Milcovul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 148-221)

1970-01-13 / nr. 155

MILCOVUL pag. 2 Marți­e 13 ianuarie 1970 Zile de moină la marginea Siretului Rezultatele anului precedent (Urmare din pag. I­­dul în care au fost îndepliniți indi­catorii, comparînd cifrele care com­pun media acestor realizări, con­statăm că nu toate unitățile au în­cheiat activitatea cu un bilanț satis­făcător,că, la capătul unui an, mi­nusurile din activitatea unora au diminuat rezultatele pe total .județ. Bunăoară. Industria laptelui, Între­prinderea de industrie locală Foc­șani, întreprinderea de industrie lo­cală Adjud (mori prestatoare) și în­treprinderea de legume-fructe Foc­șani înregistrează la sfîrșitul anului precedent o nerealizare ce se ridi­că la 9 681 000 le­i. Iată deci că o bună parte din sporul realizat la producția globală, pe ansamblul județului, s-a pierdut datorită nere­­alizării prevederilor planului de că­tre aceste unități. Dar, îndeplinirea valorică a sarcinilor a influențat în același timp nerealizarea unor sor­timente, fapt ce a determinat ca unele poziții din contractele econo­mice să nu fie onorate. Astfel, la data de 31 decembrie numărul con­tractelor restante era de 146. Această situație o întîlnim la Fabrica chi­mică Mărășești cu o valoare de 5 579 000 lei și Industria alimentară cu 6 608 000 lei, în general cauzele neonorării se referă la aproviziona­rea necorespunzătoare cu materii prime și materiale (la toate cele 3 unități) cât și la lipsa mijloacelor de transport și a spațiilor de depo­zitare (Fabrica chimică Mărășești). Este îndeobște cunoscut că neonora­­rea contractelor are repercusiuni atît asupra situației financiare a în­treprinderilor (amenzi, penalizări, li­tigii) cit și asupra celor beneficiare, indiferent de destinația produselor achiziționate. Dacă atît indicatorul producției globale și marfă cît și cel al produc­ției marfă vîndută și încasată și a livrărilor la export a fost îndeplinit și depășit în anul precedent, produc­tivitatea muncii se înscrie cu o ne­realizare de 0,1 la sută față de pre­vederile planului. Care au fost factorii care au dus la nerealizarea productivității muncii? Trecînd peste unele cauze obiec­tive determinate de timpul nefavo­rabil din prima parte a anului, da­torită căruia producția a înregistrat serioase rămîneri în urmă, să ne o­­prim la cele ce țin de capacitatea organizatorică a unităților. O primă investigație privind utilizarea timpului de lucru disponibil relie­fează importante rezerve în utiliza­rea timpului. în anul trecut indice­le de utilizare a fondului de timp, maxim disponibil, în întreprinderile industriale din județ a fost de 94.8 la sută, înregistrîndu-se 73 801 ore-om învoiri și concedii fără plată și 133 772 ore-om absențe nemotivate. Dintre întreprinderile cu indici de utilizare scăzuți amintim: U.E.I.­L. Focșani, 93,8 la sută, C.P.L. Gugești, 93,9 la sută Și Industria­ laptelui, 94,6 la sută, în loc ca sporul de producție să se obțină pe seama productivității muncii, acesta este o urmare a de­pășirii numărului de salariați. Așa­dar, unele conduceri de unități nu au acordat suficientă atenție acestui indicator de mare importanță în creșterea volumului de producție, indicator ce reflectă eficacitatea cu care forța de muncă intervine în procesul de producție. Concluziile desprinse din analizele asupra activității desfășurate în a­­nul 1969 de către unitățile industri­ale ale județului, arată că, deși pe ansamblu situația este bună, exis­tă încă suficiente rezerve a căror valorificare la maximum așteaptă intervenții prompte, operative. Acolo unde s-au semnalat