Milcovul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 92-147)
1969-12-03 / nr. 123
y i. Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, a plecat la Moscova 1 Ii 1 1 Marți la amiază a părăsit,Capitala, plecînd spre Moscova, delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secrertar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România, R.P Ungară și U.R.S.S. Din delegație fac parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. și Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pățan, membri ai C.C. al P.C.R., ,ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale și organizații obștești. Erau de față V. S. Tikunov, însărcinat cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la București, și membri ai ambasadei. " (AGERPRES) L M Anul II — Nr. 123 Miercuri 3 decembrie 1969 4 pagini 30 bani Acum, cînd iarna a dat un „prim semnal“, trebuie luate toate măsurile pentru ca suprafețele ce urmează a fi însămînțate în primăvară, să fie arate în totalitate. In vederea acestui lucru, în multe unități ,s-a organizat munca de așa mariiéra iicit, paralel cu recoltatul porumbului și eliberatul terenului de cocenit să se execută și ogoarele ‘ de toamnă. Reușita acestei acțiuni are la bază colaborarea dintre’cooperatori și‘ mecanizatori pentru folosirea mijloacelor mecanice cu randament sporit. Fisurile ivite însă în această colaborare, fac ca pe întreg județul să mai existe pînă în prezent, o suprafață de aproape 8300 de hectare, pe care nu au fost executate arăturile de toamnă. In această toamnă, în raza de activitate a I.M.A. Sihlea sînt planificate să se execute arături pe o suprafață de 11149 hectare. Pînă în seara zilei de 1 decembrie realizările totalizează un procent de 88,2 la sută, rămînînd nearate încă 1313 hectare. După cum ne afirmă inginerul Ion Tăicuțu, Vinecorul acestei întreprinderi, rezultatele puteau fi mai bune dacă cooperatorii din Bogza, Mihălceni și Sihlea se preocupau de eliberarea terenului, paralel cu recoltatul, pentru n a crea front de lucru tractoarelor. Din acest motiv a fost nevoie să se facă o mișcare a tractoarelor în unitățile vecine pentru a se lucra fără goluri prea mari. Pentru anumite edificări, am avut o scurtă convorbire cu inginerul Constantin Andrei de la C.A.P. Ciorăști, care ne-a spus: „în fiecare an, consiliul de conducere al cooperativei se preocupă pentru ca terenurile să fie eliberate la timp, în așa fel, ca mecanizatorii să poată lucra continuu. Așa am procedat și acum. Zilnic mergem cu o viteză de aproximativ 75 de hectare. Deci ar rezulta aproape 3 hectare pe fiecare tractor. In felul acesta sperăm că în 5 zile să încheiem și acest capitol, în plus, în funcție de cerințele solului, după harta pe care o avem întocmită, a fost fertilizată cu îngrășăminte naturale și chimice suprafața de 320 hectare repartizată pentru cultura sfeclei.Acest lucru a fost făcut și pe suprafața însămînțată cu grîu". Continuîndu-ne drumul prin tarlalele cooperativelor pe care le deservește I.M.A. Sihlea am găsit parcele întregi, încă acoperite cu bețe de floarea-soarelui și coceni de porumb, ce blocau drumul tractoarelor. Dar pe lingă acest aspect care nu poate fi neglijat, am întîlnit și faptul că ziua de muncă, în cîmp nu este folosită cu maximum de randament fiindcă, nu toți mecanizatorii înțeleg să se achite integral de sarcinile pe care le au, iar defecțiunile care apar la tractoarele și mașinile agricole nu sunt remediate cu destulă operativitate. Este o datorie de certă importanță pentru executarea integrală a arăturilor, fapt ce este intr-un raport direct cu realizarea veniturilor în fiecare secție, prin executarea volumului de lucrări planificate. Bazîndu-se pe faptul că la C.A.P. Mihălceni au mai rămas de arat aproape 200 de hectare, mecanizatorii au început să micșoreze ritmul de lucru, în ziua raidului nostru, șeful secției de mecanizare, inginerul Nicolae Varga era plecat la sediul întreprinderii pentru aprovizionarea cu unele piese necesare. Acest lucru a convenit de minune unor mecanizatori certați cu disciplina. De dimineață și pînă la ora 11,30, șase tractoare au stat în curtea secției, fără ca nimeni să se gîndească la treburile din cîmp. La C.A.P. Bălești două tractoare aveau pană la motor de două zile. Alte tractoare stăteau imobilizate la C.A.P. Voetin și Spătăreasa din lipsa de anvelope. De ce oare Direcția agricolă județeană nu intervine mai energic pentru aprovizionarea acestei întreprinderi cu