Magazin, ianuarie-iunie 1976 (Anul 20, nr. 952-977)

1976-01-03 / nr. 952

Nr. 952 din 3 ianuarie 1976 ȘTIINȚA ȘI TEHNOLOGIA ROMÂNEASCĂ IN NOUL CINCINAL Construcția de motoare și combustibilul Prof. dr. doc. ing. CALIN­A. VASILESCU Institutul Politehnic București. Reducerea consumului de combustibil la toate tipurile de motoare, îmi apare ca problema principală care urmează să fie cercetată și soluționată în viitorul cincinal, aceasta atît prin Îmbunătățirea proceselor de formare a amestecului și ardere, cit și prin realizarea unor motoa­re dimensionate potrivit nevoilor reale , mă gîndesc la motoare de cilindree 800 —1 000 cm3 pentru un autoturism popular (care ar consuma cu 40% mai puțin decât actualul motor DACIA-1300) și un motor mai economic pentru autoutilitarele de o tonă ; de asemenea înlocuirea în trans­portul de mărfuri a motoarelor cu aprin­dere prin scinteie, cu motoare cu aprin­dere prin comprimare. De asemenea se preconizează Înlocuirea parțială a unor fracțiuni de combustibil petrolier prin al­cooli de sinteză (spre exemplu metanol). Creșterea producției de motoare cu aprin­dere prin comprimare și deci cercetarea acestora, în special a celor înalt supraali­­mentate, constituie de asemenea o ten­dință care trebuie luată în considerare a­gricolă de producție Salonta, îndreptă­țesc generalizarea procedeului și a insta­lațiilor­­ cerute la export. In ce privește construcția de aparate, atit prototipul fo­losit în terapia cu ultrasunete și care în­locuiește importul, cît și celelalte aparate interesînd industria — de curățire, degre­­sare, pentru măsură și control... — ur­mează să treacă în producția de serie. Evident, continuă să ne preocupe proble­mele teoretice de structură a lichidelor care, neîndoios, vor genera rezultate de utilitate practică. Dacă ar fi să rezum sensul activității noastre în această ra­mură relativ nouă a fizicii — ultraacus­tica —, cu o arie atît de vastă și rodnică în aplicații, și cu încă mari posibilități in viitor, aș spune că noi, alături de întreaga cercetare științifică a țării, ne-am anga­jat puterea de muncă și de gîndire în a răspunde cit mai bine și mai prompt ne­voilor concrete ale țării, în industrie, în agricultură, in domeniul sănătății, in mo­dernizarea proceselor de lucru, așadar in a răspunde cu cinste și competență în­­­crederii pe care ne-a acordat-o țara, urmărind și influența Dunării asupra salinității și vieții din dreptul litora­lului nostru. Oceanologii români vor dis­pune de o navă proprie de cercetări, avind posibilitatea să contribuie substanțial la cunoașterea rezervelor de hrană ale Oceanului planetar. De asemenea se vor face aclimatizări de alge și pești în Ma­rea Neagră. Colectivul de specialiști ai Muzeului, moștenind o strălucită tradiție de lucru, (Antipa, Racoviță, Borcea), a participat sau a organizat expediții știin­țifice, înțelegind să continue munca de investigare a oceanelor lumii, punînd în valoare materialul cules. Automatizarea proiectării Prof. univ. dr. ing. EDMOND NICOLAU împreună cu un colectiv, studiez o problemă referitoare la automatizarea proiectării în electronică, problemă cu implicații foarte mari, dat fiind eficienta pe planul gîndirii si econo­mia de timp. Ca să dau un exemplu, pro­iectarea unui sistem radiant prin interme­diul calculatorului se finalizează în cel mult o sută de secunde față de două săptămîni cît era necesar. Dar, dincolo de economia de timp, ai posibilitatea să faci calcule cu o exactitate, cîndva de neimagi­nat, să obții dimensiuni optime, să alegi dintr-o multitudine de variante posibile pe cea mai adecvată Domeniile de aplicabili­tate sunt foarte multe, iar gama posibilități­lor de lucru­ extrem