Magazin, iulie-decembrie 2021 (Anul 64, nr. 26-52)

2021-07-01 / nr. 26

BpsctEicolu1 cimoașfcsiil Muzica afectează calitatea somnului Mulți dintre noi au tabietul de a asculta muzică înainte de culcare și susțin că astfel adorm mai ușor. De fapt, studiile demonstrează că, departe de a avea efecte calmante asupra creierului, undele sonore ale melodiilor noastre favorite îl perturbă, afectând serios calitatea somnului și făcându-ne să ne simțim obosiți peste zi. O echipă de cercetători conduși de Michael Scullin, profesor de neuroștiințe la Universitatea Baylor, Texas, a analizat ce se întâmplă în creierele persoanelor care ascultă muzică noaptea, înainte de culcare. „Creierele noastre nu se decuplează auto­mat de la stimulii exteriori în momentul în care ne culcăm, așa cum cred mulți oameni. Dimpotrivă, din experimentele pe care le-am realizat rezultă că și după ce muzica se oprește, creierele noastre continuă să o proceseze și aparent fac acest lucru chiar și dupa ce noi am adormit”, spune Scullin. Mai mult decât atât, se pare că tocmai muzica instrumentala, considerata a fi „liniștitoare” în preajma somnului este de fapt mai periculoasa, din cauză că introduce în creier anumite motive (așa-numiții „earworms” - viermi de urechi) care se repetă la nesfârșit, ținând creierul ocupat și afectând calitatea somnului. Cercetătorii îi sfătuiesc pe cei care și-au făcut un obicei din a asculta muzică înainte de culcare, să se „deconecteze” de la căști sau boxe cu cel puțin o oră înainte de a merge la somn, pentru a da creierului timp să se liniștească și să nu mai fie nevoit să proceseze informații inutile. Nr. 26 (3305) din 1 iulie 2021 Copiii și dieta vegană A devenit astăzi o modă creșterea copiilor, încă de la vârste foarte mici, pe baza unei alimentații vegane, pe considerentul că lactatele și carnea sunt nocive. Părinții care adoptă asemenea con­vingeri ar trebui să știe insă că săvârșesc o mare eroare, deoarece ființa umană, fiind omnivoră prin definiție, nu este pregătită pentru o dietă exclusiv vegetariană. Studiind datele antropo­­metrice a 187 de copii din Marea Britanie, cu vârste cuprinse între 5 și 10 ani, dintre care 63 erau vegeta­rieni, 52 vegani și 72 omni­vori, cercetătorii de la Insti­tutul pentru Sănătatea Co­pilului din cadrul Universi­ty College Londra au ajuns la concluzia că aceia hrăniți de părinții lor cu diete ex­clusiv vegane erau în medie cu 2,4 cm mai scunzi decât copiii care urmau o dietă omnivoră (vegetale, carne, ouă, lactate). în plus, copiii vegani au oase mai mici și mai fra­gile, ceea ce îi expune ris­cului de fracturi și osteopo­roză la vârstă adultă, și sunt de trei ori mai predispuși să aibă un deficit de vitamina B-12 decât copiii omnivori. „Acești copii vegani au o masă osoasă mult mai redusă, din cauza aportului scăzut de proteine, calciu, vitamina B-12 și vitamina D. Ei vor intra în adoles­cență, o fază a vieții în care necesitățile specifice de nu­triție osoasă sunt mai ridica­te, având deja un deficit o­­sos considerabil. Cu alte cu­vinte, nu este suficient să dăm copiilor diete bazate pe plante, ci să le asigurăm o alimentație echilibrată și sănătoasă, care să includă și produse din carne, lactate, ouă și miere”, spune prf. Mary Fentrell, co-autoare a studiului. Deși manualele de istorie și geografie susțin că primul om care a zărit Antarctica a fost exploratorul rus Fabian von Bellinghausen, în 1820, o ipoteză de ultimă oră