Milcovul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 148-221)
1970-02-14 / nr. 183
MILCOVUL pag. 20 Conferința sindicatelor din județul Vrancea (Urmare-dim pag. I) $1 organele sindicale se ocupă cu răspundere de îmbunătățirea continua a calității produselor, că în anul 1969 Întreprinderile economice din județul nostru au înregistrat un număr de 535 refuzuri, în valoare de peste 4,4 milioane lei, cele mai multe fiind la U.E.I.S Focșani și Vrancea, C.P.L. Gugești, Fabrica de mobilă Focșani, întreprinderea pentru industrializarea vinului. Conferința a analizat activitatea complexă desfășurată de organizanizațiile sindicale în domeniul controlului obștesc privind legislația de protecție a muncii, deservirea populației de către unitățile comerciale, cooperatiste, sanitare, munca politico-educativă și cultural-artistică pentru formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste a salariaților. Darea de seamă și vorbitorii au Înfățișat sarcinile sporite ce stau în acest an în fața oamenilor muncii din județul nostru, necesitatea perfecționării activității organelor și organizațiilor sindicale pentru mobilizarea întregului potențial material și uman la îndeplinirea exemplară a planului economic pe acest an — ultimul din actualul cincinal. Înfăptuirea obiectivelor stabilite Ia răspunsul organizației județene de partid Vrancea la chemările organizațiilor de partid ale județelor Brașov și Timiș, pune în fața organizațiilor sindicale sarcini de mare răspundere. Principalul conținut în activitatea acestora, în întrecerea socialistă, trebuie să-l constituie — așa cum a subliniat Conferința — realizarea importantelor obiective economice trasate în documentele plenarei C.G. al P.C.R. din decembrie anul trecut, concentrarea forțelor spre utilizarea cît mai rațională a fondărilor materiale și bănești, organizarea științifică a producției și a muncii, creșterea calitativă a întregii activități economice, sporirea eficienței sale, în acest context, comitetele sindicatelor să militeze pentru atragerea efectivă a oamenilor muncii la conducerea și organizarea producției, pentru a pune larg în valoare rezervele existente în fiecare întreprindere, în fiecare unitate economică din județ. Sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, organele și organizațiile sindicale își vor perfecționa neîncetat stilul și metodele de muncă, mobilizînd activ masa largă a salariaților la înfăptuirea exemplară a tuturor sarcinilor trasate de partid, la îndeplinirea și depășirea obiectivelor economice din acest an, pentru înflorirea multilaterală a județului, a patriei socialiste. Suind cuvîntul la lucrările conferinței tovarășul Simion Dobrovici, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid a spus : „Considerăm că în răstimpul care a trecut de la înființarea organizației județene sindicale, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, sindicatele au obținut rezultate mai bune pe linia îmbunătățirii stilului lor de muncă, în mobilizarea maselor de salariați la înfăptuirea an de an a sarcinilor planului economic, la întărirea disciplinei în muncă, la educarea muncitorilor, la ridicarea nivelului lor de cunoștințe profesionale și de cultură generală. Se poate aprecia că se realizează o mai judicioasă colaborare între organizațiile de sindicat, comitetele de direcție și celelalte organizații de masă, fapt care se reflectă în activitatea de producție a întreprinderilor, în activitatea tuturor instituțiilor din cuprinsul acestui județ. Ca urmare a eforturilor depuse de colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni, pentru aplicarea măsurilor stabilite de Biroul Comitetului județean de partid în vederea îmbunătățirii organizării producției și a muncii, pentru mai buna folosire a capacităților de producție, a fondurilor materiale și bănești, s-a reușit ca planul producției globale în industrie să fie depășit cu peste 60 milioane lei, producția marfă cu 120 milioane, producția marfă vîndută și încasată cu 38 milioane, livrările la export cu 38 milioane, iar beneficiile cu 33 milioane. Subliniem contribuția adusă de organizațiile sindicale de la Fabrica de confecții, Vinexport, Platforma industrială, Chimica Mărășești și altele la realizarea și depășirea planului de