Milcovul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 148-221)
1970-01-13 / nr. 155
MILCOVUL pag. 2 Marție 13 ianuarie 1970 Zile de moină la marginea Siretului Rezultatele anului precedent (Urmare din pag. Idul în care au fost îndepliniți indicatorii, comparînd cifrele care compun media acestor realizări, constatăm că nu toate unitățile au încheiat activitatea cu un bilanț satisfăcător,că, la capătul unui an, minusurile din activitatea unora au diminuat rezultatele pe total .județ. Bunăoară. Industria laptelui, Întreprinderea de industrie locală Focșani, întreprinderea de industrie locală Adjud (mori prestatoare) și întreprinderea de legume-fructe Focșani înregistrează la sfîrșitul anului precedent o nerealizare ce se ridică la 9 681 000 lei. Iată deci că o bună parte din sporul realizat la producția globală, pe ansamblul județului, s-a pierdut datorită nerealizării prevederilor planului de către aceste unități. Dar, îndeplinirea valorică a sarcinilor a influențat în același timp nerealizarea unor sortimente, fapt ce a determinat ca unele poziții din contractele economice să nu fie onorate. Astfel, la data de 31 decembrie numărul contractelor restante era de 146. Această situație o întîlnim la Fabrica chimică Mărășești cu o valoare de 5 579 000 lei și Industria alimentară cu 6 608 000 lei, în general cauzele neonorării se referă la aprovizionarea necorespunzătoare cu materii prime și materiale (la toate cele 3 unități) cât și la lipsa mijloacelor de transport și a spațiilor de depozitare (Fabrica chimică Mărășești). Este îndeobște cunoscut că neonorarea contractelor are repercusiuni atît asupra situației financiare a întreprinderilor (amenzi, penalizări, litigii) cit și asupra celor beneficiare, indiferent de destinația produselor achiziționate. Dacă atît indicatorul producției globale și marfă cît și cel al producției marfă vîndută și încasată și a livrărilor la export a fost îndeplinit și depășit în anul precedent, productivitatea muncii se înscrie cu o nerealizare de 0,1 la sută față de prevederile planului. Care au fost factorii care au dus la nerealizarea productivității muncii? Trecînd peste unele cauze obiective determinate de timpul nefavorabil din prima parte a anului, datorită căruia producția a înregistrat serioase rămîneri în urmă, să ne oprim la cele ce țin de capacitatea organizatorică a unităților. O primă investigație privind utilizarea timpului de lucru disponibil reliefează importante rezerve în utilizarea timpului. în anul trecut indicele de utilizare a fondului de timp, maxim disponibil, în întreprinderile industriale din județ a fost de 94.8 la sută, înregistrîndu-se 73 801 ore-om învoiri și concedii fără plată și 133 772 ore-om absențe nemotivate. Dintre întreprinderile cu indici de utilizare scăzuți amintim: U.E.I.L. Focșani, 93,8 la sută, C.P.L. Gugești, 93,9 la sută Și Industria laptelui, 94,6 la sută, în loc ca sporul de producție să se obțină pe seama productivității muncii, acesta este o urmare a depășirii numărului de salariați. Așadar, unele conduceri de unități nu au acordat suficientă atenție acestui indicator de mare importanță în creșterea volumului de producție, indicator ce reflectă eficacitatea cu care forța de muncă intervine în procesul de producție. Concluziile desprinse din analizele asupra activității desfășurate în anul 1969 de către unitățile industriale ale județului, arată că, deși pe ansamblu situația este bună, există încă suficiente rezerve a căror valorificare la maximum așteaptă intervenții prompte, operative. Acolo unde s-au semnalat o serie de