Lupta, iunie 1937 (Anul 16, nr. 4683-4706)
1937-06-10 / nr. 4690
■ Pagina 2-a PANTOFI PENTRU DOMNI SOLIDITATE ELEGANŢĂ CONFORT ROYAL SHOE Furnizori ai Curţii ilegale CALEA VICTORIEI Nr. 84 (sub hotel Metropol) Atenţiune! O invenţie minunată a reuşit!! Noua calitate Primeros „LUXUS SILKEN FINEST” subţire ca memcontopeşte cu pielea, încât nici nu se simte! Pe lângă asta, NEAPĂRAT SIGURI Toţi cari au încercat calitatea Luxus, sunt încântaţi! Convingeţi-vă şi Dv. şi cereţi imediat în Farmacia, Drogueria sau Parfumeria Dv. noua calitate „ORIGINAL PRIMEROS LUXUS SILKEN FINEST”. •rxr rviH v«ww?»9 *] ATENŢIUNE TABLOURI PICTURI MARI REDUCIRE DI PfieţURI .Vizitaţi înainte spre convingere, singura sursă eftină ... ,,.. . Pictori cunoscuţi, colecţie mare Vizibil zilnic numai Intre 2-4 Duminică şi Sărbători toată ziua 3. Strada Turturele 3. pţj ‘agHST’1 PANTOFI DE VAMA MODELE EXCLUSIVE PENTRU: DOAMNE, DOMNI SI COPII LUCRATE DIN MATERIAL GARANTAT IN ATELIERE PROPRII GĂSIŢI NUMAI LA: „GHEATA DE AUR» .Str. SMARDAN 30. Telefon 4.07.72 Str. SMARDAN 30 PREŢURI ABSOLUT FIXE. EXPOZITIE PERMANENTA «UautUBsttttKvMamm&mwhuvwvarmtsmzME'js.i.i. Armata şi politica în Rusia Sovietică Continuare din pagina I-a abaterile subordonaţilor lui o anchetă severă, şi arestarea celor vinovaţi. Guvernul sovietic l-a socotit totuşi vinovat de neglijenţă şi de aci severa măsură disciplinară luată împotrivă. Pentru a se înţelege acest lucru, este necesar să amintim câteva date asupra structurii specifice ale armatei sovietice. Se ştie, că în timpul şi imediat după revoluţie, comandanţii unităţilor roşii, cari proveneau mai ales din vechile cadre ale armatei ţariste, aveau ataşaţi pe lângă persoana lor un comisar politic şi un stat de război, cari aveau misiunea să-l controleze. Comandantul executa măsurile dictate de acest comisar politic şi de statul special. Dar comisarul politic mai avea misiunea educării morale şi politice a trupei, în sensul vederilor comuniste. El era responsabil de starea de spirit a trupei din acest punct de vedere. Cu vremea, formându-se ofiţeri din cadrele partidului, iar alţi ofiţeri devenind membri, postul de comisar politic a devenit inutil. Pe de altă parte, între ofiţerii de carieră şi comisarii politici, s-au ivit neînţelegeri cu privire la autoritate faţă de trupă. In cele dn urmă se ajunsese la un comproms, ofiţerul comandant fiind suveran în ceea ce priveşte măsurile privitoare la educaţia militară, iar comisarul poliţe în ceea ce priveşte educaţia morală şi politică. Cu vremea însă comisarii politici au rămas ataşaţi numai pe lângă înaltele comandamente, educaţia politică rămânând în unităţi numai pe seama comandanţilor. Se pare că descoperirea numeroaselor nuclee trotzkiste a pus pe gânduri guvernul sovietic, care a decis reînfiinţarea postului de comisar politic şi al statului de război, care să aibă pe viitor pe seama lor exclusv răspunderea educaţiei trupelor. Măsura este motivată prin aceea, că în ultima vreme s’ar fi observat o oarecare desinteresare a ofiţerilor în ceea ce priveşte educaţia politică a trupelor. Ofiţerii de carieră se deziseserăde orice legătură politică, socotindu-se exclusiv în slujba patriei. Oricum în Rusia comunismul este acelaş lucru ca patriotismul, se