producție, întărirea disciplinei în muncă, folosirea fondului de timp. Rezultate bune s-au obținut și în cadrul întreprinderilor agricole de stat și de mecanizarea agriculturii încheind anul 1969 cu o depășire de 60 milioane lei a planului valoric, realizînd un beneficiu de 1,7 milioane lei. Merită să subliniem contribuția adusă de membrii de sindicat din sectorul comercial, sanitar, al învățămîntului de stat și edilitar gospodăresc care au reușit în perioada la care se referă darea de seamă să obțină rezultate bune în deservirea populației, în îmbunătățirea indicilor de sănătate, în instruirea și educarea copiilor, precum și în înfrumusețarea orașelor și comunelor din județ. Menționăm că în acest sens orașelet Odobești și Adjud au obținut premiul IV și respectiv mențiunea I pe țară in acțiunea patriotică de gospodărire și înfrumusețare. Succesele obținute în industrie, în agricultură, în toate celelalte sectoare de activitate sunt rodul muncii însuflețite, pline de abnegație a colectivelor de muncă din întreprinderi și de pe șantiere, din unitățile agricole și din Instituții care înfăptuiesc neabătut politica partidului de dezvoltare a forțelor de producție, de perfecționare a relațiilor de producție, de sporire a avuției naționale. Se poate spune că organizațiile sindicale s-au preocupat mai mult pentru antrenarea salariaților în vederea folosirii rezervelor interne pentru generalizarea inițiativelor în cadrul întrecerilor socialiste și a experienței pozitive din activitatea evidențiaților și fruntașilor, pentru asigurarea condițiilor materiale necesare bunei desfășurări a producției și a muncii.“ După ce a făcut o amplă analiză a cauzelor care au generat o serie de lipsuri în activitatea sindicatelor, vorbitorul s-a referit la sarcinile ce stau fn fața acestora în acest an. „Anul 1970 este pentru noi un an greu în care avem de realizat mai multe obiective și sarcini sporite față de anul trecut. De aceea sindicatele vor trebui să pună în centrul activității lor mobilizarea salariaților pentru îndeplinirea ritmică și de calitate a sarcinilor ce revin fiecărei unități. Trebuie să se acționeze cu mai multă hotărîre și operativitate pentru întărirea disciplinei în producție care de multe ori este deficitară, pentru folosirea completă a fondului de timp, pentru înlăturarea absențelor motivate și nemotivate, precum și la îmbunătățirea calității produselor. Este necesar ca în viitor să se realizeze o mai bună conlucrare între sindicate și comitetele de direcție în scopul organizării mai judicioase a producției și a muncii, asigurării condițiilor materiale pentru realizarea indicatorilor de plan. Trebuie să se urmărească în permanență ridicarea nivelului de cunoștințe profesionale ale lucrătorilor, mai ales în unitățile care vor intra în funcțiune și pe șantierele de construcții. Comitetele sindicatelor au sarcina importantă să ajute mai mult conducerile administrative ale întreprinderilor economice pentru organizarea și desfășurarea întrecerii socialiste, impunîndu-i-se acesteia un caracter concret și permanent, cu obiective precise, ducînd la generalizarea experienței pozitive a metodelor înaintate folosite de fruntașii în producție. Consiliul județean trebuie să asigure o instruire temeinică a activului său, pentru a se cunoaște conținutul hotărîrilor de partid și de stat, să se îmbunătățească conținutul adunărilor grupelor de sindicat, al consfătuirilor de producție, să se stimuleze inițiativa maselor prin urmărirea aplicării propunerilor făcute de oamenii muncii. Este necesar ca organizațiile sindicale să treacă imediat la popularizarea tuturor sarcinilor în rîndul lucrătorilor, a angajamentelor luate de diferite colective de muncă, să urmărească și să analizeze periodic modul în care acestea se înfăptuiesc. Activitatea desfășurată de Consiliul județean de la constituirea județului și pînă acum a scos în evidență necesitatea întăririi colaborării între toate organizațiile de masă și obștești pe linia întăririi muncii de educație, pentru popularizarea politicii partidului și statului nostru. Consider că activitatea culturală ce trebuie desfășurată în întreprinderi și instituții să fie organizată la nivelul corespunzător, să reprezinte cu adevărat folclorul nostru românesc, să oglindească