o serie de defi­ciențe în anul precedent, din cauza cărora rezultatele au fost diminuate, comitetele de direcție să treacă ne­­întîrziat la măsurile cele mai efici­ente de înlăturare­a lor, la identi­ficarea tuturor rezervelor și pune­rea lor în circuitul economic. Acum, în ultimul an al cincinalului, avînd în vedere sarcinile sporite ce stau în fața tuturor unităților, se impune ca fiecare comitet de direcție, consi­liu de administrație să se mobilizeze mai mult, să intervină cu mai multă operativitate în procesul de produc­ție pentru ca deficiențele semnalate să fie lichidate operativ iar sarcini­le prevăzute să se realizeze ritmic din primele zile. t (Urmare din pag­­r­­tea unor urmări fatale care puteau surveni în urma pierderii de sînge, încearcă un tratament de urgență. Rind pe rînd sînt sparte fiolele cu he­mostatice La lumina anemică a be­cului, seringa este golită de aer pînă la nivelul lichidului cu o repeziciune și dexteritate demne de invidiat, însă eficacitatea medicamentelor, așa de mult rîvnită, întîrzia să apară: în disperare de cauză, N.M. se hotărăș­te să telefoneze la spital din locuin­ța unui oarecare profesor Axente. Victima, acoperită în așa fel ca să nu poată fi recunoscută de nimeni, este așezată pe targa cu o precauție de neînțeles N.M., deși cuprins de spai­mă, nu face nici un pas fără a se asi­gura mai întîi că nu este observat. Alarmați, conducătorul auto și ofici­antul sanitar, care însoțea mașina, se tot întrebau ce se întîmplase: „Să fi practicat medicul o întrerupere de sarcină, să fi săvîrșit un viol ?", că a fost internată deoarece „în timp ce cobora dintr-un autobuz, s-a îm­piedicat și a căzut cu bazinul pe o piatră' Fals! Realitatea era alta. Vic­tima, care se abandonase cu toată ființa ei, în speranța vindecării, în mîinile acestui medic care n-a ezitat să valorifice pînă și sentimentele unei minore care aștepta de la el vin­decarea, fusese invitată la domiciliul său în scopuri imorale. Urmărind șirul faptelor, încercăm să aflăm ce a făcut mai departe acest individ mistuit de impulsuri incontro­­labile. Și-a recunoscut cumva culpa? Nicidecum. Lipsit de demnitate, a în­cercat să inducă în eroare organele de urmărire penală. A mințit, a for­mulat apărări dintre cele mai șubrede, a invocat toată gama argumentelor răsuflate, a făcut, pe scurt, tot ce era permis sau nepermis ca să scape de răspundere. Ba, la un moment dat, înainte de a fi deferit instanței, își manifesta chiar niște vagi regrete. Vă respectați graficul de reparații? (Urmare din pag. 1) — Ce explicație ne oferiți, tovarășe inginer Ion Pătru? — Campania de reparații a început cu o întîrziere de peste o lună, din cauza unei proaste colaborări între secțiile noastre și consiliile de condu­cere a unor C.A.P.-uri, cum sînt Ciuș­­lea, Movilița sau Bolotești, unde ce­cenii au stat pe cîmp destul de mult. Din această cauză, în momentul de față, în cele 3 unități amintite sînt 720 de hectare ce au rămas nearate. — Și credeți că în iarna aceasta se va mai putea executa această lucrare atît de importantă ce putea fi înde­plinită mult mai simplu și mai ușor în zilele călduroase ale unei toamne ce a întîrziat foarte mult? — Sperăm să găsim cîteva „feres­tre“ bune de lucru, cînd va fi cald și zăpada se va topi. au — Totuși care au fost cauzate ce dus la această întîrziere realizării la timp a volumului de a lucrări ce vă reveneau în toamnă ? — Din cauza secetei prelungite, pământul s-a întărit fapt ce a îngre­uiat simțitor folosirea întregii capa­cități de lucru a tractoarelor. Ca un fapt semnificativ vă putem spune că am consumat în toamna trecută de patru