înţelege de ce partidul a socotit necesar să intervie punând alături de comandianţi pe comisari politici. Pe viitor, ordinele comandantului vor fi contrasemnate de şeful de stat major şi de comisarul politic respectiv. Măsura împotriva lui Tuchacevschi ar părea aşadar că este numai disciplinară. Cert este însă, că în Rusia partidul celor cari susţin supremaţia politicii în toate domeniile este iarăși puternic, în timp ce grupul celălalt, din care făcea parte mareșalul Tuchacevschi a primit o serioasă lovitură. HIPPISM MAINE LA BANEASA : ZIUA MODEI Pe hipodromul Băneasa, se vor desfăşura mâine două evenimente sportive şi mondene. Ziua Modei cu tot fastul ei obicinuit, va împrumuta acestei reuniuni strălucirea unei zile de sărbătoare Vom asista la disputarea unei importante probe, Pr. Modei, unde se vor întâlni câţiva din bunii noştri cai. Semnificaţia sportivă va fi aceia de a controla valoarea lui Carthago, prin linia pe care ne-o va furniza Saturnus. De asemenea verificarea lui Gorgos, despre care se spune că şi-ar fi regăsit buna formă, va fi de un interes egal, în vederea marei bătălii de Duminică, premiul Jockey- Club. La toate aceste atracţiuni, trebue să adăugăm întrecerea de lux şi eleganţă, pe cari casele de mode vor desfăşura prin modelele lor. Iată şi favoriţii noştri: PR. BISCUIT: Goarnă, Aghiuţă. PR. BARATEV: Gluma, Licurici. PR. FLAG: Tina, Cosar. PR. MODEI: Madrigal, Saturnus. PR. LA GRACE: Birbi, Aleluia. PR. GAROAFA: Hop și Eu, Dacia. Farmaciile de serviciu IN NOAPTEA DE 9 IUNIE M. Horn, Bulevardul Elisabeta 19; Elena Popescu Frunză, Bulevardul Carol, 9; Victor Jacobi, str. Oituz 27 (Piaţa de Flori); Al. Alifanti, calea Griviţei 217; Filareta Zamfirescu, Bulevardul Banu Manta, 61; Farmacia I. Mătăsaru (B. Meyer) calea Victoriei 110; Margareta Nacu, calea Dorobanţilor 157; Apostolescu Mariana Calea Dudeşti 183; Gh. Gavriliu Şoseaua Pantelimon 221; Dr. A. Mihalovici, calea Călăraşilor 34; Farmacia Gresser (Angela Francesco Popescu) calea Moşilor 272; Sterie Papinian strada Cuza Vodă 63; Al. Munteanu, strada Mihai Vodă 8; G. Drăghici, calea Rahovei 151. Doctor VEREA NAS, GAT, URECHI B-dul Carol, 28 A“ LAPTA Cronica teatrală Grădina „Colos“: „Azi mă’nsor“ după Labiche Cât e de vastă grădina Societăţii A.R.P.A., care se şi numeşte „Colos”, era totuşi neîncăpătoare pentru imensa mulţime ce a dat năvală la spectacolul inaugural. Bietul bucureştean, „obosit de munca zilei” şi calcinat de arşiţa ei, aleargă să-şi împrospăteze plămânii şi sufletul, iar teatrele de vară sunt singurele locuri ce-i pot împlini această îndoită trebuinţă. Dar nu aceasta e singura cauză ce explică invazia publicului în grădina din Calea Victoriei. Mai e şi afişul care conţine o bogată serie de nume pe cari cu toţii le-am îndrăgit de mult şi cari sunt chezăşia unui spectacol amuzant. Mai întâi, — „à tout seigneur tout honneur”, — trebuie să menţionăm pe dd. Dr. Etterle, Marcel Enescu şi V. Bulandra, de la Teatrul „Regina I Maria”. Apoi buchetul de dudui răsfăţate mai de mult pe scenele revistelor şi a altor spectacole, ca: Florica Demian, Joujou Pavelescu, Sofia Ionescu, Agnia Bogoslava, Marga Hagiescu, Lucie Anie şi Tutzi Oroveanu. Vin apoi aşii cupletului: d-nii: Groner, Dan