Magazin, ianuarie-iunie 1998 (Anul 41, nr. 1-26)
1998-01-08 / nr. 1-2
randnația scjjiții Nr. 1-2 (2097) din 8 ianuarie 1998 Nu este pentru prima oară cînd in revista „Magazin” vă aduc la cunoștință, stimați cititori, întîmplări legate de aventurile pe mare ale primului și, deocamdată, singurului român care a făcut înconjurul lumii, e vorba despre brașoveanul Jimmy Cornell. într-un număr anterior IMagazin, 47/20 noiembrie 1997) vă relatam despre temerarul raliu transatlantic pe care compania „World Cruising ltd." condusă de Jimmy Corneli il organizează incepînd din anul 1986, pe 23 noiembrie dîndu-se startul celei de-a 12-a ediții a ARC (Raliu Atlantic pentru iahturi de Croazieră). în acest an, insă, al treilea înaintea celui de-al treilea mileniu, ambițiile lui Jimmy Cornell sînt și mai mari. El a organizat, în cinstea mileniului trei, o uriașă aventură pe mările și oceanele lumii pe care a numit-o simplu: „Odiseea Mileniului". Voi încerca să rezum cîteva din caracteristicile acestei uriașe aventuri, ghidîndu-mă după informațiile pe care Jimmy Cornell a avut amabilitatea să mi le trimită de la Londra. (GEORGE CUȘNARENCU) Prima Lumină Ideea organizării unei călătorii în jurul lumii cu ambarcațiuni cu pînze este, după părerea organizatorilor, a participanților ,și a oficialilor, cea mai semnificativă acțiune de sărbătorire a mileniului III. Aceasta este Odiseea Mileniului. Este, de fapt, pentru prima oara cînd tuturor participanților, și sînt anunțate 48 de iahturi, li se oferâ șansa de a cunoaște și de a comunica nemijlocit cu comunitățile locale pe care le vor întîlni pe parcurs, la un nivel nemaiîntîlnit pînă acum. într-un fel, oamenii acelor comunități se vor simți și ei parte a acestei aventuri. O flacără simbolică va fi purtată la bordul fiecărei ambarcațiuni ca un simbol, al bunăvoinței și prieteniei. Simbolurile de acest gen îmi sînt foarte apropiate inimii mele. Astfel, cu ocazia organizării competiției America 500, în 1992, în care 142 de iahturi au navigat pe urmele călătoriei istorice a lui Columb, fiecare iaht a avut la bord un vlâstar de palmier din insulele Canare. Ajungînd la San Salvador, în Bahamas, echipajele au plantat palmierul pe locul în care Columb a pus piciorul în 1492. Dupǎ cinci ani, jumâtate dintre palmieri au supraviețuit, avînd acum o înălțime de doi metri. Flacăra pe care o va purta fiecare echipaj care va participa la Odiseea Mileniului va fi un simbol și mai puternic. Lumina acestei flăcări pe care navigatorii o vor da locuitorilor întîlniți în drumul lor (sâ nu uităm ca a da lumina este unul dintre cele mai vechi simboluri ale memoriei colective ale umanității), dar și altor iahturi întîlnite în porturile de pe cele cinci continente ale planetei, va însemna pentru fiecare ca este purtătorul unui mesaj simplu și generos: acela ca în aceasta lume măcinată de neîncredere și nevoi, un grup de navigatori poarta o flacără a speranței într-o lume mai buna, în ce fel poate fi mai bine sărbătorit noul mileniu? (Jimmy Cornell) Om, Natură, Tehnologie Odiseea Mileniului a căpătat o nouă dimensiune prin decizia organizatorilor Expoziției mondiale de știintâ și tehnologie care va avea loc la Hanovra în vara anului 2000, cea mai mare din întreaga istorie, de a alege oficial aceasta competiție pentru a-i purta sloganul în jurul lumii. Om, Natură, Tehnologie. Startul Odiseei Mileniului se va da în luna august a acestui an, cînd un grup de iahturi va pleca din Israel purtînd o flacara aprinsa de la mormîntul Mîntuitorului din Ierusalim și transmisa și celorlalte iahturi cu care se vor întîlni pe parcurs ca un semn de prietenie și bunăvoința. La terminarea circumnavigației, flacăra va fi trimisa la Roma unde va ajunge în duminica Paștilor, în aprilie 2000. Alte grupuri de iahturi vor pleca din alte colțuri ale lumii, fiecare grup reprezentind un raliu și fiind numit dupa locul de plecare. Astfel, va exista Raliul Greenwich, care va pleca de la meridianul 0. Cele două grupuri se vor întîlni în insulele Canare, unde vor hotârî dacă vor alege un parcurs de apa calda, prin canalul Panama, sau de apă rece, prin Capul Hom. în Pacific, majoritatea iahturilor vor alege probabil ruta tradiționala, prin sud, prin strîmtoarea Torres, dar, și pentru prima oara într-un raliu în jurul lumii, se va putea alege și un traseu prin țâri ale Extremului Orient. în Oceanul Indian, se va putea alege ruta clasică, pe la Capul Bunei Speranțe, dar și ruta nordica ce trece prin sud-estul Asiei, Marea Roșie și Mediterana pentru a ajunge simbolic la Roma. Raliul Florida și Raliul California sînt cele două raliuri ale americanilor care vor putea pleca fie de pe coasta de vest, fie de pe coasta de est a Statelor Unite. Ei se vor întîlni în Pacificul de Sud cu ambarcațiunile plecate din Europa, urmînd ca toate iahturile sâ-și încheie circumnavigația în vara anului 2000. Principalele obiective ale Odiseei Mileniului: •& Nici o altă manifestare de