ori mai multe fiare de plug decit în anul 1968, încheierea tîrzie a lucrărilor din toamnă a avut re­percusiuni și asupra unui demaraj optim al campaniei de reparații Sperăm că, deși suntem­ întîrziați, să ne integrăm în săptămînile ce ur­mează, graficului întocmit. Ne amintim că și în vizita făcută la I.M.A. Adjud mecanizatorii se plîngeau că fiarele de plug se toceau repede, iar viteza zilnică de lucru nu putea întotdeauna să fie atinsă. Și ei aveau devansată începerea re­parațiilor și reviziilor tehnice cu aproape o lună, dar au recîștigat acest handicap printr-o productivi­tate sporită, apelind la hărnicia și dragostea față de meseria aleasă, ca Să vedem acum ce s-a întimplat una din inițiativele luate de către conducerea prețioase I.M.A. Mărășești și anume executarea in cadrul acestei întreprinderi a repa­rațiilor capitale la tractoare, renun­­țîndu-se la serviciile unității speci­alizate în acest domeniu din Tecuci. — Tovarășe director Ion Țopană. în graficul dumneavoastră se află în scris faptul că veți executa, cu forțe proprii, 11 reparații capitale. Cine au fost terminate pînă în pre­zent ? — Nici una, întirzierea cu care am pornit campania de reparații a avut urmări vădite și în acest dome­niu. Acest fapt insă nu va avea re­percusiuni în campania de primă­vară, deoarece ne aflăm cu toate cele 11 tractoare la care trebuiesc exe­cutate reparațiile capitale in stadiul final. Dacă ne vizitați peste 10 zile o să vă puteți convinge personal de veridicitatea răspunsului meu. Deși la prima vedere graficul pe care l-ați copiat în carnetul dum­neavoastră de reporter poate să stîrnească dubii asupra muncii în­suflețite a mecanizatorilor noștri, putem face afirmația, cu toată răs­punderea, că zilele care vor urma se vor reflecta pozitiv în restabili­rea echilibrului între ceea ce am planificat în grafic și ceea ce am realizat. Faptul că avem mecaniza­tori cu o înaltă calificare și cu ani îndelungați de practică, conștienți de sarcinile ce le revin, ne dă ga­ranția că indiferent dacă va trebui să lucrăm zi și noapte, ne vom pre­zenta „startului“ campaniei de pri­măvară cu toate tractoarele și uti­lajele agricole gata de a intra în acțiune. — Cele spuse de dumneavoastră nu pot decis să ne bucure. Invitația de a vă vizita peste 10 zile am notat-o și îi vom da curs Acum, fi­indcă ați pomenit de faptul ca ai această unitate există mecaniza­tori ce lucrează cu multă tragere de inimă v-arți ruga să ne numiți cîțiva dintre ei. * — îmi cereți un lucru foarte greu. Numindu-i pe unii, i-aș nedreptăți pe alții. Totuși, vă rog să notați pe șefii de secție Lazăr Paraschiv Ion Cioran, Aurel Pascaru, pe șeful de atelier Mirică Meluță și pe mecani­zatorii Ilie Aoioanei, Costică Manea, și Constantin Trimia... Facem un popas și în biroul tova­rășului Constantin Costescu, conta­bilul șef al I.M.A. Mărășești, pentru a afla cum au fost realizați princi­palii indicatori de plan pe anul 1969. Graiul sec al cifrelor privind volu­mul producției exprimat valoric nu este de Ioc îmbucurător. El ne arată o realizare, față de plan, în proporție de numai 89,56 la sută. Cum explicați această diferență, tovarășe contabil șef ? — Seceta excesivă din cursul acestui an, cît și ploile abundente din primăvară au făcut să se înre­gistreze în unele unități deservite la culturile de păioase și prăsitoare producții sub cele scontate. Tot din aceste cauze nu am reușit să reali­zăm desfundatul, prășitul și stropi­tul în vie, cît și imbalotatul paielor. Dacă condițiile naturale erau nor­male întreprinderea noastră își putea realiza și îndeplini planul de producție.