Magazin, iulie-decembrie 2021 (Anul 64, nr. 26-52)
2021-07-01 / nr. 26
BpsctEicolu1 cimoașfcsiil Muzica afectează calitatea somnului Mulți dintre noi au tabietul de a asculta muzică înainte de culcare și susțin că astfel adorm mai ușor. De fapt, studiile demonstrează că, departe de a avea efecte calmante asupra creierului, undele sonore ale melodiilor noastre favorite îl perturbă, afectând serios calitatea somnului și făcându-ne să ne simțim obosiți peste zi. O echipă de cercetători conduși de Michael Scullin, profesor de neuroștiințe la Universitatea Baylor, Texas, a analizat ce se întâmplă în creierele persoanelor care ascultă muzică noaptea, înainte de culcare. „Creierele noastre nu se decuplează automat de la stimulii exteriori în momentul în care ne culcăm, așa cum cred mulți oameni. Dimpotrivă, din experimentele pe care le-am realizat rezultă că și după ce muzica se oprește, creierele noastre continuă să o proceseze și aparent fac acest lucru chiar și dupa ce noi am adormit”, spune Scullin. Mai mult decât atât, se pare că tocmai muzica instrumentala, considerata a fi „liniștitoare” în preajma somnului este de fapt mai periculoasa, din cauză că introduce în creier anumite motive (așa-numiții „earworms” - viermi de urechi) care se repetă la nesfârșit, ținând creierul ocupat și afectând calitatea somnului. Cercetătorii îi sfătuiesc pe cei care și-au făcut un obicei din a asculta muzică înainte de culcare, să se „deconecteze” de la căști sau boxe cu cel puțin o oră înainte de a merge la somn, pentru a da creierului timp să se liniștească și să nu mai fie nevoit să proceseze informații inutile. Nr. 26 (3305) din 1 iulie 2021 Copiii și dieta vegană A devenit astăzi o modă creșterea copiilor, încă de la vârste foarte mici, pe baza unei alimentații vegane, pe considerentul că lactatele și carnea sunt nocive. Părinții care adoptă asemenea convingeri ar trebui să știe insă că săvârșesc o mare eroare, deoarece ființa umană, fiind omnivoră prin definiție, nu este pregătită pentru o dietă exclusiv vegetariană. Studiind datele antropometrice a 187 de copii din Marea Britanie, cu vârste cuprinse între 5 și 10 ani, dintre care 63 erau vegetarieni, 52 vegani și 72 omnivori, cercetătorii de la Institutul pentru Sănătatea Copilului din cadrul University College Londra au ajuns la concluzia că aceia hrăniți de părinții lor cu diete exclusiv vegane erau în medie cu 2,4 cm mai scunzi decât copiii care urmau o dietă omnivoră (vegetale, carne, ouă, lactate). în plus, copiii vegani au oase mai mici și mai fragile, ceea ce îi expune riscului de fracturi și osteoporoză la vârstă adultă, și sunt de trei ori mai predispuși să aibă un deficit de vitamina B-12 decât copiii omnivori. „Acești copii vegani au o masă osoasă mult mai redusă, din cauza aportului scăzut de proteine, calciu, vitamina B-12 și vitamina D. Ei vor intra în adolescență, o fază a vieții în care necesitățile specifice de nutriție osoasă sunt mai ridicate, având deja un deficit osos considerabil. Cu alte cuvinte, nu este suficient să dăm copiilor diete bazate pe plante, ci să le asigurăm o alimentație echilibrată și sănătoasă, care să includă și produse din carne, lactate, ouă și miere”, spune prf. Mary Fentrell, co-autoare a studiului. Deși manualele de istorie și geografie susțin că primul om care a zărit Antarctica a fost exploratorul rus Fabian von Bellinghausen, în 1820, o ipoteză de ultimă oră susține că adevărații descoperitori ai continentului sudic ar fost polinezienii - mai precis strămoșii actualilor Maori din Noua Zeelandă, jumătatea secolului VII, o expediție maritima condusă de exploratorul polinez ird lan Hui Te Rangiora ar fi pornit din insula Rarotonga și ar fi atins, se pare, Banchiza Ross, punând chiar piciorul pe țărmurile înghețate ale Antarcticii. Studiile antropologice efectuate pe populațiile aborigene din insulele Cook (din acest arhipelag face parte și Rarotonga) au scos în evidență existența a numeroase descrieri ale continentului alb, transmise din generație în generație de către urmașii participanților la expediție. Sunt amintite prezența de alge, mamifere polare și aisberguri uriașe, despre care navigatorii nativi nu ar fi avut cunoștință dacă nu le-ar fi văzut ei înșiși. In plus, populația Ngati Rarua, un grup etnic căruia i-ar fi aparținut și căpetenia Rangiora, păstreazâ numeroase artefacte sculptate, care spun practic povestea expediției. Faptul că Rangiora a numit oceanul în care pătrunsese Tetai-uka-apia, adică „Oceanul de gheață” constituie o nouă dovadă că el s-a apropiat de Polul Sud mai mult decât o făcuse vreodată o altă ființă umană. Rangiora și echipajul lui au ajuns acolo folosind ambarcațiuni primitive cu vâsle și cu vele, iar abilitățile lor de navigatori îi uimesc pe savanții moderni. „Practic, polinezienii străbateau distanțele uriașe din Pacific cu tot atâta ușurință cu cât oamenii moderni ar străbate un lac”, spune una dintre autorii studiilor, dr. Priscilla Wehi de la Universitatea Otago, Noua Zeelandă. 11 O regiune indoneziana extrem de afectata până de curând de boli tropicale a cunoscut o scădere cu peste 75% a ratei de infectare grație unei soluții inedite, țânțarilor care transmiteau virusul febrei denga, una dintre cele mai letale boli tropicale, li s-au inoculat o bacterie antivirus care împiedică transmiterea virusului. Practic, între 2007 și 2020, savanții de la Universitatea Yogyakarta, Java, au eliberat în natură milioane de țânțari infectați cu Wolbachia, o bacterie care blochează transmiterea virusului febrei. Potrivit statisticilor, anual peste 400 de milioane de oameni sunt afectați de febra denga, o afecțiune caracterizată prin dureri musculare și temperaturi de peste 40Q C, iar numărul mediu al victimelor depășește 25.000 pe an. In cadrul unui experiment medical unic, țânțarii din specia Aedes aegypti, care se dezvoltă în zonele tropicale cu mlaștini și umiditate ridicată au fost infectați cu bacteria Wolbachia și eliberați în anumite cartiere din orașul Yogyakarta S-a observat că în cele douăsprezece cartiere alese, rata de infectare cu virusul febrei denga a scăzut cu 77%, spre deosebire de celelalte 12 cartiere ale orașului unde a rămas ridicată. în mod concret, în prima zonă doar 2,3% dintre localnici au fost diagnosticați cu febră denga, iar în cea de-a doua procentul a fost de aproape 10%. Mai mult, în zonele „tratate” numărul cazurilor de boală care au necesitat spitalizare s-a redus cu 86%. Vestea cea mai îmbucurătoare este că țânțarii infectați cu bacteria Wolbachia o transmit și progeniturilor, rezultatul fiind o populație tot mai numeroasă de insecte care nu va mai transmite virusul. Pagină realizată de GABRIEL TUDOR ü»»«azil . Polinezienii au descoperit Antarctica țânțarii, o soluție pentru eradicarea bolilor tropicale