ţări. Pentru Mine este o nesfârşită bucurie sufletească să vă văd aci, adunaţi cu toţii în jurul Meu. In sufletele voastre, în inimile voastre, simt bătând lângă Mine inima întregului Meu popor şi, în aceste zile de necontenită luptă, puterea Mea nu pot s’o culeg decât chiar din sufletul şi inima poporului Meu. (Urale puternice). Au trecut patru ani de când Cerul şi voinţa poporului M’au pus în acest loc de răspundere. Fără preget şi fără odihnă am lucrat pentru binele vostru şi sunt hotărît, cu cea mai desăvârşită energie — oricar ar fi piedicile ce le-aşi putea întâmpina — să duc la bun sfârşit această muncă, care este o credinţă, este un caz de conştiinţă. Dar, pentru a putea îndeplini cu deplin folos această muncă, am neapărat nevoe de sprijinul tuturor şi acest sprijin sunt convins că îl voiu găsi neprecupeţit în cuminţenia şi dragostea poporului. (Ovaţiuni şi urale puternice). Sunt două vechi zicători ale poporului nostru, care au rămas şi vor trebui să rămână pururi în mintea noastră: „Apa trece, dar pietrele rămân” şi „România nu piere“, întreg trecutul nostru ne arată aceasta şi viitorul trebue să probeze, căci energia, sufletul, credinţa şi puterea acestui popor trebue să fie veşnice. Mergeţi fiecare în colţul vostru de ţară şi duceţi salutul Meu, gândul Meu de dragoste, hotărirea Mea nestrămutată de muncă şi cererea, pe care o fac tuturor, de a fi lângă Mine în această muncă, căci toate greutăţile nu se pot învinge decât printr’o muncă spornică, care este munca făcută cu dragoste şi cu credinţă. Mergeţi cu bine şi spuneţi tuturor românilor că în sufletul Meu bate înainte de toate un suflet românesc şi că toată dragostea o închin poporului Meu. Solemnitatea a luat sfârşit la ora 1 jumătate. Suveranul şi Voevodul Mihai au părăsit Atenele, în ovaţiunile nesfârşite ale imensei asistenţe. # Ziua restauraţiei a mai fost serbată, cu o deosebită solemnitate, în toate templele israelite, de către diferitele asociaţii culturale, patriotice şi profesionale. Dejunul de la Palat La dejunul de la Palatul Regal, au luat parte: Regele, Regina Elisabeta, Marele Voevod, precum şi Patriarhul Miron Cristea, d-nii Gheorghe Tătărăscu, Leonte Moldovanu, N. N. Săveanu, Dr. C. Angelescu, Victor Antonescu, Ion Inculeț, I. Nistor, C. Xeni, Alexandru Lapedatu, general de corp de armată adj. Paul Angelescu, Richard Franasovici, Victor Slăvescu, dr. I. Gostinescu, ing. N. Teodorescu, Ing. Radu Irimescu, Savel Rădulescu, I. Manolescu-Strunga, Dumitru Iuca, Al. Mavrodi, Victor Iamandi, D. Constantinescu, general Uică, general Badescu, general I. Filimon, Colonel Manolescu Chiraculea, colonel Victor Dombrovski, colonel Ionescu Munte, colonel Gh. Petrescu, colonel Aurel Nicolaescu, colonel Al. Orășanu, colonel Negulescu, Lt. colonel Nicolae Velescu, colonel Gabriel Marinescu. De la Curte au luat parte: D-nii general Adj. E. Balif, I. V. Stârcea, Anton Mocsonyi, general C. Ilasievici, colonel N. Drosso, general Adj. N. Condiescu, Dr. I. Maniulea, general D. Sturdza, colonel Traian Discursul Regelui REGELE CAROL II TECHIRGHIOL PLAJE GARA EFORIA Sezonul începe la 15 iunie — PENTRU — „GRAND HOTEL“ şi „HOTEL NEPTUN“ Societatea p. Exploatare de Staţiuni Balneare şi Climaterice Bucureşti, Strada C. Exarcu 2 (lângâ Ateneu), Tel. 33358 Reţineţi de pe acum camere la: „încotro ?“ şi controlul averilor De câtva timp încoace, controlul averilor este în plină actualitate. Era deci prese ca „încotro?”, excelenta revistă de informaţie şi satiră politică, să se seziseze de această chestiune şi să ne o prezinte, în numărul care apare astăzi, sub forma amuzantă a „Controlului averilor până la... halat şi papuci”. Tot în acest număr, mai găsim următoarele reportagii, pline de vervă şi humor: „Jalnica tragedie a unui buget şi a unui ministru de finanţe. — O cununie binevenită şi o ploaie fatală”, „Decât o viaţă tristă şi un trai nenorocit... — Adevărata situaţie a guvernului”, „Un dictator — Scenetă de ocazie”, „Năvălirea primarilor — Ecouri de la aniversarea Restauraniei”, apoi svonuri, fapte, răfueli, polemici, cancanuri politice, culise teatrale, caricaturi de A. Dragoş şi I. Anestin. Redactori: Victor Rodan, Tudor Şoimaru, L. G. Legrel. 