materiale necesare? Unitatea a fost repartizată să se aprovizioneze de la Bazele de aprovizionare Buzău și Galați dar, de aici, delegații se întorc de fiecare dată cu „buzunarele goale“. Indiferent de unde, tractoarele care se defectează au nevoie de piese de schimb și aceasta cu mai urgent. Nereguli pot fi întîlnite și la secția Spătăreasa condusă de Dumitru Popa. Nefiind controlați, oamenii încep lucrul cînd vor și îl termină cînd vor. Spunem aceasta deoarece ritmul arăturilor este destul de lent. în patru zile cele 12 tractoare nu au realizat mai mult de 40 de hectare. Șeful secției în ziua vizitei noastre, nu controlase de loc munca tractoriștilor. Știa doar că trebuie să se lucreze în punctele Sfoară, Pămîntul și la Grădină, dar tractorul cu marca T. 281 era prin sat. Defecțiunile de ordin tehnic și organizatoric care au fost semnalate mai sus, trebuie înlăturate în totalitate și fără întîrziere. La angajamentul mecanizatorilor fruntași și al comitetului de direcție pentru terminarea arăturilor pe întreaga suprafață pînă la data de 7 decembrie, trebuie să se asocieze întreg colectivul. Acest angajament, care reprezintă cartea de vizită a I.M.A. Sihlea, trebuie respectat cu strictețe. Nicolae POPOVICI IARNA BATE LA UȘĂ CÂND VEȚI TERMINA ARĂTURILE DE TOAMNĂ? O întrebare pe adresa Ministerului industriei materialelor de construcții DE CE SECȚIA DE PREFABRICATE DOAGA NU POATE DEVENI UNITATE AUTONOMA ? La un an de la profilarea sa pe producția de spalieri de vie. Secția de prefabricate din beton Doaga prezintă la această dată un tablou mai puțin edificator al posibilităților umane și materiale de care dispune, angrenate în rezolvarea problemelor impuse de disciplina de plan. Fără a diminua cu nimic eforturile acestui colectiv de muncă care a livrat agriculturii noastre mii de metri cubi de prefabricate, achitindu-se prompt de o serie de sarcini contractuale, cunoscînd că forțele unității sînt angajate în prezent în bătălia pentru materializarea în fapt a indicatorilor de plan prevăzuți și a angajamentelor anuale asumate, vom aborda totuși dintr-un unghi critic activitatea secției Doaga, în actuala conjuctură cînd o serie de instalații nu-și ating parametrii proiectați, cînd organizarea producției nu corespunde încă nivelului dotării și cerințelor la care este supusă unitatea și, în fine, cînd coordonarea, conducerea secției de către specialiștii întreprinderii de prefabricate din beton Galați se face sporadic, rezultă cu claritate că aici își așteaptă cu acuitate rezolvarea o serie de probleme fără de care nu se vor putea înregistra ritmurile de producție prevăzute. Secția Doaga nu va beneficia de toate atributele specializării sale. Dar să privim tabloul realizărilor secției. La indicatorii producției globale și marfă pe 10 luni restanța este de numai două procente. Poate că n-ar fi prea mult — deși e clar că disciplina de plan nu a fost respectată ! — dacă ne gîndim că alte unități industriale ,cu restanțe mai mari s-au descurcat... Ea o analiză mai atentă însă lucrurile nu mai par chiar simple. Discrepanța la producție fizică e de natură să ridice mai multe semne de întrebare privitor la modul cum se face aici1 programarea producției. Dacă la producția de beton armat indicele de realizare este de 104,14 la sută, la beton simplu este doar de... 43,72 la sută. Să privim și mai atent urmările asupra indicatorilor financiari. Rămînerea în urmă la producția globală și marfă se ridică la cifra de 750 000 lei. De aici urmările asupra situației economico-financiare a secției, asupra unor beneficiari care așteaptă onorarea comenzilor. Al. CRIHANA (Continuare în pag. a III-a) La U.E.I.L. Focșani se lucrează la doborîtul arborilor în scopul creării de stocuri de material lemnos pentru producția anului viitor Țesătura metalică conturează noile profiluri industriale MULȚUMIM PARTIDULUI PENTRU GRIJA CE NE-O ACORDĂ Adunarea cadrelor inspectoratului județean de miliție Luni dimineața a avut loc ședința lărgită a Inspectoratului județean de miliție Vrancea. Au participat ofițeri, subofițeri și angajați civili din cadrul acestei instituții. Din partea Colegiului Ministerului afacerilor interne a participat generalul maior Constantin Mlejniță. Au fost discutate cu acest prilej o serie de aspecte legate de aplicarea noii legi de organizare și funcționare a miliției. S-au dezbătut problemele privitoare la respectarea legalității socialiste, la apărarea proprietății obștești, a avutului