* Carnetul de reporter s-a închis. In filele lui au rămas însă consem­nate cifrele ce marchează rezultatele muncii mecanizatorilor de la I.M.A. Mărășești la încheierea primei de­cade din prima lună a acestui an. Ne luăm rămas bun de la gazdele noastre. Directorul nu uită să ne reînnoiască invitația : — Nu uitați, peste 10 zile... — Fiți fără grijă. Am lăsat în carnet cîteva file libere. Pe prima am scris titlul rubricii noastre! „Vă respectați graficul de reparații ?“ Deci, peste 10 zile vom avea prile­jul să pună din nou față-n față două grafice și să consemnăm dacă cele spuse de dumneavoastră au fost sau nu îndeplinite. Deci, la revedere, pînă la viitoarea noastră întîlnire și mult succes. — Vă așteptăm ! SITUAȚIA REPARAȚIILOR PE DATA DE 9 IANUARIE a.c. LA I.M.A. MĂRĂȘEȘTI Tractoare Pluguri Cultivatoare Sape rotative Semănători SA — 29 Grape cu colți ficși Conform Realizat Realizat graficului efectiv in procente 105 57 54 % 137 84 61 % 49 37 75,5% 22 29 131,8% 28 18 64 % 30 24 80 % In „cu­lisele misterioase ale unui bastard hipocratic La spital, aceleași curioase precau­ții. Secretul întîmplării este păstrat cu strășnicie. Fata este internată sub nume fictiv, în condica de bord a ma­șinii se înregistrează un fals. Se face mențiunea de „cursă specială" (ase­menea deplasări sunt efectuate în si­tuația în care un medic este adus cu mașina la spital pentru un caz urgent) cînd în realitate se transportase o bol­navă. Diagnosticul pus nu corespunde nici el realității. Citim în foaia de observație clinică, ale cărei falsuri grosolane sunt demne de cel mai brutal mistificator. Nu­mele victimei, transportată în acea noapte, este suprapus peste cel al altei paciente. Data internării este de asemenea modificată. Și culmea­ ci­tind la rubrica „Istoricul bolii" aflăm „Afirm cu toată certitudinea spu­nea el, că ancheta la care am fost supus îmi va servi ca lecție severă și că în comportarea mea viitoare nu vor mai surveni fapte asemănătoare". Bineînțeles că n-a fost crezut. Tri­mis în judecată, instanța de fond i-a administrat leacul cel mai sigur: un an și șase luni închisoare. De altfel ceea ce „afirma" nu era prima lui promisiune. O mai făcuse și altădată, cu ocazii mai solemne. Bunăoară la terminarea facultății, cînd a depus acel prestigios jurămînt hipocratic, „îmi iau angajamentul so­lemn să-mi consacru viața în slujba umanității, îmi voi executa arta cu conștiință și demnitate. Voi păstra se­cretul aceluia care mi se va fi încre­dințat". Intr-adevăr, s-a ținut de cu­vînt. Dar într-o manieră „originală". A respectat acest precept cu atîta grijă încît a falsificat pînă și fișa în care era trecută identitatea bolnavei: „îmi voi trece viața în nevinovăție și cinste". Legămîntul de „nevinovă­ție" l-a lepădat de multă vreme, căci N. M. înțelegea să facă dragoste pînă și pe sălile spitalului pătrunse de izul medicamentelor. A ajuns pînă acolo încît minora în cauză, parțial datorită situației pe care i-o crease în timpul spitalizării, îi făcea scene de gelozie, se droga cu eter, iar din cînd în cînd leșina din ...dragoste pentru el! Iar cinstea și-a obiectivat-o îndemnînd martorii care aflaseră de sinistra aventură, să facă declarații mincinoase. Cităm pe scurt cîteva: T. N.: „Cînd am ajuns la secția de chirurgie, doctorul mi-a spus" că, în cazul cînd voi fi întrebat, să spun că pacienta a fost luată din stradă, iar nu din apartamentul său". M. I. „Mi-a spus să nu spun nimic din cele văzute (medicul n.n.) ca să nu-i distrug familia și să nu-i fac neplăceri la serviciu". (Acesta era și motivul pentru care minora intențio­na să se sinucidă). Asemenea declarații ar putea con­tinua. Ne