sărbătorire a noului mileniu nu va întrece Odiseea prin amploare și semnificație. Odiseea este o manifestare într-adevăr internațională și va acoperi întreaga planeta. • Prima călătorie maritimă în jurul lumii care va lega țari de pe toate cele șase continente, inclusiv Antarctica. Cel mai mare eveniment maritim din istorie. Simbolul Odiseei Mileniului, flacăra, va fi purtata similar cu flacăra olimpica, prin toate țările aflate pe ruta Odiseei. Spre deosebire de festivitățile prilejuite de prezența flăcării olimpice, Odiseea Mileniului este primul eveniment maritim care va implica comunitățile locale într-un mod neexperimentat pîna acum. Un program școlar va da posibilitatea copiilor din toata lumea sa participe la această îndrăzneață aventură, în loc de concluzie Aceasta este, dupa cum se vede, cea mai mare aventura maritima a tuturor timpurilor și mi se pare semnificativ ca ea are loc la sfârșitul acestui mileniu. Și mi se pare normal ca ideea acestei extraordinare sărbătoriri simbolice a noului mileniu să aparțină unui român născut la Brașov, care pînâ la vîrsta de 16 ani nu văzuse încă marea. Este și asta, în fond, o aventură... Va participa oare și vreun echipaj românesc la această Odisee a Mileniului? Probabil ca nu pentru aceasta aventură e nevoie în primul rînd de o ambarcațiune de minimum 11 metri (36 picioare) ca să nu mai vorbesc de cunoștințele de navigație absolut necesare. Dar visul nostru de a înfrunta mările și oceanele lumii râmîne intact. Pînâ într-o zi cînd, cine știe... marile lumii V Strania taină a cerului: IM (Ш [UNK]Ε [UNK]* ADRIAN HOAJĂ Ca atare, ipoteza stelelor neutronice a fost abandonată - ce-i drept, nu fără păreri de rău, întrucît, pentru a complica și mai mult datele problemei, s-a dovedit a fi imposibilă stabilirea distanței la care se află sursele gamma în raport cu Terra. Imposibilitatea este datorată atît impreciziei actualelor instrumente de cercetare, cît și - mai ales - unei însușiri a radiațiilor gamma, potrivit căreia energia lor descrește proporțional cu pătratul distanței, ceea ce face să fie posibil ca același impuls gamma să provină de la un eveniment foarte violent petrecut la o distanță inimaginabilă sau de la un eveniment de mici proporții, dar petrecut undeva, în „vecinătatea” Sistemului nostru Solar, în Norul lui Oort, de exemplu, „rezervorul" nostru de comete... Altfel spus, dacă ele ar fi produse în zone îndepărtate ale Cosmosului, în galaxia Andromeda, să spunem, aflată la „numai” 2,2, milioane de anilumină, aceste flash-uri gamma nu ar mai apuca să fie captate în proximitatea Terrei... De la această depărtare, ele ar putea fi captate de noi numai dacă ar fi produse de un eveniment gigantic, de proporții catastrofale, la scară galactică, așa cum ar fi ciocnirea și fuziunea a două „găuri negre” de dimensiuni apreciabile, eveniment încă neobservat pînă în prezent, cu toată multitudinea aparaturii de cercetare terestră sau cosmică aflată la dispoziția oamenilor de știință. în prezent, peste 130 de modele încearcă să explice sursa, modalitățile de producere a acestor impulsuri gamma, modele care aduc în prim planul discuțiilor întreaga „faună” de stranii obiecte cosmice, de la stere neutronice, pitice brune, pînă la „găuri negre” - fapt ce dovedește trăinicia misterului care le însoțește existența... Una din ipoteze presupune producerea unei coliziuni între un asteroid de dimensiuni medii cu o cometă, în celebrul Nor al lui Oort - eveniment care ar justifica durata extrem de scurtă a impulsurilor gamma, însă șocul produs de coliziunea dintre Shoemaker-Levy 9 și Jupiter a produs ceva radiații gamma, însă cantitatea cea mai mare de energie s-a risipit sub forma razelor infraroșii și în spectrul vizibil. O întrebare încurcă însă oamenii de știință: cum se poate transforma o mare parte din energie în fotoni gamma? Nimeni nu știe... In plus, nu se știe încă dacă acest „nor” este sferic, așa cum ar fi de presupus dacă ținem seama de infinitatea direcțiilor din care sînt captate astfel de impulsuri gamma. Au mai fost avansate ipoteze potrivit cărora ar putea fi vorba de ciocniri între comete sau asteroizi și minuscule „găuri negre" care vagabondează în apropierea Sistemului Solar, de fenomene petrecute în la fel de ipoteticul halo al galaxiei noastre, de ciocnirea între stele neutronice duble care sfîrșesc prin a fuziona, de ciocnirea între stele neutronice și „găuri negre” sau între două „găuri negre”... De altfel, s-ar părea că astronomii și astrofizicienii sînt fascinați de scenarii catastrofice pe care le imaginează satisfăcuți de eleganța cu care acestea s-ar potrivi descrierii matematice a fenomenului razelor gamma... Lista ipotezelor e, desigur, departe de capăt, fiecăreia dintre ele găsindu-i-se puncte slabe sau contradicții interne care le invalidează, ceea ce face, din nefericire, ca adevărul să fie la fel de nebulos ca și pînă acum. Cu alte cuvinte, știm că... nu știm nimic!!