deficiențe în anul precedent, din cauza cărora rezultatele au fost diminuate, comitetele de direcție să treacă neîntîrziat la măsurile cele mai eficiente de înlăturarea lor, la identificarea tuturor rezervelor și punerea lor în circuitul economic. Acum, în ultimul an al cincinalului, avînd în vedere sarcinile sporite ce stau în fața tuturor unităților, se impune ca fiecare comitet de direcție, consiliu de administrație să se mobilizeze mai mult, să intervină cu mai multă operativitate în procesul de producție pentru ca deficiențele semnalate să fie lichidate operativ iar sarcinile prevăzute să se realizeze ritmic din primele zile. t (Urmare din pagrtea unor urmări fatale care puteau surveni în urma pierderii de sînge, încearcă un tratament de urgență. Rind pe rînd sînt sparte fiolele cu hemostatice La lumina anemică a becului, seringa este golită de aer pînă la nivelul lichidului cu o repeziciune și dexteritate demne de invidiat, însă eficacitatea medicamentelor, așa de mult rîvnită, întîrzia să apară: în disperare de cauză, N.M. se hotărăște să telefoneze la spital din locuința unui oarecare profesor Axente. Victima, acoperită în așa fel ca să nu poată fi recunoscută de nimeni, este așezată pe targa cu o precauție de neînțeles N.M., deși cuprins de spaimă, nu face nici un pas fără a se asigura mai întîi că nu este observat. Alarmați, conducătorul auto și oficiantul sanitar, care însoțea mașina, se tot întrebau ce se întîmplase: „Să fi practicat medicul o întrerupere de sarcină, să fi săvîrșit un viol ?", că a fost internată deoarece „în timp ce cobora dintr-un autobuz, s-a împiedicat și a căzut cu bazinul pe o piatră' Fals! Realitatea era alta. Victima, care se abandonase cu toată ființa ei, în speranța vindecării, în mîinile acestui medic care n-a ezitat să valorifice pînă și sentimentele unei minore care aștepta de la el vindecarea, fusese invitată la domiciliul său în scopuri imorale. Urmărind șirul faptelor, încercăm să aflăm ce a făcut mai departe acest individ mistuit de impulsuri incontrolabile. Și-a recunoscut cumva culpa? Nicidecum. Lipsit de demnitate, a încercat să inducă în eroare organele de urmărire penală. A mințit, a formulat apărări dintre cele mai șubrede, a invocat toată gama argumentelor răsuflate, a făcut, pe scurt, tot ce era permis sau nepermis ca să scape de răspundere. Ba, la un moment dat, înainte de a fi deferit instanței, își manifesta chiar niște vagi regrete. Vă respectați graficul de reparații? (Urmare din pag. 1) — Ce explicație ne oferiți, tovarășe inginer Ion Pătru? — Campania de reparații a început cu o întîrziere de peste o lună, din cauza unei proaste colaborări între secțiile noastre și consiliile de conducere a unor C.A.P.-uri, cum sînt Ciușlea, Movilița sau Bolotești, unde cecenii au stat pe cîmp destul de mult. Din această cauză, în momentul de față, în cele 3 unități amintite sînt 720 de hectare ce au rămas nearate. — Și credeți că în iarna aceasta se va mai putea executa această lucrare atît de importantă ce putea fi îndeplinită mult mai simplu și mai ușor în zilele călduroase ale unei toamne ce a întîrziat foarte mult? — Sperăm să găsim cîteva „ferestre“ bune de lucru, cînd va fi cald și zăpada se va topi. au — Totuși care au fost cauzate ce dus la această întîrziere realizării la timp a volumului de a lucrări ce vă reveneau în toamnă ? — Din cauza secetei prelungite, pământul s-a întărit fapt ce a îngreuiat simțitor folosirea întregii capacități de lucru a tractoarelor. Ca un fapt semnificativ vă putem spune că am consumat în toamna trecută de patru ori mai