oprim însă aici. Faptele au fost relatate nu numai pentru a veșteji abaterile unui ins stăpînit de resentimente și impulsuri primare care a încălcat flagrant dis­poziții penale și administrative, co­mandamente dintre cele mai elemen­tare ale deontologiei medicale. In­stanța a limpezit lucrurile și în acest sens nu mai avem nimic de adăugat, însă, lateral, cel puțin pe plan disci­plinar se fac vinovate și alte persoa­ne, începînd chiar cu medicul de gardă din seara în care minora a fost internată, medic, care a adop­tat o conduită de duplicitate față de incorectitudinea colegului său, încâl­cind și el regulamentul de ordine in­terioară al spitalului (ne gîndim la dispozițiile paragrafului 506 lit. g, po­trivit cărora medicul de gardă este dator „să verifice identitatea celor internați sau consultați" (n-a făcut-o și asta i-a oferit posibilitatea lui N. M. să o înregistreze sub un nume fictiv). Sau, un alt aspect al cauzei, de astă dată penal. La dosar se află o dovadă care atestă fals cum că vic­tima era elevă în clasa a XlI-a la Liceul „Unirea" și că avea 18 ani, cînd, în realitate, ea nu era elevă nicăieri și nu avea t­zei­ 16 ani. Hîr­­tia este semnată de directorul B. A. și de secretarul șef I. Gheorghiu, care declară cu aerul unui om complet ne­vinovat că „nu mai ține minte precis cui a eliberat-o", deși recunoaște că l-a semnat în fals pe directorul liceu­lui. Trecînd peste faptul că înscrisul cuprinde niște ficțiuni, ne întrebăm pentru ce totuși a fost eliberată do­vada? Pentru care motiv minora deve­nise... majoră? Cui i-a fost eliberată? Considerăm că este cazul ca organele de urmărire penală să facă lumină și asupra acestor aspecte absurde ale procesului, iar vinovații să fie sanc­ționați. MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO 0 MEMENTO MARȚI 13 IANUARIE 13.25—15.15 Fotbal: Dinamo Bacău — Kilmarnock (Scoția) în „Cupa Europeană a Tîrgurilor". 18.00 Deschiderea emisiunii. Hai să facem un spectacol. 18.30 Ancheta economică. 18.55 Anunțuri — publicitate. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 19.30 Atomul, această necunoscută. 20.00 Reflector. 20.10 Anunțuri — publicitate. 20.15 Seară de teatru. „Ofițerul recru­­tor" de George Farquhar. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.20 Muzicorama TV. 22.45 Teleglob. 23.10 închiderea emisiunii. MIERCURI 14 IANUARIE 18.00 Deschiderea emisiunii. 18.30 Datini românești. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Felicitări. 19.40 Ancheta TV. 20.15 Tele­cinemateca. „Nibelungii". 21.40 Anunțuri — Publicitate. 21.45 Auzică ușoară cu formația Ion Cristinoiu. 21.55 întîlnire cu muzica. 22.40 Salonul literar al televiziunii. 23.45 Telejurnalul de noapte, închiderea emisiunii­ radio București MARȚI 13 IANUARIE 6.05—9.30 Muzică și actualități. 10.30 Radio-școală. 10.50 Orchestra Günther Golasch. 11.05 Scrisori de dragoste pe porta­tiv — muzică ușoară. 11.20 Din cele mai cunoscute melo­dii populare. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Cîntecele vîrstelor. 12.25 Știința la zi. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Din creația compozitorului Ion Vasilescu. 13.45 Pe firul apelor — muzică populară. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Radio publicitate. 14.50 Jocuri moldovenești. 15.00 Radio-școală. 15.25 Compozitorul săptămînii — Beethoven. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­tier. 16.20 Cîntece populare interpretate de Ion Bogza. 16.30 Ce e nou în județul nostru. Neamț — ianuarie 1970. 16.50 Cîntecul săptămînii: „Țara lui Făt-Frumos". 17.05 Antena tineretului. 17.30 Piese alese din fonoteca noas­tră de muzică populară. 