de vastă. Astfel de ini­țiative din partea cercetătorilor ar putea fi adunate într-o veritabilă bibliotecă na­țională de programe, folosind la accelera­rea ritmului tehnicilor noi. De asemenea urmează să realizăm in tară o serie de aparate electronice, bazate pe soluții origi­nale și care să le situeze la nivelul exi­gentelor moderne ale tehnicii de vîrf. în paralel, efortul nostru se îndreaptă spre o cercetare fundamentală pasionantă și de stringent interes practic. Este vorba de electronica energiilor foarte mari. Con­versia directă în energie electrică a ener­giei solare intră in posibilitățile electro­nicii. Iată, așadar, o cercetare fundamen­tală care vizează net aplicabilitatea. O a­­plicabilitate directă. Ultraacustica — noi domenii de aplicare Prof. dr. DEZIDERIU AUSLÄNDER Universitatea Babeș-Bolyai Pentru noi, întregul colectiv al labora­torului de ultraacustică al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cincinalul 1976—1980 înseamnă perioada de valorifi­care masivă în producție a rezultatelor cercetărilor fundamentale. Voi menționa cîteva direcții de lucru. Urmărim, prin metodele puse la punct de noi, îmbunătă­țirea unor produse. De exemplu, caolinul folosit în fabricarea porțelanului va pre­zenta, datorită metodei de „ungere“ prin ultrasunete, calități superioare față de cel actual. De asemenea, vom trece în fază industrială procedeele ultrasonice pentru recuperarea unor substanțe și ame­liorarea unor procese de lucru în topitorii. In direcția economisirii com­bustibililor, urmărim să trecem la a­­plicarea pe scară largă a procedeelor de producere a emulsiilor combustibile. In acest fel se obține o creștere a eficientei rezultate din ardere. Legumicultura bene­ficiază și ea de aportul ultraacusticii. Re­zultatele bune obținute în cooperativa a­ I I­I ■­­ I­I­I­I • Perfecționarea carotaju­lui geofizic • O bibliotecă națională I de programe • Cunoașterea oceanului planetar • Aprinderea prin compri­mare • Caolin superior prin ultrasunete • Dicționarul geografic al­­ României ■ I­I­I MAGAZIN Investigarea marilor adîncimi Acad. SABBA ȘTEFANESCU Dată fiind însemnătatea primordială a materiilor prime minerale pentru dezvol­tarea industriei noastre, Geologia și Geo­fizica vor depune și in cincinalul 1976—1980 eforturile lor maxime în direcția descope­ririi de noi zăcăminte de substanțe mine­rale utile. Probleme legate de investiga­rea marilor adîncimi — atît pe uscat cît și pe mare — vor fi de permanentă actua­litate pentru industria de petrol și gaze, necesitînd perfecționarea continuă a pros­pecțiunilor seismice și a carotajului geofizic. In domeniul mineritului, prospec­țiunile geologice, geofizice și geochimice își vor intensifica activitatea atît în su­prafață cît și în subteran — prin sonde și galerii — în vederea unor inventarieri cît mai complete a potențialului nostru mi­nier. Se poate prevedea de asemenea și o extindere în toate direcțiile a colaborării noastre tehnico-științifice cu țările pro­ducătoare de materii prime, în curs de dezvoltare. Oceanologia și materiile prime ale viitorului Dr. MIHAI BACESCU membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România Oceanologia, atît pe planul cunoașterii cît și pe cel al exploatării acestui uriaș rezervor de viață, de hrană, de materii prime se înscrie în viitor printre cele mai importante domenii de lucru. In ocea­nologia marină, specialiștii români își con­tinuă cercetările privind variațiile în timp și după sezon a tuturor factorilor care influențează viața din Marea Neagră. îmbunătățirea calității vieții Prof. dr. ION MORARU directorul Institutului de biologie „Victor Babeș“ Sîntem preocupați în investigarea și elu­­­cidarea