Magazin, ianuarie-iunie 1986 (Anul 29, nr. 1-26)
1986-01-04 / nr. 1
Aniversarea zilei de naștere a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, prim viceprim-ministru al guvernului, președintele Consiliului Național al Științei și Invățământului oferă tuturor oamenilor muncii din cercetarea și proiectarea chimică deosebitul prilej de a exprima omagiul lor proeminentei personalități științifice și politice care a desfășurat și desfășoară neobosit o consecventă și prestigioasă activitate pentru dezvoltarea și promovarea științei și tehnologiei in slujba progresului economicosocial al țării noastre. Industria chimică și petrochimică din țara noastră a cunoscut o dezvoltare continuă, rod al politicii de industrializare, de amplasare echilibrată a forțelor de producție pe Întreg teritoriul țării, concepută și Înfăptuită de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Republicii Socialiste România. După concepția Domniei Sale, In anii de după Congresul al IX-lea a fost formulată pentru prima dată o politică consecventă în domeniul științei și tehnologiei, cercetarea științifică și ingineria tehnologică proprie devenind factor determinant In Introducerea progresului tehnic, ceea ce a sporit continuu contribuția la făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Evoluția ascendentă continuă a cercetării in domeniul chimiei și petrochimiei și dezvoltarea sistematică din fiecare etapă a acestei cercetări se datoresc activității Îndelungate, aportului direct al tovarășei academician Elena Ceaușescu, atât ca om de știință de largă recunoaștere internațională, cit și ca desăvirșit organizator de Înaltă competență, care in momentul de față, in calitate de președinte al Consiliului Național al Științei și Invățămintului, coordonează întreaga activitate de cercetare științifică și de formare a cadrelor din România sprijinind-o continuu, direcționlnd-o ferm spre cele mai noi orientări ale tehnicii mondiale in corelare cu programele de dezvoltare ale tuturor ramurilor economiei naționale. Strălucita activitate științifică desfășurată cu pasiune de tovarășa Elena Ceaușescu a deschis noi căi în cercetarea fundamentală și aplicativă, a ridicat continuu chimia românească, creînd o operă științifică de mare valoare teoretică, militând pentru transformarea științei în instrument al progresului social. Activitatea tovarășei academician Elena Ceaușescu se bucură de aprecierea unanimă a întregului nostru popor. Activitatea științifică directă, personală a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu a fost orientată în mod deosebit spre un domeniu de mare importanță pentru economia națională și anume sinteza elastomerilor. Acest sector de activitate, înființat și dezvoltat de tovarășa Elena Ceaușescu, a desfășurat în permanență cercetări cu caracter fundamental și aplicativ care să răspundă cerințelor dezvoltării industriei chimice și a altor ramuri industriale. Munca desfășurată s-a materializat în realizarea unor mari instalații industriale, cum sunt cele de terpolimeri etilena — propilenă — diena la Combinatul Petrochimic Pitești (1978), cauciuc poliizoprenic la Combinatul Petrochimic Brazi (1978), plastifianți poliesteri și produse epoxidate la Combinatul Petrochimic Solventul — Timișoara (1978), tiocoli lichizi la Combinatul Chimic Rm. Vîlcea (1979), cauciuc polibutadienic la Combinatul Petrochimic Brazi (1984), elastomeri termoplastici la Combinatul Petrochimic Brazi (1985). In curs de Industrializare sunt și alte tehnologii, ca, de exemplu, tehnologiile pentru rășini de hidrocarburi și altele. S-a reușit astfel in România ca, plecînd de la sinteza unui singur cauciuc sintetic „cauciucul CAROM“ la Combinatul Petrochimic Borzești, acest domeniu să se extindă treptat, cuprinzind toată gama de elastomeri de mare capacitate la nivelul țărilor dezvoltate. Pe această bază, o dată cu Înlocuirea cauciucului natural, s-a asigurat baza de materii prime pentru producția de anvelope și articole tehnice de toate categoriile, determinante