18.10 Radiosimpozion. 18.30 O melodie pe adresa dumnea­voastră. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară de Mihai Beniuc. 20.10 — „365 de cîntece." 20.20 Argheziană. „împlinire." 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Capodopere ale literaturii: „Luceafărul" de Mihai Emi­­nescu. 21.20 Cîntă Maria Toldy. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii — Wilson Pickett 22.00 Radiojurnal. Buletin meteo­­rologic. 22.20 Sport 22.30 Concert de seară. 0.03­—5.00 Estrada nocturnă, cinema MARȚI 13 IANUARIE Cinema UNIREA Focșani: „Vă place Brahms?" Cinema FLACĂRA Focșani: „Blow-up" Cinema POPULAR Adjud: „Să trăim pînă luni". Cinema POPULAR Panciu: „Baladă pentru Măriuca". Cinema VICTORIA Odobești: „Ultima lună de toamnă". Cinema LUMINA Mărășești: „Cava­lerii aerului." 1 A obținut (Urmare din pag. 1) V-am ruga să ne enumerați principa­lele realizări din ultimul an... — Ne-am propus să realizăm prin muncă patriotică lucrări în valoare de 3 000 000 lei. Rezultatul a depășit însă cu mult ceea ce ne propusesem. Am realizat cu " sprijinul cetățenilor lu­crări edilitar-gospodărești în valoare de peste 5 400 000 lei. Obiectivele pen­tru anul de muncă patriotică care s-a încheiat la 30 septembrie 1969 au fost cele impuse de modernizarea și înfru­musețarea orașului. Am realizat 21 400 mp de trotuare, reparații și întreține­rea a peste 21.700 mp de străzi, am înființat sau modernizat 11 baze spor­tive și locuri de joacă pentru copii, am reamenajat și extins parcurile și zonele verzi ale orașului pe o suprafa­­ță de 144 915 mp, am plantat peste 36 100 de arbori și pomi ornamentali etc. Cel mai mare aport în realizarea acestor acțiuni se datorește cetățeni­lor din circumscripțiile electorale nr. 50 — deputat Ion Neagu; nr 16, — deputat Gheorghe Adam; nr. 35 — deputat Sandu Savin; nr. 4 — deputat Maria Turculeț etc. — Care sunt obiectivele propuse a fi realizate în actualul an de muncă patriotică? — Pe linia acțiunilor edilitare­­gospodărești vom construi un canal de scurgere pentru apele pluviale în lungime totală de peste 3 kilome­tri, plantarea unei liziere de protecție în nordul orașului, construirea de baze sportive la toate școlile, întreți­nerea și extinderea rețelei stradale etc. Salariații Consiliului popular din Adjud spun despre tovarășul Gh. Adam că este cel mai tinăr deputat din oraș, în ciuda tîmplelor sale ar­gintii. Gluma conține în ea o doză masivă de adevăr, căci elanul și re­­ mențione­ alizările deputatului Adam dovedesc un suflet tînăr... — „Secretul" realizărilor, dacă poate fi vorba de un secret, — ne spu­nea tovarășul Gh. Adam — stă în felul în care știi să-i antrenezi pe oameni, să te dovedești că activitatea fiecăruia este unul din izvoarele ma­relui fluviu al muwicii patriotice. De altfel, de cîțiva ani, cetățenii­ au con­știința valorii efortului lor colectiv. Adjudul este frumos astăzi, dar vă invit să-l vedeți peste 2—3 ani... Despre deputatul Sandu Savin, se spune că este ca și un salariat al con­siliului popular. Intr-adevăr, fiind pensionar, acesta își dedică tot timpul liber muncii de înfrumusețare a ora­șului. Din inițiativa acestuia, cetățenii din cîteva circumscripții electorale și-au unit forțele realizînd acțiuni pa­triotice de mare amploare. L-am în­trebat pe tovarășul Savin care sunt obiectivele ce stau în atenția cetă­țenilor din circumscripția în care este deputat, pentru viitorul apropiat. —Vrem să amenajăm în primăvară un loc de joacă pentru copii pe u­n teren nefolosit de pe strada noastră. Vom munci desigur cu toții și la plantarea lizierei de protecție din