multe fiare de plug decit în anul 1968, încheierea tîrzie a lucrărilor din toamnă a avut repercusiuni și asupra unui demaraj optim al campaniei de reparații Sperăm că, deși suntem întîrziați, să ne integrăm în săptămînile ce urmează, graficului întocmit. Ne amintim că și în vizita făcută la I.M.A. Adjud mecanizatorii se plîngeau că fiarele de plug se toceau repede, iar viteza zilnică de lucru nu putea întotdeauna să fie atinsă. Și ei aveau devansată începerea reparațiilor și reviziilor tehnice cu aproape o lună, dar au recîștigat acest handicap printr-o productivitate sporită, apelind la hărnicia și dragostea față de meseria aleasă, ca Să vedem acum ce s-a întimplat una din inițiativele luate de către conducerea prețioase I.M.A. Mărășești și anume executarea in cadrul acestei întreprinderi a reparațiilor capitale la tractoare, renunțîndu-se la serviciile unității specializate în acest domeniu din Tecuci. — Tovarășe director Ion Țopană. în graficul dumneavoastră se află în scris faptul că veți executa, cu forțe proprii, 11 reparații capitale. Cine au fost terminate pînă în prezent ? — Nici una, întirzierea cu care am pornit campania de reparații a avut urmări vădite și în acest domeniu. Acest fapt insă nu va avea repercusiuni în campania de primăvară, deoarece ne aflăm cu toate cele 11 tractoare la care trebuiesc executate reparațiile capitale in stadiul final. Dacă ne vizitați peste 10 zile o să vă puteți convinge personal de veridicitatea răspunsului meu. Deși la prima vedere graficul pe care l-ați copiat în carnetul dumneavoastră de reporter poate să stîrnească dubii asupra muncii însuflețite a mecanizatorilor noștri, putem face afirmația, cu toată răspunderea, că zilele care vor urma se vor reflecta pozitiv în restabilirea echilibrului între ceea ce am planificat în grafic și ceea ce am realizat. Faptul că avem mecanizatori cu o înaltă calificare și cu ani îndelungați de practică, conștienți de sarcinile ce le revin, ne dă garanția că indiferent dacă va trebui să lucrăm zi și noapte, ne vom prezenta „startului“ campaniei de primăvară cu toate tractoarele și utilajele agricole gata de a intra în acțiune. — Cele spuse de dumneavoastră nu pot decis să ne bucure. Invitația de a vă vizita peste 10 zile am notat-o și îi vom da curs Acum, fiindcă ați pomenit de faptul ca ai această unitate există mecanizatori ce lucrează cu multă tragere de inimă v-arți ruga să ne numiți cîțiva dintre ei. * — îmi cereți un lucru foarte greu. Numindu-i pe unii, i-aș nedreptăți pe alții. Totuși, vă rog să notați pe șefii de secție Lazăr Paraschiv Ion Cioran, Aurel Pascaru, pe șeful de atelier Mirică Meluță și pe mecanizatorii Ilie Aoioanei, Costică Manea, și Constantin Trimia... Facem un popas și în biroul tovarășului Constantin Costescu, contabilul șef al I.M.A. Mărășești, pentru a afla cum au fost realizați principalii indicatori de plan pe anul 1969. Graiul sec al cifrelor privind volumul producției exprimat valoric nu este de Ioc îmbucurător. El ne arată o realizare, față de plan, în proporție de numai 89,56 la sută. Cum explicați această diferență, tovarășe contabil șef ? — Seceta excesivă din cursul acestui an, cît și ploile abundente din primăvară au făcut să se înregistreze în unele unități deservite la culturile de păioase și prăsitoare producții sub cele scontate. Tot din aceste cauze nu am reușit să realizăm desfundatul, prășitul și stropitul în vie, cît și imbalotatul paielor. Dacă condițiile naturale erau normale întreprinderea noastră își putea realiza și îndeplini planul de producție.