pentru dezvoltarea tuturor sarcinilor economiei naționale. Organizarea Institutului Central de Chimie după concepția tovarășei academician Elena Ceaușescu a cuprins treptat toate specialitățile, creind cadrul necesar pentru preluarea și abordarea problematicei moderne menite să asigure dezvoltarea economiei în continuare pe baza unor tehnologii total noi, prin folosirea unor surse de materii prime și energie neconvenționale. In concordanță cu orientarea mondială actuală. Această viziune înaintată și de înaltă competență a condus la cuprinderea tuturor specialităților de chimie și petrochimie in cadrul a 24 de unități componente și 27 comisii de specialitate care acționează continuu în spiritul Îndrumării permanente, indicațiilor și orientărilor pe care le primim de la tovarășa academician Elena Ceaușescu, președintele Consiliului National al Științei și Invățămintului. Tovarășa academician Elena Ceaușescu a îndrumat cercetarea spre soluții originale, stimulind Încrederea in forțele creatoare proprii și inițiativele cu efecte deosebite, ceea ce a permis obținerea unui mare număr de brevete in țară și străinătate în domeniul de mare importanță al elastomerilor. Formarea in această concepție a cercetărilor din chimie se regăsește și in activitatea originală de ansamblu a Instituttului Central de Chimie, care a evoluat continuu, incit numai în perioada 1981 1985 au fost depuse 1 608 brevete de invenții, au fost acordate 1200 de brevete, din care peste 900 s-au aplicat pină la ora actuală in producție, ceea ce reprezintă față de realizările cincinalului trecut, o creștere de peste 50 la sută. Preocuparea tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu pentru aspectele de cercetare fundamentală in domeniul chimiei macromoleculare este evidențiată începînd cu teza de doctorat și prin publicarea a numeroase articole și comunicări științifice apărute in revista de specialitate sau prezentate la manifestări științifice în țară sau în străinătate. De o largă rezonanță s-au bucurat cele trei monografii de amploare — „Cercetări in domeniul sintezei și caracterizării compușilor macromoleculari“ (1974), „Polimerizarea stereospecifică a izoprenului“ (1979) și „Noi cercetări in domeniul compușilor macromoleculari“ (1981) — reluate de edituri de prestigiu din Grecia, Italia, R.F. Germania, R.P. Chineză, Marea Britanie, U.R.S.S. și Mexic, solicitate sau aflate sub tipar în prezent in Austria, R.S. Cehoslovacă, Elveția, Franța, Japonia, Olanda, Turcia și alte țări. A apărut în decembrie 1984 volumul „Cercetări în chimia și tehnologia polimerilor“. Activitatea științifică a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu s-a impus opiniei internaționale, fiind astăzi cunoscută și apreciată in întreaga lume. Tovarășa academician doctor inginer Elena Ceaușescu bucurîndu-se de o deosebită prețuire ca om de știință a fost aleasă membră a numeroase societăți internaționale de chimie, de înalt prestigiu și este profesor onorific la Importante Institute de Invățămînt superior din străinătate, având titluri și distincții din 33 de țări de pe mai multe continente. Așa cum este cunoscut, cercetarea in chimie a progresat continuu sub coordonarea și îndrumarea permanentă a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, in strinsă corelare cu dezvoltarea industriei chimice, care a avut permanent un ritm prioritar. Ca urmare a îndrumării permanente pe care tovarășa academician Elena Ceaușescu o acordă Institutului Central de Chimie, in cincinalul 1981—1985 industria chimică și petrochimică a fost asigurată cu tehnologii și instalații proprii intr-o pondere de 94—95 la sută pentru realizarea programului de dezvoltare, urmind ca In etapa 1986—1990 această pondere să fie aproape 100 la sută. In perioada 1981—1985 Institutul Central de Chimie și-a orientat activitatea pe următoarele direcții principale : realizarea tehnologiilor și documentațiilor pentru obiectivele din programul de dezvoltare a industriei chimice și petrochimice, valorificarea