susține că adevărații descoperitori ai continentului sudic ar­­ fost polinezienii - mai precis strămoșii actualilor Maori din Noua Zeelandă, jumătatea secolului VII, o expediție maritima condu­să de exploratorul polinez i­­rd lan Hui Te Rangiora ar fi­­ pornit din insula Rarotonga și ar fi atins, se pare, Banchiza Ross, punând chiar piciorul pe țărmurile în­ghețate ale Antarcticii. Studiile antropologice efectuate pe populațiile aborigene din insulele Cook (din acest ar­hipelag face parte și Raro­tonga) au scos în evidență existența a nu­meroase des­crieri ale con­tinentului alb, transmise din generație în generație de către urmașii participan­ților la expediție. Sunt amintite prezența de alge, ma­mifere polare și aisberguri uriașe, des­pre care navigatorii nativi nu ar fi avut cunoștință dacă nu le-ar fi văzut ei în­șiși. In plus, populația Ngati Rarua, un grup etnic căruia i-ar fi aparținut și că­petenia Rangiora, păstreazâ numeroa­se artefacte sculptate, care spun prac­tic povestea expediției. Faptul că Rangiora a numit ocea­nul în care pătrunsese Te­tai-uka-a­­pia, adică „Oceanul de gheață” consti­tuie o nouă dovadă că el s-a apropiat de Polul Sud mai mult decât o făcuse vreodată o altă ființă umană. Rangiora și echipajul lui au ajuns acolo folosind ambarcațiuni primitive cu vâsle și cu vele, iar abilitățile lor de navigatori îi uimesc pe savanții mo­derni. „Practic, polinezienii străba­teau distanțele uriașe din Pacific cu tot atâta ușurință cu cât oamenii mo­derni ar străbate un lac”, spune una dintre autorii studiilor, dr. Priscilla Wehi de la Universitatea Otago, Noua Zeelandă. 11 O regiune indoneziana extrem de afectata până de curând de boli tropicale a cunoscut o scădere cu peste 75% a ratei de infectare grație unei soluții inedite, țânțarilor care transmiteau virusul febrei denga, una­­ dintre cele mai le­tale boli tropica­le, li s-au inocu­lat o bacterie an­tivirus care îm­piedică transmi­terea virusului. Practic, între 2007 și 2020, savanții de la Universitatea Yogyakarta, Java, au eliberat în natură milioane de țânțari infectați cu Wolbachia, o bacterie care blochează trans­miterea virusului febrei. Potrivit statisticilor, anual peste 400 de milioane de oameni sunt afectați de febra denga, o afecțiune ca­racterizată prin dureri muscu­lare și temperaturi de peste 40Q C, iar numărul mediu al victimelor depășește 25.000 pe an. In cadrul unui experi­ment medical unic, țânțarii din specia Aedes aegypti, care se dezvoltă în zonele tropicale cu mlaștini și umi­ditate ridicată au fost in­fectați cu bacteria Wolba­chia și eliberați în anumite cartiere din orașul Yogyakarta S-a observat că în cele douăsprezece cartiere alese, rata de infectare cu virusul febrei denga a scăzut cu 77%, spre deosebire de ce­lelalte 12 cartiere ale orașu­­lui unde a rămas ridicată. în mod concret, în prima zonă doar 2,3% dintre local­nici au fost di­agnosticați cu febră denga, iar în cea de-a doua procen­tul a fost de a­­proape 10%. Mai mult, în zonele „trata­te” numărul ca­zurilor de boa­­lă care au ne­cesitat spitali­zare s-a redus cu 86%. Vestea cea mai îmbucu­rătoare este că țânțarii in­fectați cu bacteria Wolbachia o transmit și progeniturilor, rezultatul fiind o populație tot mai numeroasă de insec­te care nu va mai transmite virusul. Pagină realizată de GABRIEL TUDOR ü»»«azil . Polinezienii au descoperit Antarctica țânțarii, o soluție pentru eradicarea bolilor tropicale

Next