unor aspecte încă puțin cunoscute­ ale geneticii, urmărind detectarea cauzelor profunde in declanșarea sau cronicizarea­ unor boli. Aș aminti din aria de lucru a geneticii, cercetările privind leziunile apa­­­­ratului genetic consecință a agenților can­­­­cerigeni și corelarea acestora în modifi­­­­carea antigenelor de suprafață în vederea­­ elucidării relațiilor dintre procesele neo-a­elazice și organism. De asemenea, cerce­­­­tări ce vizează întărirea mecanismelor de­­ apărare antitumorale, ca și cele privind­­ mecanismele imune ce interesează produ­­­­cerea bolilor cronice hepatice ș.a. Urmă­­­­rim prin aceasta prevenirea maladiilor în : apărarea și îmbunătățirea calității vieții a­­ generațiilor actuale și viitoare. Perspectivele biologiei Dr. CAROL WITTENBERGER Centrul de cercetări biologice Cluj-Napoca ] Lucrez într-un domeniu al științei care, mai ales în ultimele două decenii, a în­registrat un salt uriaș, o dinamică a cu­noașterii într-adevăr impresionantă : bio­logia, ale cărei frontiere s-au extins cu­­­prinzînd o arie de investigație între cei doi poli ai evoluției, apariția primelor­­ structuri dotate cu funcția de autorepro­­ducere pînă la cele mai evoluate struc­turi ale sistemului nervos central. Docu­­­­mentele Congresului al XI-lea au trasat­­ biologiei românești sarcini deosebite, atît­­ privind eforturile de cercetare în cunoaș­terea secretelor vieții, ale naturii, cît și în folosirea rezultatelor cunoașterii pentru transformarea naturii în folosul omului. De aici și angajamentul nostru plenar în a răspunde cu toată puterea de muncă, de creație, sarcinilor ce ne revin și care ne implică întreaga noastră responsabili­tate științifică, socială și politică. Resursele și mediul ambiant Acad. VINTILA MIHAILESCU Pe plan teoretic, geografia va continua să se specializeze, dobîndîndu-și însă uni­tatea de obiect, definită, de Simion Me­hedinți, drept : „studiul Pămîntului, pri­vit ca un întreg nedisociat, rezultat din relația dintre învelișurile sale (inclusiv omul)“. în acest spirit, geografia — infer-învățămîntul și producția va fi în măsu­ră­ să facă față acestor sarcini. Voi num cîteva dintre acțiuni . — Atlasul Național din care au apărut 26 de planșe (bine )-Geografică este în curs de apariție... Pagină realizată de CATINCA MUSCAN A 1 : I Pagina a 3-e ORIZONT ȘTIINȚIFIC CENTRUL NAȚIONAL­ DE FIZICĂ DE LA MĂGURELE - BUCUREȘTI, Imbinind organic pe aceeași platformă de lucru activitățile de cercetare, invata­­mint și producție, fizicienii s-au angajat să contribuie la cercetarea și dezvoltarea teh­nologică, să elaboreze noi metode și teh­nici in fizică și in domeniul nuclear să ofere economiei noi tipuri de laser și instalații cu laser, noi tipuri de materiale cu caracteristici fizico-chimice superioare etc. CORAL-1 Calculatorul cu laser — CORAL-1 — se înscrie printre realizările de prestigiu ale inteligenții tehnice românești. Putind în­magazina un volum de date superior cal­culatoarelor electronice de pînă acum și „răspunzînd" cu o rapiditate de ordinul vitezei luminii, calculatorul cu laser a fost conceput pentru a putea fi folosit și ca subansamblu optic de calcul intr-o insta­lație optoelectrică complexă. NOILE „ORAȘE** PLUTITOARE Se numesc „Tomis“ și „Bocșa“ — sunt primele nave românești de mare tonaj, 55 000 tdw, și au fost lansate in cursă, 10.4 MILIARDE kWh Marea centrală hidroenergetică de la Porțile de Fier a produs in medie pină in prezent, prin cele 12 turbine ale sale, 10,4 ■ ЛОМЛ'/’.­.■ primul la 1 mai 1975, cel de al doilea in ajun de 23 August 1975, 1 miliarde kWh/ап situindu-se atit prin ■ puterea instalată cit și prin gradul de teh­nicitate — printre primele 10 din lume.

Next