Demetrescu, Marcel Emilian şi elemente ca dd. Mişu Zirria, Al. Jeles, Constantin Dodu, I. Antonescu, Bobby. Să adaugăm că acţiunea reprezentată în carne şi oase se îmbină cu fragmente de film şi că e presărată de melodii, de cuplete şi în genere de o muzică uşoară şi veselă datorită d-lui Mişu Constantinescu, şi vom înţelege câte elemente de atracție posedă noua înjghebare de la grădina „Colos”. Teatrul Comoedia: „ICantuşovca-Palade“, de A. Nielsen, prelucrare de d-nii Muşatescu şi Alexandrescu Trebuie să ne închinăm din nou în faţa spiritului de iniţiativă a d-lui Sică Alexandrescu. Cocheta sală a teatrului din pasaj, deşi avea plafon demontabil, rămânea în fiecare vară neutilisată. Iată că punând la punct acest acoperiş rulant, noul director a prefăcut sala într-un local deschis ca o grădină, cu avantajul că, la cea mai mică ameninţare de ploaie, plafonul lunecă din nou peste capetele noastre cu o siguranţă şi cu o eleganţă de Zepelin, iar noi ne pomenim din nou, după numai un minut, adăpostiţi într’o încăpere acoperită. Câteva transformări, de ordin estetic, câteva ghivece cu flori presărate prin sală, măresc intensitatea iluziei şi a agrementului. S’a inaugurat această nouă „grădină” de vară cu o comedie muzicală, cum cere formula timpului, aplicată anotimnului. Subiectul e cules din viaţa agitată şi vagabondă a refugiaţilor ruşi, revărsaţi cam prin toate meleagurile lumii. E vorba de acel mediu în care conţii şi ducii ajung chelneri sau dansatori, în timp ce cârciumărele îmbogăţite dobândesc, — sau îşi închipuie că dobândesc, — blason aristocratic. Piesa posedă un prim act admirabil. E o pictură spirituală a unui interior în care apar tot felul de chipuri ciudate şi mai ales desaxate prin răsturnarea valorilor sociale.Nu e de mirare că într’o astfel de promiscuitate se strecoară şi impostori. Unul dintre aceştia, se dă drept prinţ cea ce-i atrage creditul — pentru băutură, — a unei cârciumărese îmbogăţită prin fraudă. Ba în cele din urmă ea ii oferă şi mâna şi milioanele ei. Socotindu-se princesă şi fericită că fiica poartă titlu nobil,— află în cele din urmă că „prinţul” soţ, nu e decât un escroc, fost servitor, care s’a folosit de hârtiile stăpânului său dispărut. înscenarea acestei fabule, susţinută de un dialog extrem de spiritual, in care replicele scapără cu amnarul, e mai ales valorificată printr’o distribuţie cu totul leasă. In frunte străluce d-na Silvia Dumitrescu, — hangioaica ajunsă prinţesă, — care prin jocul degajat şi printr’o vervă diabolică întreţine tot timpul interesul spectatorului fixat pe apariţia d-sale. Lupta dintre apucăturile vulgare cu cari a obişnuit-o trecutul, şi manierele distinse pe cari îi le impune prezentul, e redată de frumoasa artistă în chip prodigios. Nici un amănunt, — fie jocul evantaliului, fie atitudinea picioarelor, fie mersul, fie exclamaţiile vulgare înăbuşite brusc, — nimic nu e trecut cu vederea, nimic nu e lăsat la voia întâmplării. A avut de partener pe d. Timică. Este a spune că falsul prinţ s’a bucurat de o interpretare cu adevărat excelentă. D. Timică a fost intr’o dispoziţie excepţională. D-şoara Marietta Deculescu a adus primăvara vârstei, parfumată de un talent din ce în ce mai involt. O distribuţie extrem de