personal, a respectării și menținerii ordinei publice. Ofițerii, subofițerii și angajații civili care s-au înscris la cuvînt au mulțumit conducerii de partid și de stat pentru grija manifestată de a îmbunătăți condițiile de viață și acestei categorii de salariați prin noua Hotărîre de mărire a salariilor lucrătorilor din aparatul Consiliului Securității Statului și din M.A.I. S-a relevat, de asemenea, că de-a lungul anilor această grijă s-a simțit permanent ca de altfel așa cum a simțit-o întregul nostru popor. In încheierea ședinței, a fost adoptată o telegramă adresată C.C. al P.C.R., personal tovarășului Nicolae Ceaușescu, de mulțumire și recunoștință pentru atenția și grija cu care înconjoară partidul și guvernul pe lucrătorii de miliție, angajîndu-se totodată să depună eforturi înzecite pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor și misiunilor ce le sunt trasate. Plenara Consiliului județean al organizației pionierilor din laborator al perspectivelor Mișcarea artistică pionierească din Vrancea, binecunoscută și apreciată, se înscrie, efortului colectiv de realizare, constituind, pe de o parte, pepiniera vîrstelor estetice viitoare, iar pe de alta*nui glas distinct, care se impune a fi „recepționat“. Iată de ce tema plenarei Consiliului județean al organizației pionierilor, care a dezbătut rezultatele obținute pe linia muncii culturalartistice, a oferit un compendiu cu proporții clare a acestor activități, sintetizînd, în același timp, perspectivele coordonatelor dezvoltării. Bilanțul este cu atît mai oportun realizat, spre apropiatul sfîrșit de an calendaristic, cu cu amploarea mișcării artistice de pionieri din județ cerea prin întreaga ei formă de manifestare o subliniere aparte, dar și conturul diriguirii ei în noul an care se apropie. Plenara a remarcat, ca principiu de lucru în unitățile de pionieri, linia muncii susținute, nu o activitate de concursuri, în salturi. Un accent deosebit s-a pus pe stabilirea și alegerea repertoriului formațiilor artistice pionierești. S-a constatat că în esență, acest repertoriu se perpetuează de la an la an, nemaiputîndu-se oferi coeficientul de inedit, care formează interesul micilor artiști. Îmbunătățirea revistelor pionierești trebuie avută în vedere, ca pe o formă necesară de lucru, la nivel superior. Aceasta pentru că ea sintetizează activitatea tuturor cercurilor existente în școală. Colțurile muzeistice școlare, trebuie să devină o realitate. In realizarea lor, pasiunea și priceperea micilor cercetători trebuie îmbinată cu latura instructiv-educativă, pe care trebuie să o imprime profesorul. S-a constatat, de asemenea, că nu se explorează toate resursele locale existente în școli, că nu întotdeauna se cunosc îndeajuns pasiunile pionierilor. Racheto-modelismul, de pildă, activitate deosebit de îndrăgită de către pionieri, se poate realiza cu puțin efort în fiecare școală, mărindu-se, în felul acesta, sfera de activitate și interes a ocupațiilor pionierești. . Acțiunile sportive trebuie subordonate mai mult ideii de educație, ele devenind în felul acesta o eficace „metodă“ pedagogică. S-a recomandat, de asemenea, ca serbările școlare să fie mai bine organizate, ele trebuind să devină mai mult surse continue de depistare a talentelor autentice. In realizarea acestor deziderate, se reliefează o mai strînsă colaborare între cadrele de îndrumare și control ale Inspectoratului școlar județean și cele ale Consiliului pionieresc. Profesorul Marin Teodorescu, reprezentantul Consiliului național al organizației pionierilor din R.S.R., a evidențiat, în cuvîntul său, faptul că pe linia manifestărilor artistice, școlii speciale , de muzică și artă plastică din municipiul Focșani îi revine un rol esențial în asigurarea suportului metodic, dat fiind numărul important de specialiști pe care îl posedă această instituție. 