* Carnetul de reporter s-a închis. In filele lui au rămas însă consemnate cifrele ce marchează rezultatele muncii mecanizatorilor de la I.M.A. Mărășești la încheierea primei decade din prima lună a acestui an. Ne luăm rămas bun de la gazdele noastre. Directorul nu uită să ne reînnoiască invitația : — Nu uitați, peste 10 zile... — Fiți fără grijă. Am lăsat în carnet cîteva file libere. Pe prima am scris titlul rubricii noastre! „Vă respectați graficul de reparații ?“ Deci, peste 10 zile vom avea prilejul să pună din nou față-n față două grafice și să consemnăm dacă cele spuse de dumneavoastră au fost sau nu îndeplinite. Deci, la revedere, pînă la viitoarea noastră întîlnire și mult succes. — Vă așteptăm ! SITUAȚIA REPARAȚIILOR PE DATA DE 9 IANUARIE a.c. LA I.M.A. MĂRĂȘEȘTI Tractoare Pluguri Cultivatoare Sape rotative Semănători SA — 29 Grape cu colți ficși Conform Realizat Realizat graficului efectiv in procente 105 57 54 % 137 84 61 % 49 37 75,5% 22 29 131,8% 28 18 64 % 30 24 80 % In „culisele misterioase ale unui bastard hipocratic La spital, aceleași curioase precauții. Secretul întîmplării este păstrat cu strășnicie. Fata este internată sub nume fictiv, în condica de bord a mașinii se înregistrează un fals. Se face mențiunea de „cursă specială" (asemenea deplasări sunt efectuate în situația în care un medic este adus cu mașina la spital pentru un caz urgent) cînd în realitate se transportase o bolnavă. Diagnosticul pus nu corespunde nici el realității. Citim în foaia de observație clinică, ale cărei falsuri grosolane sunt demne de cel mai brutal mistificator. Numele victimei, transportată în acea noapte, este suprapus peste cel al altei paciente. Data internării este de asemenea modificată. Și culmea citind la rubrica „Istoricul bolii" aflăm „Afirm cu toată certitudinea spunea el, că ancheta la care am fost supus îmi va servi ca lecție severă și că în comportarea mea viitoare nu vor mai surveni fapte asemănătoare". Bineînțeles că n-a fost crezut. Trimis în judecată, instanța de fond i-a administrat leacul cel mai sigur: un an și șase luni închisoare. De altfel ceea ce „afirma" nu era prima lui promisiune. O mai făcuse și altădată, cu ocazii mai solemne. Bunăoară la terminarea facultății, cînd a depus acel prestigios jurămînt hipocratic, „îmi iau angajamentul solemn să-mi consacru viața în slujba umanității, îmi voi executa arta cu conștiință și demnitate. Voi păstra secretul aceluia care mi se va fi încredințat". Intr-adevăr, s-a ținut de cuvînt. Dar într-o manieră „originală". A respectat acest precept cu atîta grijă încît a falsificat pînă și fișa în care era trecută identitatea bolnavei: „îmi voi trece viața în nevinovăție și cinste". Legămîntul de „nevinovăție" l-a lepădat de multă vreme, căci N. M. înțelegea să facă dragoste pînă și pe sălile spitalului pătrunse de izul medicamentelor. A ajuns pînă acolo încît minora în cauză, parțial datorită situației pe care i-o crease în timpul spitalizării, îi făcea scene de gelozie, se droga cu eter, iar din cînd în cînd leșina din ...dragoste pentru el! Iar cinstea și-a obiectivat-o îndemnînd martorii care aflaseră de sinistra aventură, să facă declarații mincinoase. Cităm pe scurt cîteva: T. N.: „Cînd am ajuns la secția de chirurgie, doctorul mi-a spus" că, în cazul cînd voi fi întrebat, să spun că pacienta a fost luată din stradă, iar nu din apartamentul său". M. I. „Mi-a spus să nu spun nimic din cele văzute (medicul n.n.) ca să nu-i distrug familia și să nu-i fac neplăceri la serviciu". (Acesta era și motivul pentru care minora intenționa să se sinucidă). Asemenea declarații ar