bogată şi de aleasă a asigurat succesul acestei piese. Menţionăm pe d-nele: Sylvia Fulda, Beate Fredanov; pe doi: Lungeanu, Antoniu, Bruno, Chamnel, Finţi, Lăzărescu, Hociung, Milian, Botta Iliescu şi Sion. Partea muzicală şi conducerea ei, sunt datorite d-lui Schwartzmann, iar frumoasele decoruri le-au semnat dd. Siegfried şi Caramanlău. E un spectacol foarte amuzant, care grăieşte mulţimii şi al cărui succes a fost subliniat de aplauze călduroase. ADRIAN VEREA TEATRE __________ Grama _ Istoria se scrie neanf Grădina Arpa-Colos, astăseară deschiderea cu nostima farsă-operetă, după Labiche: „Azi mă’nsor’ TEATRUL MARCON. — Crai de tobă. LIGA CULTURALA. — Clopotul de STRANDUL KISELEFF. — Bazin de înot, plaje cu nisip fin, soare, aer, restaurant. ȘTRANDUL CIUREL. — Bazin de înot, plaje cu nisip fin, soare, aer, restaurant. CINEMATOGRAFE ARO. — Două inimi și un sărut cu Carl Brisson și Frances Say, jurnal Fox. CARLTON. — Omul care face minuni cu Borard Yowy. CAPITOL. — Serbările încoronăm Regelui Angliei și film Subjugat de tine. Jurnal. TRIANON (Plafonul descoperit). — Hans Moser în Veronica .şi Jurnal B. PALACE. — Mitsuko (fiica Samuraiului) și căsătorii americane. „ .. _ ROXY. —. Serbările încoronam Regelui Angliei. Subjugat de tine și jurnal. REGAL. — Păianjenul negru cu William Powell și Jean Arthur. Jurnal românesc. FEMINA. — Prater cu Magda Schneider şi complectare colorată. SCALA. — Farmecul unui vals cu Fernand Grawy. SAVOY. — Armele veghează cu Annabella şi Victor Francon. Stan şi Bran SELECT. — Desonorata cu Marlene Dietrich VOX. — Jurnalul unei cameriste şi Mesagiul către Garcia. Jurnal, cu Simone Simon. A. R. P. A. — Brigada 41 şi îngerul Alb. CORSO__Zâna Păpuşilor şi Distrugătorul şi revistă. CITY. — Antonio Adverso şi Extra, ordinarul Joc. DARLY. — Inimile noastre plâng cu Jolson şi Moartea se răzbună FORUM. — Adolescenţa şi Frigurile Dragostei. FRANKLIN. — Cavalcada şi Trei ştrengari şi o ştrengăriţă. DOAMNEI. — Nitchevo cu Harry Baur şi Zouzou, cu Josephine Backer. OMNIA. — Frigurile Dragostei şi Biroul Nr. 2. AMERICAN. — Fata din Salem şi Mesagiul secret. COTROCENI. — Frontul invizibil şi Dormitorul fetelor. CENTRAL. — Taras Bulba şi Muntele blestemat. DIANA. — Fuga lui Tarzan şi In umbra scaunului electric. DORY (sală şi grădină). — Stan şi Bran scoţieni şi Fiica rozelor. DACIA. — Mica Prinţesă şi Fuga lui Tarzan. FLORIDA. — Curierul de sud. Rose Marie şi complectare. GLORIA. — Istoria se scrie noaptea şi îngerul nevinovat. IZBANDA. — Mesagiul secret M. 24 şi Nu sunt timidă. Revista Cabaret, LIA. — Duşmanul oamenilor şi Elisabeta regina Angliei. , LUCIFER. — Misiunea Brigăzii 41 şi îngerul Alb. LIZEANU. — Crinul din mocirlă şi Marietta. MARNA. — Sub teroarea delictului şi Silvia Scarlett şi artişti. MARCONI. — Femeea în frac şi Fraţi de cruce (Simfonia Slavă). MODEL. — 12 ore în văzduh şi Agentul misterios. MILANO. — Sărmana fetiţă bogată şi Frontul invizibil. ODEON. -r- Cei mari (clasa IlI-a) şi r,tppiii vp^piipi. ORFEU. Romeo şi Julieta şi Ana Karenina. RAHOVA. — Nu vă încredeţi în bărbaţi şi Frontul invizibil. SPLENDID. — Istoria se scrie noaptea şi Duşmănia. SIC (grădină Filantropia 85 colţ Zablowsky). — Iadul verde şi Fica lui Dracula. PACHE. — Escadrila