12 pagini ilustrate în culori, 7 lei. D-l docent dr. Mîllian da consultaţii pentru boale de copii şi infecţioase de la 3—5. Str. Vasile Lascar 87 EURODONAL Combate Guta INFORMAŢIUNI Mult aşteptatele noii înaintări în armată făcute pe ziua de 8 iunie, au apărut în ziarele de eri. Eri a avut loc solemnitatea înmormântării în locuinţa de veci a rămăşiţelor pământeşti ale profesorului Ioan Cantacuzino, savantul de renume mondial, care s’a stins din viaţă prin ianuarie şi a fost înhumat provizoriu la cimitirul Belu. Rămăşiţele d-rului Cantacuzino au fost rânduite pentru totdeauna sub temeliile clădirei Institutului de seruri şi vacinuri de pe splaiul Independenţei, instituţie creată de el. Comitetul congresului general al „Generaţiei de foc” de sub preşedinţia d-lui căpitan invalid Zamfir Apostol şi o delegaţie compusă din 100 mutilaţi, au participat azi, la ora 10 a. m. la oficierea parastasului pentru pomenirea eroilor morţi în războiu şi la sfinţirea sacilor conţinând pământ din tranşeele de pe câmpul de luptă. Solemnitatea a avut loc la biserica Mihai Vodă. Apoi asistenţa s’a îndreptat spre Parcul Carol, unde a depus o jerbă de flori pe mormântul Eroului Necunoscut. Dri dimineaţă s’a deschis, în localul Ligii Culturale, adunarea generală a absolvenţilor şcoalelor superioare de meserii sub preşidenţia d-lui Papazolu. Luni 11 Iunie 1933 orele 21 predă va avea loc la Ateneul Român uni concert dat de asociaţia corală „Dunav” din Belgrad. In program figurează cei mai cu-* născuţi compozitori iugoslavi şi anume: St. Mokranjac, Milojevic, Benicki, etc. Asociaţia soseşte la Bucureşti vin ziua de 11 Iunie la orele 7,30 dimineaţa prin gara de Nord. Membrii coloniei iugoslave sunt rugaţi să fie prezenţi la sosire precum şi la concert. „ In seara zilei de 7 Iunie, membrii grupului „Păreri Libere“ din partidul liberal s-au întrunit pentru a sărbători cinci ani dela apariţia revistei lor. S’au luat deasemenea în discuţiune problemele politice la ordinea zilei, hotărând, pentru a fixa atitudinea grupului, reapariţia revistei. Cu acelaş prilej grupul a sărbătorit pe prietenul lor Mihail Rarincescu ales preşedinte activ al organizaţiei liberale din judeţul Putna. Au participat d-nii: Alexandrescu- Roman P„ Alexandrini A., Alimănişteanu D„ Aznavorian H„ Bentoiu A., Fărcăşanu M„ Floroiu I., Gerota C., Neagu A., Nicolaescu I., Patrulius R., Plessia I„ Pleşoianu St., Rarincescu M., Romniceanu M„ Roman Vaier, Serbescu S., Sescioreanu Gh., Sibiceanu N., Tătăranu C„ Titeanu E., Turbure N., Vântu I., Zamfirescu C., Zotta P. Cum a decurs marea serbare a Restauraţiei Poporul român a adus eri omagiul său Regelui Carol al II-lea. A fost o zi înălţătoar. Ţara întreagă, până în cele mai îndepărtate colţuri ale ei, a fost însufleţită de o mişcare entusiastă. Sărbătoarea de eri înseamnă cimentarea legăturilor dintre Tron şi ţară. Ceea ce a dat un aspect deosebit acestei măreţe serbări,, a fost La ora 10 dimineaţa s’a oficiat la Biserica Domniţa Bălaşa un tedeum. Au participat d-nii:’ Gh. Tătărăscu, preşedintele consiliului de miniştri, fi ad interim la ministerul Apărării Naţionale, cu toţi membrii guvernului, Cezar Mereuţă, director general al căilor ferate,inginer Pitulescu, directorul general al poştelor, Stârcea, preşedintele Curţii de Apel, Godin Ştefănescu, procuror general, Cicero Godu, secretar general la Domenii, dr. Cane, secretar general la sănătate, Vlahide, secretar general la