putea continua. Ne oprim însă aici. Faptele au fost relatate nu numai pentru a veșteji abaterile unui ins stăpînit de resentimente și impulsuri primare care a încălcat flagrant dispoziții penale și administrative, comandamente dintre cele mai elementare ale deontologiei medicale. Instanța a limpezit lucrurile și în acest sens nu mai avem nimic de adăugat, însă, lateral, cel puțin pe plan disciplinar se fac vinovate și alte persoane, începînd chiar cu medicul de gardă din seara în care minora a fost internată, medic, care a adoptat o conduită de duplicitate față de incorectitudinea colegului său, încâlcind și el regulamentul de ordine interioară al spitalului (ne gîndim la dispozițiile paragrafului 506 lit. g, potrivit cărora medicul de gardă este dator „să verifice identitatea celor internați sau consultați" (n-a făcut-o și asta i-a oferit posibilitatea lui N. M. să o înregistreze sub un nume fictiv). Sau, un alt aspect al cauzei, de astă dată penal. La dosar se află o dovadă care atestă fals cum că victima era elevă în clasa a XlI-a la Liceul „Unirea" și că avea 18 ani, cînd, în realitate, ea nu era elevă nicăieri și nu avea tzei 16 ani. Hîrtia este semnată de directorul B. A. și de secretarul șef I. Gheorghiu, care declară cu aerul unui om complet nevinovat că „nu mai ține minte precis cui a eliberat-o", deși recunoaște că l-a semnat în fals pe directorul liceului. Trecînd peste faptul că înscrisul cuprinde niște ficțiuni, ne întrebăm pentru ce totuși a fost eliberată dovada? Pentru care motiv minora devenise... majoră? Cui i-a fost eliberată? Considerăm că este cazul ca organele de urmărire penală să facă lumină și asupra acestor aspecte absurde ale procesului, iar vinovații să fie sancționați. MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO 0 MEMENTO MARȚI 13 IANUARIE 13.25—15.15 Fotbal: Dinamo Bacău — Kilmarnock (Scoția) în „Cupa Europeană a Tîrgurilor". 18.00 Deschiderea emisiunii. Hai să facem un spectacol. 18.30 Ancheta economică. 18.55 Anunțuri — publicitate. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 19.30 Atomul, această necunoscută. 20.00 Reflector. 20.10 Anunțuri — publicitate. 20.15 Seară de teatru. „Ofițerul recrutor" de George Farquhar. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.20 Muzicorama TV. 22.45 Teleglob. 23.10 închiderea emisiunii. MIERCURI 14 IANUARIE 18.00 Deschiderea emisiunii. 18.30 Datini românești. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Felicitări. 19.40 Ancheta TV. 20.15 Telecinemateca. „Nibelungii". 21.40 Anunțuri — Publicitate. 21.45 Auzică ușoară cu formația Ion Cristinoiu. 21.55 întîlnire cu muzica. 22.40 Salonul literar al televiziunii. 23.45 Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii radio București MARȚI 13 IANUARIE 6.05—9.30 Muzică și actualități. 10.30 Radio-școală. 10.50 Orchestra Günther Golasch. 11.05 Scrisori de dragoste pe portativ — muzică ușoară. 11.20 Din cele mai cunoscute melodii populare. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Cîntecele vîrstelor. 12.25 Știința la zi. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Din creația compozitorului Ion Vasilescu. 13.45 Pe firul apelor — muzică populară. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Radio publicitate. 14.50 Jocuri moldovenești. 15.00 Radio-școală. 15.25 Compozitorul săptămînii — Beethoven. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Cîntece populare interpretate de Ion Bogza. 16.30 Ce e nou în județul nostru. Neamț — ianuarie 1970. 16.50 Cîntecul săptămînii: „Țara lui Făt-Frumos". 17.05 Antena tineretului. 