de noapte şi Infamia. PAX. — Gondolierul de pe Broadway şi Inamicul public Nr. 1. TOMIS. — Un sărut la licitaţie şi Dragoste sub arme. UNIC. — Marinda şi Ce va fi mâine. VOLTA (grădină şi sală). — Nick Gentlemen detlectiv şi Păpuşa diabolică. VOLGA. — Marocco şi Suflete sbuciumate. GAGEL Jocul cu moartea Vrăjitoarea de şerpi din Burmania ştie că muşcătura acestei periculoase reptile, cobra regală, căreia nu i s-au scos colţii veninoşi, ucide în mai puţin de trei minute, totuşi ea are curajul de a săruta reptila. Până acum, deşi a repetat gestul de mai multe ori, a scăpat cu viaţă. Unul care vrea să călătorească Un funcţionar comercial din Buenos Aires a făcut o prinsoare cu nişte prieteni că va porni pe jos din oraşul său natal până la Washington. Lucrul nu este evident imposibil de realizat, dar prezintă în orice caz oarecari piedici destul de însemnate. Omul nostru nu a ţinut însă seama de ele şi s-a hotărit, spre a-şi dovedi curajul să mai facă şi o raită prin statele Americii de sud. După ce va fi ajuns la Washington vrea să plece în Canada unde are nişte rude, apoi dacă nu se va fi plictisit. Are de gând să facă şi o raită prin Siberia, după ce va fi trecut strâmtoarea Behring pe ghiaţă. Probabil că pasionatul nostru drumeţ, care şi-a făcut un program de călătorie atât de bogat, nu ştie proverbul, că socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea de la târg. Utilitatea grafologiei Curtea superioară de justiţie din Ohio, Statele Unite, a hotărît ca pe viitor să nu se mai admită nici o graţiere sau reducere de pedeapsă, fără să consulte în prealabil pe grafologa oficială Mary Dobbs. Rolul grafologei este să cerceteze manuscrisele celor cari cer graţierea şi să opinieze asupra cinstei şi putinţei lor de îndreptare. Dacă rezultatul analizei este favorabil, atunci condamnatul este graţiat sau i se reduce pedeapsa. Este interesant de menţionat, că în ultimul an, Curtea a cerut şi a urmat totdeauna sfatul grafologei. In toate cazurile când aceasta a opinat pentru grațiere, oamenii eliberați s’au dovedit demni de toată încrederea. Achitarea unui paricid Curtea cu juri din Londra a achitat zilele acestea pe tânărul Sindney Smith, care compăruse în faţa ei pentru oribilul delict de paricid. Cu toate că faptele erau clare, deoarece Smith a recunoscut singur că și-a ucis tatăl, Curtea l-a achitat cu unanimitate, deoarece s-a stabilit din depoziţiile martorilor, că ucisul era o brută care îşi martiriza întreaga familie. Intr’o zi, când tatăl său a venit beat acasă şi a încecat să-l lovească, Smith l-a înjunghiat. „A fost Cea mai bună faptă pe caream făcut-o vreodată", a declarat tânărul la Judecată. Avându-se în vedere însă că Smith a acţionat în legitimă Apărare, el a fost achitat. Sperietoare de ciori, obiect de proces Un proces care a avut urmări destul de serioase a fost judecat zilele trecute de un tribunal iugoslav. Procesul a isbucnit între doi săteni, din cauza unei sperietori de ciori. Iată cum: Intr'o bună zi, pârîtul constată că sperietoarea de ciori din grădina vecinului său este aidoma cu chipul soţiei sale. Deci evident scandal şi chiar bătae, fără insă ca corpul delict să fie îndepărtat din gădină. In cele din urmă, pârîtul exasperat, a pătruns noaptea