superioară a materiilor prime, reducerea consumurilor materiale și energetice, elaborarea unor tehnologii neconvenționale pentru asigurarea dezvoltării in perspectivă, valorificarea in mai mare măsură a materialelor recuperabile și refolosibile. S-au introdus in producție 1 109 tehnologii și au fost Încheiate lucrările la 1 270 obiective, asimilîndu-se In fabricație peste 700 de produse. In principal pentru reducerea importului și circa 1 200 produse prin microproducție la unitățile de cercetare. Directivele Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român prevăd pentru industria chimică un ritm anual în continuare de 8,5—9 la sută cu orientarea către prelucrarea superioară a materiilor prime indigene, dezvoltarea cu precădere a chimiei de sinteză fină, prelucrarea superioară a țițeiului, extinderea cauciucurilor sintetice, firelor și fibrelor chimice, polimerilor și tehnopolimerilor, antioxidanților, medicamentelor, produselor ultrapure și semiconductoare pentru electronică, pigmenților, coloranților, lacurilor, vopselelor, auxiliarilor, biostimulatorilor și altele. In ampla cuvintare rostită la Congresul științei și invățămintului, tovarășa academician Elena Ceaușescu a prezentat cu claritate sarcinile care revin cercetării științifice in perioada 1986—1990, care trebuie să contribuie efectiv la Înfăptuirea programelor de valorificare a materiilor prime, realizarea de noi materiale și tehnologii cu caracteristici superioare pentru asigurarea parametrilor funcționali și calitativi ai produselor. Pentru chimie se prevăd sarcini de perfecționare a tehnologiilor existente și necesitatea elaborării de noi tehnologii care să conducă la creșterea gradului de valorificare a țițeiului, gazului metan, chimizarea cărbunelui și gudroanelor de cocserie, obținerea hidrocarburilor din biomasă și alte surse nepetroliere. Cercetarea va fi orientată pentru realizarea de noi sortimente superioare de materiale plastice, cauciucuri, fire sintetice, medicamente, coloranți și va trebui să se acționeze mai energic și mai eficient pentru modernizarea industriei anorganice și de îngrășăminte, pentru reducerea in general a consumurilor energetice și de materii prime, valorificarea și creșterea gradului de recuperare a tuturor produselor refolosibile și altele. Problematica Institutului Central de Chimie pentru 1986—1990 este în totalitate concentrată pe direcțiile jalonate cu claritate atit prin directivele Congresului al XIII-lea, cit și la Congresul științei și invățămintului și cu prilejul stabilirii sarcinilor de plan pentru 1986, in care cercetarea științifică se regăsește ca factor activ pentru introducerea progresului tehnic. In preajma zilei de naștere a tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu, însuflețiți de calde sentimente de stimă, prețuire și respect, alături de toți cetățenii patriei noastre, oamenii muncii din Institutul Central de Chimie, o dată cu angajamentul ferm de a depune toate eforturile și capacitatea pentru înfăptuirea sarcinilor ce le revin, îi doresc multă sănătate, putere de muncă, mereu mai multe și mai mari succese pentru transpunerea in viață a politicii interne și externe a partidului și a statului, de ridicare pe o nouă treaptă de dezvoltare a României socialiste, și îl adresează din toată inima tradiționala urare „La mulți ani i* MARIA IONESCU Director general al Institutului Central de Chimie „Este necesar ca cercetarea să-și sporească aportul la realizarea in bune condiții a prevederilor din programul de introducere a progresului tehnic, de înnoire și modernizare a produselor și ridicare a nivelului tehnic și calitativ al acestora, astfel incit cea mai mare parte a produselor pe care le realizează industria noastră socialistă să fie de un nivel tehnic ridicat, iar unele dintre ele chiar să devanseze nivelul calitativ al celor mai bune produse similare realizate pe plan mondial". ELENA CEAUȘESCU (Din Cuvîntareci rostită la încheierea lucrărilor Congresului științei și invațâmintului)