preşedinţia consiliului de miniştri, Procop Dumitrescu, prim procuror, I. Ghiaţă, prefectul judeţului Ilfov, Alfred Paximade, chestor. Generali: Uică, comandantul corpului II armată; Antonescu, şeful marelui stat major; Papazoglu, comandantul pieţei cum şi ceilalţi generali din garnizoană. Din partea Palatului erau prezenţi: general Balif, administratorul domeniilor Coroanei; general Sturza, comandantul batalionului de gardă; Mocsony, maestru de vânătoare; colonel Drossu, prefectul palatului, comandor Fundăţeanu şi colonel la-defilarea primarilor prin faţa Regelui. In costumele lor regionale, pe o căldură de 34 de grade, aceşti reprezentanţi ai poporului românesc, n’au ţinut seamă de oboseala drumului, de canicula zilei, ci s’au înfăţişat mândri, entusiaşti şi disciplinaţi Pretutindeni şi în Capitală şi în ţară, serbarea naţională a decurs în cea mai perfectă ordine. Iată cum s’a desfăşurat festivitatea: nolescu, adjutanţi regali; locot. col. Urdăreanu şi maior Mihăilescu, ofiţeri de ordonanţă ai Regelui. SERVICIUL RELIGIOS Serviciul religios a fost oficiat de Patriarhul dr. Miron Cristea. O companie a dat onorurile, iar muzica a intonat rugăciunea. JLa eşirea de la tedeum, d. Gh. Tătărăscu, preşedintele consiliului, şi ministru al armatei, după ce a trecut în revistă trupele, a rostit următoarea scurtă cuvântare: OSTAŞI! In această zi de aniversare in care sufletul unui neam întreg s’a îmbrăcat în haina de sărbătoare, să ne înălţăm gândurile către Acela care este simbolul viu al biruinţelor de ieri şi al nădejdilor de mâine, rugând pe Cel Atotputernic să-I dăruiască domnie îndelungată, rodnică şi încărcată de glorie! Să trăiască Majestatea Sa Rogele Carol al II-lea! Să trăiască Măria Sa Mihai Mare Voevod de Alba-lulia cu întreaga naastră Dinastie! Ura! şi strămoşilor. Măriei Tale îi este hărăzit să ducă ţara aceasta, pururea întregită, pe culmile înaltei civilizaţii. Gloria veacurilor trecute, să fie lumina epocei prezente. Din fragedă tinereţe ai înţeles chemarea Ta viitoare. Şi ai pregătit cu elanul Tău, cu frumuseţea spiritului Tău, opera prezentului. Câtă energie nu mai trebue însă să risipeşti, ca să aşezi poporul acesta minunat, acolo unde înaltul Tău gând, vrea. Sub Augusta ocrotire şi prin imboldul permanent al Măriei Taie, România îşi făureşte strălucirea ei viitoare. Cum Ţi-am putea noi mulţumi mai bine, pentru toată această strădanie? Cum Ţi-am putea mărturisi mai mult, toată simţirea noastră curată pentru Tine, pentru sforţarea Ta de fiecare zi, intru întărirea României? Cu osanale şi imnuri de slavă? Nu! Ştim cât le socoteşti de deşarte şi cât de puţin le preţueşti. Nu putem să-ţi aducem mai curată mulţumire, decât luând fapta Ta ca exemplu al vieţii noastre. Să dăruim fiecare tot ce avem mai bun din sufletul nostru, din cugetul nostru, ţărei acesteia aşa precum Tu faci. Să risipim toată puterea noastră de muncă pentru atingerea ţelului înalt pe care clipă cu clipă Tu nu încetezi să-l urmăreşti. Suntem aici reprezentanţii tuturor comunelor româneşti. Iţi jurăm in acest moment solemn când tot sufletul ţării vibrează pentru Tine, că vom duce românilor de pretutindeni gândul Tău mare de înălţare românească. Iţi jurăm Măria Ta, că nu vom adormi forţele noastre, mereu unite, până când visul Tău, visul ţării întregi, nu va fi împlinit. Să trăeşti întru mulţi ani, Măria Ta. Er. Grigorescu, colonel Adj. Al. Manolescu, Eugen Buhman, N. Pavelescu, Eugen Bianu, Dr. Krainik, colonel Mihail Rîmniceanu, lt.-colonel Emil Pălăngeanu, Cpt. comandor Fundăţeanu Presa, lt.-colonel Ernest Urdărianu, Florian Marinescu, Octav Ullea, Arhitect Artur Lorenz, lt.-colonel vet. dr. Al. Panu, loan Rădulescu, Cpt. comandor av. Aurel Mănoiu, maior Mihail Mihăilescu, med. cpt. dr. Paul Gotcu, căpitan Petre Petrovici, căpitan Dumitru Știubei, căpitan Ion Crintea, locotenent Ion Horia, lt.