in grădina vecinului și A furat sperietoarea. Acesta l-a dat în judecată pentru furt. Cu toată evidenta călcare de lege a celui care a furat, judecătorul a condamnat la o severă amendă pe reclamant, deoarece A fost provocator. Cariera unui miliardar Zilele acestea A decedat la New- York o personalitate bine cunoscută în lumea financiarilor. Este vorba de un oarecare Poli, care a lăsat moştenitorilor săi frumoasa sumă de nu mai puţin 100 de milioane dolari. Poli, care se trage din Italia, a emigrat cu mult înainte de război in America, unde a dus o viaţă foarte grea din vânzarea unor figurine de ghips. La un moment dat a început să se ocupe de antreprize de teatru, afacere care i-a mers de minune. La lansarea cinematografului a fost printre primii oameni care şi-au dat seama de valoarea comercială a noii arte, astfel că a realizat in scurtă vreme formidabila sa avere. Poli a fost coproprietar al studiourilor Fox. Dinţi de sticlă Se pare că dinţii oamenilor moderni devin pe zi ce trece mai slabi. In orice caz este indubitabil că numărul bolnavilor de dinţi este astăzi cu mult mai mare decât în trecut. Un medic stomatolog american a constatat că, dantura artificială cea mai rezistentă şi mai bună este aceea care este făcută din dinţi de sticlă. Deasemenea se pot înlocui şi dinţi izolaţi cu dinţi de sticlă aceştia fiind cu mult mai rezistenţi decât dinţii de porcelan.___________ 99 Grandioasă manifestare a Capitalei „Luna Bucureştilor”, oferă permanent distracţii variate, sutelor de mii de vizitatori. După festivităţile din prima etapă, se fac acum pregătiri febrile pentru organizarea „Zilei copilului care se va sărbători într’un cadru ales, în zilele de 20 şi 21 iunie a. c. în incinta „Lunei Bucureştilor”. Cu acest prilej se vor organiza o serie de concursuri instructive şi distractive, printre copiii de toate vârstele. Vom asista astfel la concursuri de trotinete, biciclete şi mici automobile, pilotate de copii, până la 6 ani, la defilarea cărucioarelor de copii împodobite cu flori, la lansări de mici vapoare, în bazinul din curtea de onoare a expoziţiei. De asemenea se vor desfăşura concursuri pentru alegerea celor mai frumoşi şi sănătoşi copii, de diferite vârste. Concursul de lansări de balonaşe va fi şi el, fără îndoială, foarte atractiv. La fiecare balonaş lansat se va ataşa câte o carte poştală pentru ca juriul să poată aprecia apoi cui îi revine premiul cel mare, care va consta dintr-o jucărie în valoare de câteva mii lei şi premii mai mici. „ Comitetul de organizare pregăteşte pentru „Ziua copilului” o serie întreagă de concursuri şi atracţiuni. Toate concursurile vor fi dotate cu frumoase premii, iar toţi copiii vor primi cadouri. înscrierile pentru aceste concursuri se vor începe zilele acestea. Intrarea generală în expoziţie costă 10 lei, iar călătorii din provincie care vor să profite de reducerile de 75 şi 50 la sută pe C. F. R., obţin pe baza unui Carnet de participare ce se află de vânzare la expoziţia din parcul Regele Carol II, dreptul la viza gratuită a biletului c.f.r., intrarea în expoziţia „Luna Bucureştilor”, intrarea gratuită în expoziţia „Munca Românească” din B-dul Brătianu, unde se fac vizele C.F.R., şi multe alte avantagii şi reduceri la