17.30 Piese alese din fonoteca noastră de muzică populară. 18.10 Radiosimpozion. 18.30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Mihai Beniuc. 20.10 — „365 de cîntece." 20.20 Argheziană. „împlinire." 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Capodopere ale literaturii: „Luceafărul" de Mihai Eminescu. 21.20 Cîntă Maria Toldy. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Wilson Pickett 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport 22.30 Concert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă, cinema MARȚI 13 IANUARIE Cinema UNIREA Focșani: „Vă place Brahms?" Cinema FLACĂRA Focșani: „Blow-up" Cinema POPULAR Adjud: „Să trăim pînă luni". Cinema POPULAR Panciu: „Baladă pentru Măriuca". Cinema VICTORIA Odobești: „Ultima lună de toamnă". Cinema LUMINA Mărășești: „Cavalerii aerului." 1 A obținut (Urmare din pag. 1) V-am ruga să ne enumerați principalele realizări din ultimul an... — Ne-am propus să realizăm prin muncă patriotică lucrări în valoare de 3 000 000 lei. Rezultatul a depășit însă cu mult ceea ce ne propusesem. Am realizat cu " sprijinul cetățenilor lucrări edilitar-gospodărești în valoare de peste 5 400 000 lei. Obiectivele pentru anul de muncă patriotică care s-a încheiat la 30 septembrie 1969 au fost cele impuse de modernizarea și înfrumusețarea orașului. Am realizat 21 400 mp de trotuare, reparații și întreținerea a peste 21.700 mp de străzi, am înființat sau modernizat 11 baze sportive și locuri de joacă pentru copii, am reamenajat și extins parcurile și zonele verzi ale orașului pe o suprafață de 144 915 mp, am plantat peste 36 100 de arbori și pomi ornamentali etc. Cel mai mare aport în realizarea acestor acțiuni se datorește cetățenilor din circumscripțiile electorale nr. 50 — deputat Ion Neagu; nr 16, — deputat Gheorghe Adam; nr. 35 — deputat Sandu Savin; nr. 4 — deputat Maria Turculeț etc. — Care sunt obiectivele propuse a fi realizate în actualul an de muncă patriotică? — Pe linia acțiunilor edilitaregospodărești vom construi un canal de scurgere pentru apele pluviale în lungime totală de peste 3 kilometri, plantarea unei liziere de protecție în nordul orașului, construirea de baze sportive la toate școlile, întreținerea și extinderea rețelei stradale etc. Salariații Consiliului popular din Adjud spun despre tovarășul Gh. Adam că este cel mai tinăr deputat din oraș, în ciuda tîmplelor sale argintii. Gluma conține în ea o doză masivă de adevăr, căci elanul și re mențione alizările deputatului Adam dovedesc un suflet tînăr... — „Secretul" realizărilor, dacă poate fi vorba de un secret, — ne spunea tovarășul Gh. Adam — stă în felul în care știi să-i antrenezi pe oameni, să te dovedești că activitatea fiecăruia este unul din izvoarele marelui fluviu al muwicii patriotice. De altfel, de cîțiva ani, cetățenii au conștiința valorii efortului lor colectiv. Adjudul este frumos astăzi, dar vă invit să-l vedeți peste 2—3 ani... Despre deputatul Sandu Savin, se spune că este ca și un salariat al consiliului popular. Intr-adevăr, fiind pensionar, acesta își dedică tot timpul liber muncii de înfrumusețare a orașului. Din inițiativa acestuia, cetățenii din cîteva circumscripții electorale și-au unit forțele realizînd acțiuni patriotice de mare amploare. L-am întrebat pe tovarășul Savin care sunt obiectivele ce stau în atenția cetățenilor din circumscripția în care este deputat, pentru viitorul apropiat. —Vrem să amenajăm în primăvară un loc de joacă pentru copii pe un teren nefolosit de pe strada noastră. Vom munci desigur cu toții și la plantarea lizierei de protecție