nordul orașului. De abia așteptăm să se desprimăvăreze pentru a trece la acțiune... Avem convingerea că cetățenii din Adjud vor face și în acest an dovada hărniciei și sentimentului lor patrio­­tic. N„u date 111 încheia rîndurile de fată fără a aminti numele cetățeni­lor Gheorghe Manolache, Nicolae Tom­a, Măriuta lenădatu, Gheorg­e Grama, Ioana Vilhem, Constantin Braică. Iată numai cîțiva din realizato­rii frumosului care te întîmpină la orice pas în Adjud. Datorită locuito­rilor săi, „orașul feroviarilor" este socotit astăzi unul dintre orașele fru­moase ale țării, în categoria orașelor de aceeași mărime. Eficiența controlului gestionar (Urmare din pag. I­­ment sau altul al întreprinderii — sunt condiții esențiale pentru eficiența con­trolului preventiv. Teoretic, așa stau lucrurile. Practic însă, răspunde controlul preventiv a­­cestor cerințe? „In general, da — ne spune tovarășul Ioan Bujor, contabil șef al Direcției comerciale județene. Sînt însă și cazuri cînd controlul pre­ventiv nu a fost exercitat competent. Intensificarea eforturilor pe această linie ar permite preîntîmpinarea cre­ării de pagube materiale". în aceste condiții, care este conse­cința absenței controlului preventiv? Cîteva exemple sînt edificatoare: — Unitatea 133 (patiserie) — Ges­tionarul V. Nedelcu produce o pa­gubă de circa 17 000 de lei. Motivele? Nu rezistă nici la cea mai sumară analiză. în realitate, cauza principală o constituie păstrarea necorespunză­toare și spiritul gospodăresc scăzut. — Unitatea nr. 19. Gestionarele G. Olgan și B. Voinea „aduc" o pagubă de aproximativ 8 000 de lei. Cauza? „N-au fost atente" — ni se spune. Dar cei care trebuiau să le controleze pe parcurs? Răspunsul firesc: nici ei n-au fost „atenți" ! — Unitatea „Modern" nr. 53. Aici gestionarul V. Cîrmu a întrecut chiar și cele mai optimiste așteptări hoțești. Minusul în gestiune a depășit 90 000 de lei.Cum a fost posibil? "A fost o surpriză chiar și pentru noi" — ne declară tovarășul Mitică Stănescu, di­rectorul O.C.L. Produse Industriale. De fapt, avem prilejul să constatăm că surpriza putea fi preîntîmpinată. Ni se relatează că la primul inventar, anterior celui la care s-au depistat minusurile (11 februarie 1969) revizo­rii au fost... păcăliți cu 14 000 de lei. Văzînd că există o fisură chiar în modul de exercitare a reviziei, gestio­narul fidel proverbului ,,o zi un ou, mîine..." a băgat nestingherit mîna pînă la cot în avuția statului. Sînt și situații în care furturile sînt favorizate de însăși revizori. Este ca­zul Elenei Schwartz, de la O.C.L. Pro­duse Industriale, care n-a trecut o se­rie de mărfuri în procesul verbal pre­­tinzînd gestionarea pentru acest „ser­viciu" o sumă de bani drept recom­pensă. S-ar putea da și alte exemple. Dar importantă este nu înșiruirea lor, ci concluzia care se desprinde din ana­liza faptelor: în toate cazurile, con­ducerile întreprinderilor respective și aparatul comercial au dat dovadă de neglijentă în ceea ce privește exerci­tarea atribuțiilor de control curant și preventiv. Aceste deficiențe, cît și celelalte semnalate cu ocazia anchetei noastre, indică că mai sînt multe de făcut pentru a asigura cu certitudine maxi­mă integritatea avutului obștesc. înlă­turarea lor ar contribui, la mărirea eficienței controlului gestionar la îm­bunătățirea activității numericat,­ în general. Este, fără îndoială o cerință a co­merțului modern, a populației și mai ales, a respectării legilor statului nostru. De aceea, nu este permis ni­mănui dintre conducătorii sau lucră­torii aparatelor comerciale ale între­prinderilor să ignore aceste cerințe fundamentale. <

Next