-colonel E. Massini, d-l ofiţer de Gardă. RETRAGEREA CU TORŢE Seara s-a desfăşurat pe calea Victoriei retragerea cu torţe la care au participat populaţia, societăţile culturale, sportive, studenţeşti. In faţa Palatului Regal lumea a aclamat pe Suveran. Societatea corală a Institutorilor din Bucureşti a pătruns în curtea Palatului aducând Regelui omagiul corurilor. S’au executat cântece populare, pe care Suveranul şi Voevodul Mihai le-au ascultat din balconul Palatului. SUVERANUL OVAŢIONAT La orele 9 precis Suveranul şi Marele Voevod Mihai au apărut în balcon, salutaţi fiind de mulţime cu urale. Gorniştii au sunat „Onorul la rege”, iar muzicile militare, întâi sinigure, iar după aceea împreună cu corurile, sub conducerea d-lui colonel Egizzio Massini, au cântat „Trăiască Regele”, ascultat tot timpul atât de Suveran cât şi de Marele Voevod, cu mâna la chipiu. S’al cântat apoi, de asemeni de cătrat muzicile militare mpreună cu corurile: „Pe al nostru steag”. La ora 10 seara Regele şi Voevodul Mihai s’au retras. IN ŢARĂ ! Ziua de 8 Iunie a fost sărbătorită în toată țara cu o deosebită solemnitate. S’au oficiat servicii religioase, au avut loc defilări, etc. __ Tedeumul dela Biserica Domnita Bălașa Ziua naţională a sporturilor Deschiderea expoziţiei C. N. E. F. - Defilarea sportivilor. Distincţiuni acordate de Suveran După amiază la orele 3.30 a avut loc deschiderea solemnă a expoziţiei de educaţie fizică de la C . N. E. F., realizată prin munca şi străduinţele d-lui general Virgil Rădulescu, conducătorul instituţiei din Dealul Spirei. Au fost de faţă membrii guvernului în frunte cu d. G. Tătărăscu, d-nii Jean Seba şi Ciolac Antici, Arzichewski, baron Guillaume, Palakett cu d-na, apoi înalţii demnitari civili şi militari, ataşaţii militari ai Franţei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei şi Poloniei, etc., etc. Suveranul şi Marele Voevod Mihai au sosit la O. N. E. F. la orele 3.30 Arhimandritul Galaction Cordum înconjurat de un sobor de preoţi de la Patriarhie, a oficiat serviciul divin. Seria cuvântărilor a fost deschisă de d. dr. ANGHELESCU ministrul instrucţiunii care a arătat că mişcarea educaţiei fizice de la noi se datoreşte străduinţelor fără preget ale Suveranului. D. general NI CONDEESCU fost ministru de războiu a insistat asupra colaborărei cu armata şi asupra pregătirei preregimentare. D. general VIRGIL RĂDULESCU directorul O. N. E. F. a relevat sforţările făcute pentru educaţia fizică încununată cu această expoziţie patronată de suveran. CUVÂNTAREA SUVERANULUI Suveranul a spus: Trebue să mărturisec că deschiderea expoziţiei de educaţie fizică îmi pricinueşte o adâncă mulţumire, fiindcă sunt obligat să merg cu gândul cu mulţi ani înapoi şi să-mi aduc aminte — parcă ar fi fost ieri —de începuturile sportului nostru, acele faimoase prime încercări, în care ne găseam pe teren, în afară de echipă, câţiva spectatori, — iar zilele trecute am auzit că au asistat 25.000 de persoane. Aceasta poate să explice fiecăruia ceea ce s’a făcut şi unde am ajuns în această direcţiune. Dar, progresul realizat ne pricinueşte nouă, acelora care am fost iniţiatorii acelei mişcări, dintre care unii se găsesc în guvern — o mulţumire cu atât mai mare, cu cât ne dovedeşte că s’a schimbat concepţiunea şi cum aceia cari sunt răspunzători de destinele acestei ţări, au priceput că educaţiunea fizică nu este numai un joc, ci o parte integrantă a educaţiunii naţionale. Expoziţia* pe care publicul va a■ vea prilejul s’o vadă în această lună, va proba tuturor că aci nu ne jucăm, ci lucrăm. In acest spirit, fac urări de izbândă desăvârşită acestei expoziţii, pentru propăşirea tuturor sporturilor româneşti, în interesul şi întărirea naţiunii noastre. Regele a tăiat apoi panglica de la intrare şi urmat de asistenţă