din nordul orașului. De abia așteptăm să se desprimăvăreze pentru a trece la acțiune... Avem convingerea că cetățenii din Adjud vor face și în acest an dovada hărniciei și sentimentului lor patriotic. N„u date 111 încheia rîndurile de fată fără a aminti numele cetățenilor Gheorghe Manolache, Nicolae Toma, Măriuta lenădatu, Gheorge Grama, Ioana Vilhem, Constantin Braică. Iată numai cîțiva din realizatorii frumosului care te întîmpină la orice pas în Adjud. Datorită locuitorilor săi, „orașul feroviarilor" este socotit astăzi unul dintre orașele frumoase ale țării, în categoria orașelor de aceeași mărime. Eficiența controlului gestionar (Urmare din pag. Iment sau altul al întreprinderii — sunt condiții esențiale pentru eficiența controlului preventiv. Teoretic, așa stau lucrurile. Practic însă, răspunde controlul preventiv acestor cerințe? „In general, da — ne spune tovarășul Ioan Bujor, contabil șef al Direcției comerciale județene. Sînt însă și cazuri cînd controlul preventiv nu a fost exercitat competent. Intensificarea eforturilor pe această linie ar permite preîntîmpinarea creării de pagube materiale". în aceste condiții, care este consecința absenței controlului preventiv? Cîteva exemple sînt edificatoare: — Unitatea 133 (patiserie) — Gestionarul V. Nedelcu produce o pagubă de circa 17 000 de lei. Motivele? Nu rezistă nici la cea mai sumară analiză. în realitate, cauza principală o constituie păstrarea necorespunzătoare și spiritul gospodăresc scăzut. — Unitatea nr. 19. Gestionarele G. Olgan și B. Voinea „aduc" o pagubă de aproximativ 8 000 de lei. Cauza? „N-au fost atente" — ni se spune. Dar cei care trebuiau să le controleze pe parcurs? Răspunsul firesc: nici ei n-au fost „atenți" ! — Unitatea „Modern" nr. 53. Aici gestionarul V. Cîrmu a întrecut chiar și cele mai optimiste așteptări hoțești. Minusul în gestiune a depășit 90 000 de lei.Cum a fost posibil? "A fost o surpriză chiar și pentru noi" — ne declară tovarășul Mitică Stănescu, directorul O.C.L. Produse Industriale. De fapt, avem prilejul să constatăm că surpriza putea fi preîntîmpinată. Ni se relatează că la primul inventar, anterior celui la care s-au depistat minusurile (11 februarie 1969) revizorii au fost... păcăliți cu 14 000 de lei. Văzînd că există o fisură chiar în modul de exercitare a reviziei, gestionarul fidel proverbului ,,o zi un ou, mîine..." a băgat nestingherit mîna pînă la cot în avuția statului. Sînt și situații în care furturile sînt favorizate de însăși revizori. Este cazul Elenei Schwartz, de la O.C.L. Produse Industriale, care n-a trecut o serie de mărfuri în procesul verbal pretinzînd gestionarea pentru acest „serviciu" o sumă de bani drept recompensă. S-ar putea da și alte exemple. Dar importantă este nu înșiruirea lor, ci concluzia care se desprinde din analiza faptelor: în toate cazurile, conducerile întreprinderilor respective și aparatul comercial au dat dovadă de neglijentă în ceea ce privește exercitarea atribuțiilor de control curant și preventiv. Aceste deficiențe, cît și celelalte semnalate cu ocazia anchetei noastre, indică că mai sînt multe de făcut pentru a asigura cu certitudine maximă integritatea avutului obștesc. înlăturarea lor ar contribui, la mărirea eficienței controlului gestionar la îmbunătățirea activității numericat, în general. Este, fără îndoială o cerință a comerțului modern, a populației și mai ales, a respectării legilor statului nostru. De aceea, nu este permis nimănui dintre conducătorii sau lucrătorii aparatelor comerciale ale întreprinderilor să ignore aceste cerințe fundamentale. <