hoteluri, restaurante, magazine, teatre, etc. Faţă de succesul mereu crescând al „Lunii Bucureştilor” şi pentru a da posibilitate tuturor locuitorilor ţării să viziteze Capitala, cu atracţiile ci Comitetul de organizare al „Lunii Bucureştilor” a hotărât să prelungească expoziţia până la 9 iulie a. c. Luna Bucureştilor Organizarea Zilei copilului“ Mari şi variate manifestări ale copiilor KOL Un hoţ care este om cinstit întâmplarea de mai jos merită să fie povestită. Un cunoscut avocat parizian venea zilele trecute acasă la braţ cu soţia sa. Orele erau cu mult după miezul nopţii, astfel că omul nostru prevăzător îşi luase la el un revolver. Intr’adevăr, la un moment dat un necunoscut a trecut în goană pe lângă avocat şi l-a lovit... din nebăgare de seamă. Acesta, având prezenţă de spirit s’a controlat imediat să vadă dacă nu a fost cumva prădat şi iată că a constatat că-i lipseşte ceasul de aur. Imediat scoase revolverul şi fugi după necunoscut, pe care-l ajunse şi-l somă să-i înapoieze obiectul. Omul, sub ameninţarea revolverului se execută, apoi o luă la goană. Ajuns acasă avocatul nostru constată spre marea sa surprindere, că are două ceasuri de Aur. Unul al său iar celălalt pe care-l furase necunoscutului. Aşa a ajuns un om cinstit, hoţ. Şezătoarea eroilor la „Ateneul Nou” Joi 10 Iunie, la ora 9 seara (21), se va da la „Ateneul Nou” din strada Principatelor Unite No. 45, „Şezătoarea Eroilor”. In program, conferinţă, declamaţii, cetiri, muzică vocală şi instrumentală, precum şi două acte (3 şi 5) din piesa „Spre Unirea cea Mare", cu d-nele Clementina Cemeschi, Gallia Tudor, Marita Pessione, Mioara Demetrescu-Ghenea, Aura Davideanu și d-nii Victor Bilciurescu, M. Lungeanu, Georgescu-Teologu, Al. Vernescu, Fr. Pauman-Vero, S. Iorga, L Mandiuc, D. Missir, D. Dumitrescu, Gh. Muscan, P. N. Pancu, etc. Intrarea liberă. 1 INFORMAŢII! " D. Liviu Macedonescu, a fost retures primar al oraşului Brăila. Au fost confirmaţi, prin decret regal, inspectori generali inamovibili, d-nii: Al. Batist, N. Petrescu-Zoiţa, Şt. Tacoman şi Sabin Eruţian, pentru învăţământul secundar, d-ra Elena Pancu, pentru învăţământul particular şi confesional; d-nii: C. Stan, P. R. Petrescu, Ion Grigorescu şi N. Dinescu, pentru învăţămtanul primar, iar d. Stelian Caracudovici pentru învăţământul primar particular şi confesional. D. George Marinescu a fost confirmat inamovibil ca inspector pentru învăţământul secundar particular şi confesional. Direcţiunea generală C.F.R. anunţă că staţiunile cuprinse în traficul Orient şi Occident prin Germania de sud sau Arlberg, vor vinde până la noul dispoziţiune biletele (livrete) atât pentru trenurile obişnuite cât şi pentru trenurile Arlberg şi Orient Express, înregistrarea bagajelor şi coletelor mesagerii în acest trafic se va face în conformitate cu dispoziţiunile în vigoare. %. Teatrul „Izbânda” Excepţionalele condiţiuni de montare a comediei muzicale „Comoara” de Şalom Alechem, prelucrare şi regia de I. Steinberg, au reclamat o totală renovare a utilajului technic al scenei grădinei „Izbânda”. Unele aparate de scenă nefiind încă perfect puse la punct, premiera acestei interesante manifestări teatrale a ansamblului apreciatei artiste Sidy Thal, se amână, irevocabil, pentru