a trecut în interioarele aranjate cu mult gust. O impresie deosebită a făcut standul fabricei de avioane „Set” unde Suveranul a ascultat cu mult interes explicaţiunile inginerului Gr .Zamfirescu directorul uzinelor. E în adevăr minunat acest stand, — cel mai complect şi instructiv. In afară de standurile cluburilor şi federaţiilor de specialitate, expun magazinele cu articole de sport, fabrica Mociorniţa, etc. etc. A urmat vizita la standul industriei poloneze de sport, — care Se prezintă în adevăr ca oglindă fidelă a progreselor de sport, de Polonia. IN STADION Suveranul şi înalţii demnitari au trecut apoi în stadionul O. N. E. F. Apariţia regelui în tribuna regală a dat loc la o manifestaţie impunătoare; miile de sportivi din arenă şi publicul din tribune au ovaţionat îndelung pe Suveran. Dintre toate manifestaţiile zilei, salutul sportivilor în arenă, — a fost desigur cel mai impresionant. Câteva minute doar, — şi echipele sportive s’au aranjat în ordine pe federaţii. PARADA SPORTURILOR Defilarea e deschisă de către comitetul Uniunei federaţiilor sportive în frunte cu general Virgil Rădulescu, maior Davilla, Mihai Savu, Victor Braida. A urmat fanfara regimentului de gardă Mihai Viteazul care a luat loc în faţa tribunei regale. Urmează în ordine: institutul militar de educaţie; institutul superior de educaţie fizică; cercetaşele României; cercetaşii României; apoi grupurile admirabile ale Asociaţiei creştine a femeilor române, în rândurile cărora face impresie departamentul lucrătoarelor şi ucenicelor. Admirabilă disciplina, o ţinută frumoasă, sobră, grupul stârneşte aplauze. Apoi, grupul tineretului de la M. C. A. după care vine federaţia de atletism grupările: „Viforul Dacia”, „Garda Palatului”, — admirabil material omenesc — „Legiunea sportivă cu atleţii legionari în frumoasă ţinută având în frunte pe fostul deputat Mihail Stelescu» Urmează echipa femenină a „Legiunei sportive” cu aceeaşi ţinută impecabilă, şi o disciplină admirabilă. Apoi, federaţiile de basket-volleyball asociaţie cu arbitrii şi cluburile— Venus — cu conducătorii şi echiperii săi — Juventus — în frunte cu popularul Vogi care stârneşte o manifestaţie de simpatie — Unirea Tricolor, CF. R. Macabi, etc. etc. Vin apoi: federaţia de gimnastică, federaţia de nataţie, tennis, patinaj, rugby, sporturi de iarnă, cicliştii şi motociclişti în frunte cu BâzU Cantacuzino... Grupările s’au aliniat pe gazonul verde, şi au dat onorul pentru Suveran. Preşedintele uniunei federaţiilor, sportive a ţinut un lung discurs asupra însemnătăţei zilei. A răspuns Suveranul în câteva cuvinte îndelung aplaudate de miile de sportivi. Regele a spus : Serbarea aceasta care a devenit ziua sportului românesc, e o serbare care îmi umple sufletul de bucurie, îmi umple sufletul de bucurie văzând progresul imens pe care l-a făcut sportul nostru. îmi pare bine că văd în jurul meu pe cei care l’au întemeiat. Sunt convins că toţi sportivii vor pune umărul ca această mişcare să se desvolte cum trebue. Sportul nu este numai un exerciţiu fizic ci şi o întregire morală. A fi sportiv nu înseamnă a fi numai recordman ci şi un bun cetăţean al ţării. Voi toti sportivii trebue sa fiţi pe lângă falanga întăririi neamului, apărătorii puterei morale. Aceasta e urarea pe care în aceasta zi a sporturilor o fac tuturor sportivilor. DISTINCŢIUNI După aceasta, regele a predat campionilor mondiali Frimu şi Dumitrescu pergamentele premiului naţional al sporturilor. D D-nii Jean Seba şi Ciolac Antici miniştrii Cehoslovaciei şi Iugoslavieii au primit cavaleria ordinului „Meritul cultural” pentru sport. E o răsplată pentru străduinţele ce depun cei doi diplomaţi în domeniul sportiv. . . . Au primit apoi distincţiuni alţi sportivi. Suveranul şi Marele Voevod s au retras la orele 6.30 îndelung aclamaţii... . ... .1 .