1 * * „Lărgirea sferei concursurilorremarcă tovarășul Ion Roșu, șeful comisiei învățămînt de stat din cadrul Comitetului județean de partid Vrancea — prin imprimarea unui caracter de masă, va crea o mai mare eficiență concretă acestor forme de activități. Pentru aceasta, în cadrul mișcării artistice și culturale de pionieri, trebuie atras întregul colectiv de cadre didactice. Comandantul impună de pionieri trebuie să-și cu mai multă siguranță punctul de vedere în toate problemele legate de viața pionierească din școală“. Plenara a constituit un util schimb de opinii, reușind, prin problemele dezbătute să devină un laborator al perspectivelor. Florin MUSCALU Cronica filmului Sport C.A.P. Tonăranu — loc de întîlnire al belșugului și bunăstării ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA é ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA Măsuri prompte și eficiente în apărarea avutului obștesc Grija față de patrimoniul obștesc, față de acele valori care reprezintă temelia întregii bunăstări sociale, trebuie să constituie o preocupare esențială a fiecărui cetățean, a organelor de stat și obștești, ea avînd o adîncă semnificație moral-juridică. Deși majoritatea factorilor de răspundere din unități au înțeles importanța apărării și consolidării acestui avut (ceea ce a dus la obținerea unor rezultate pozitive pe această linie), totuși, în unele întreprinderi și unități economice s-au constatat grave deficiențe în activitatea de păstrare, gestionare sau manipulare a unor bunuri materiale. Organele de stat cu sarcini de îndrumare și control au depus eforturi susținute prin inițierea unor acțiuni a căror finalitate este bine definită : prevenirea producerii pagubelor și educarea elementelor șovăielnice în spiritul echității sociale. Tot în acest sens, este demn de reținut că organele județene de procuratură, miliție și tribunal au depus eforturi însemnate efectuînd periodic prelucrări cu masele de salariați din cadrul unităților, a principalelor acte cu caracter normativ, direcționate către creșterea și respectarea legislației care reglementează mijloacele și metodele de apărare a proprietății socialiste. Printre aceste eforturi se circumscrie și consfătuirea ținută cu factorii de răspundere din întreprinderi, în vederea dezbaterii și stabilirii celor mai adecvate măsuri pentru apărarea avutului obștesc. Dupuțuri s.au axat îndeosebi ps siunra unor metode eficaliMte prevenire a sustragerilor precum și a recuperării unor pagube astfel provocate. In referatul său, tov. Jean Dinică, revizor principal la D.T.C.R. nr. 10 Galați, după ce a făcut unele aprecieri asupra importanței apărării avutului obștesc a arătat că, în general, personalul cu funcții de răspundere din unitățile socialiste, a manifestat în ultima vreme o grijă sporită față de integritatea bunurilor încredințate. Astfel, la unele întreprinderi s-a putut constata o scădere simțitoare a pagubelor. De pildă, unități ca C.P.L. Gugești sau I.A.S. Odobești, la data de 30 septembrie a.c., nu aveau nici un fel de pagube în sold. Cu toate acestea însă, mai există suficiente neajunsuri. La unele întreprinderi (U.E.I.L., bunăoară) nu se fac rețineri în urma săvîrșirii unor fapte păgubitoare sau nu se intervine pentru executarea debitorilor plecați, ori nu se depun eforturi pentru obținerea titlurilor executorii. De asemenea, în sarcina unor organe de control financiar se mai manifestă încă deficiențe referitoare la neanalizarea cauzelor care provoacă pagube, sau care generează plusuri, și ca atare controalele nu, se finalizează prin prezentarea de propuneri corespunzătoare. .Nu se insistă suficient in recuperarea pagubelor chiar în timpul controlului și nu se angajează conducerile de unități în elaborarea unor măsuri concrete. Datoria fiecărui conducător de întreprindere este de a se M. &AZAR Taxi — speranța Coborțnd din tren după o călătorie de mai multe ore, călătorul străbate cu repeziciune peronul gării Focșani. Speră probabil , să găsească un taxi care să-l transporte cu minimum de efort și cu maximum de confort la domiciliul său. Zadarnică speranță. In piața din fața gării focșănene nu se află nici un taxi. Cei mai optimiști dintre călători, așează valizele jos și încep să aștepte răcindu-și probabil socoteala, că nu mai contează zece minute de așteptare după o noapte sau o zi petrecută în tren. După primul sfert de oră renunță și ei, plecînd spre oraș cu unul din autobuze sau... pe jos. Dacă vreunul dintre noii veniți are curiozitatea de a afla cauza neplăcutei situații în care a fost pus, află cu surprindere că... la gară nu există stație de taximetre (?!?) tovarășii de la I.G.O. sunt de părere că în Focșani nu-i nevoie decit de o stație de taximetre, aceea din centru. Și, ca să-și dovedească pînă la sfîrșit lipsa de simț gospodăresc, nici la această unică stație n-au angajat un dispecer... Poate s-o întîmpla să simtă și diriguitorii „mașinilor de piață" nevoia unui taxi în gara orașului, după o noapte de călătorie. Sperăm că atunci vor distribui și aici un mijloc de transport mai confortabil și mai rapid. . Y. RADU J w É