Joi 10 crt, ora 9,30 seara. Biletele s-au pus în vânzare la cassa teatrului. RADIO Programul pentru azi d. a. și seara 1873 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364A BUCURESTI 12 kw. 823 kHz 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Cei 4 Strauss (discuri). Uvertură la opereta „Liliacul” de Johann Strauss (filarm. din Berlin, dirij. de Erich Kleiber); Rândunelele satului-vals de Josef Strauss (filarm. din Berlin, dirij.de Erich Kleiber); Potpuriu din „Farmecul unui vals” de Oskar Strauss; Selecţiuni din „Voevodul ţiganilor” de Joh. Strauss (voce: Anita Gura şi Peter Andres); Suită din „Cavalerul rozelor” de Richard Strauss (filarm. din Viena, dirij. de Karl Alwin). 14.10: Radio jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30: Muzică distractivă (discuri) Dans şi Cântec popular spaniol (voce: Maria Batsea-Telef.); Două cântece de Hill. (Telef.); Potpuriu de valsuri de Johan Strauss-(O.); Fox de Gordon şi Fox de Kahn.(O). 15.00: Ultimele ştiri, 18.00: Fantasticul in muzică (discuri) Uvertură la „Oberon” de Weber (orch. simf. dn Amsterdam, dirij. de Mengelberg); Scherzo din „Visul unei nopţi de vară” de Mendelssohn orch. simf. din Londra, dirij. de Thomas Beecham); Mefisto-vals No. 1 de Liszt (orch. simf. din Londra, dirij. de Coates); Ucenicul vrăjitor de Paul Dukas (orch. Conservatorului, dirij. de Phillipe Gaubert) Baba Yaga din „Tablouri dintr’o expoziţie” de Mussorgsgky (orch. simf. din Boston, dirij. de Serge Kussevitsky); Sirenele din „Nocturnele” de Debussy (orch. simf. Gramofon, dirij. de Coppola); Scena fetelor flori din „Parsfal”, de Wagner (orch. festivalurilor din Bayreuth, dirij. de Karl Muck). 19.03: Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de preludii și intermedii muzicale. Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski; Intermezzo din „Chemarea munţilor” de D’Albert; Intermezzo din opera „Prietenul Fritz” de Mascagni; Preludiu la Hansel şi Gretel” de Humperdinck; Preludiu la opera „Petru Rareş” de Caudella; Preludiu la act. 3 dn „Maeştrii cântăreţi”, de Wagner; Interludiu in opera „Jean Michel” de Dupuis; Introducere la, opera „Faust” de Gounod; Intermezzo şi Fantezie din „Cavaleria rusticană”, de Mascagni. 20.10: Actualităţi italiene de Prof. Alexandru Marcu. 20.25: Muzică de Chopin (discuri): Nocturnă în mi bemol (pian: Mark Hambourg); Douăzeci şi patru de preludii (pian: Alfred Cortot); Vals în la bemol major (pian: Arthur Rubinstein). . , . . 2115. 25 de ani de la moartea lui Caragiale de Octavan Goga. RADIO-ROMANIA 21.35-22.10; Muzcă dstractivă și românească (discuri); Fox de Ash (O.); Iată’n inimioara ta, de Adalbert și Ne-a surprins luna de Vogel (voce: Cristan Vasile-O.); Vecinico, vecinico de Popescu-Poppu (voce: Ion Luican- O.); Mi-ai furat inima de Max Halm (voce: Titi Botez,-O.); Dă-mi o fotografie de Vasilescu (voce: Virginica Popescu-Cristal-Mischonzniky); Plouă de Stroe şi Vasilache şi Ninge, de Vasilache (cântate de autori-H.M.V.); Două Foxtroturi de Dubin(O). MITICA — Știi că fac politică liberală. M’am dus eri la un ministru ca să intervin pentru Popescu să-l numească într’o slujbă. — Pe ce? Că e un prost. — A stat însă zece ani lângă mine. — Păi eu ce spuneam?! _„L._. SLUJBA 4