mai profund transformările înnoitoare ce au loc în patria noastră. Trebuie să se desfășoare o mai largă activitate de educație, cu adine caracter partinic și care să ducă la ridicarea nivelului de conștiință al lucrătorilor. Organizația sindicală județeană trebuie să pună accentul pe munca sportivă a asociațiilor din întreprinderi. Să se ia măsuri pentru dezvoltarea sportului de masă și de performanță. Rezultatele obținute pînă acum în diferite faze, de către sportivii vrînceni, nu sînt pe măsură să ne mulțumească". In încheiere tovarășul Simion Dobrovici a spus: „îmi exprim toată convingerea că noul organ județean al sindicatelor va depune eforturi sporite în realizarea sarcinilor ce revin sindicatelor, să dea dovadă de mai multă perseverență în muncă pentru a contribui și pe această cale la ridicarea activității economice și culturale din județul nostru". în prima sa plenară, Consiliul județean al sindicatelor a ales biroul executiv. Ca președinte a fost ales Ion Tătaru iar ca secretar tovarășul Decebal Luca. Răspunsul I.M.A. Adjud (Urmare din pag. 1) La plantațiile de vii 1232 ha. arătură; 1691 ha. prășit ; 125 ha. lucrat cu freza ; 1029 ha. combatere a dăunătorilor ; 140 ha. desfundat pentru vii; 905 ha. îngropat și dezgropat; 1022 ha. discuit; 30.000 gropi săpate in vie. In legumicultură 180 ha. nivelat teren ; 155 ha. modelat teren; 15 ha. plantat legume; 47 ha. semănat legume ; 210 ha. prășit mecanic; 225 ha. lucrat cu freza; 320 ha. combătut dăunători; 21 ha. dislocat rădăcinoase ; 14 ha. dislocat ceapă. • Executarea întregului volum de lucrări agricole mecanizate, contractate cu cooperativele agricole de producție în perioada optimă și de bună calitate astfel ca producția globală agricolă vegetală să sporească cel puțin cu 1 la sută față de plan. • Executarea unui volum de lucrări, asistență tehnică și prestări de servicii către cooperativele agricole de producție și alți beneficiari, în valoare de cel puțin 660 000 lei din care: — acordarea de asistență tehnică la cererea cooperativelor agricole deservite, privind montajul, repararea și punerea în funcțiune a utilajelor de mică mecanizare în valoare de cel puțin 80 000 lei; — repararea, punerea în stare de funcționare și exploatare a tuturor instalațiilor și agregatelor de irigat din C.A.P. în valoare de cel puțin 90 000 lei. • Reducerea cheltuielilor la 1 000 lei venituri cu 0,5 la sută ceea ce reprezintă 65 500 lei. — reducerea consumului de piese și materiale cu 55 500 lei; — reducerea consumului de carburanți și lubrifianți cu 10 000 lei, respectiv cu 0,12 litri motorină pe hectar. • Vom obține un beneficiu în valoare de 196 500 lei prin măsurile organizatorice ce le vom lua în anul 1970 pentru realizarea și depășirea indicatorilor. • Realizarea unui volum total de investiții necentralizate în valoare de 302 000 lei în perioada optimă din care : — 3 case de cîmp în valoare de 132 000 lei la secțiile de mecanizare Păunești, Ruginești, Corbița care să fie date în folosință la 15 august 1970; — terminarea construirii a 3 ateliere mecanice în valoare de 40 000 lei la secțiile Homocea, Ruginești, Pufești, care vor fi date în folosință pînă la 25 septembrie 1970 ; — construirea a 4 piste de beton în valoare de 60 000 lei la secțiile de mecanizare Păunești, Corbița, Tănăsoaia, Ruginești, care să fie date în folosință la 1 octombrie 1970; — executarea a 5 împrejmuiri în valoare de 44 000 lei la secțiile de mecanizare Corbița, Tănăsoaia, Boghești, Păunești, Prisecani, ce vor fi date in folosință în trimestru IV/1970; • Realizarea unui volum total de investiții centralizate în valoare de 160 000 lei, din cărei — 3 ateliere mecanice in valoare de 150 000 lei la secțiile de mecanizare Păunești, Corbița, Tănăsoaia ce vor fi terminate în trim. IV/1970. — o contribuție în valoare de 10 000 lei la electrificarea secției Ruginești, cu termen de punere în funcțiune în trim. III/1970. Vom acorda o mai mare atenție pregătirii și permanentizării mecanizatorilor, creîndu-le condiții mai bune de muncă și viață în întreprindere și la secții. Conștienți fiind de contribuția pe care trebuie să o depunem, la creșterea în mai mare măsură a producțiilor agricole, vegetale și animale, asigurăm Comitetul județean de partid că ne vom mobiliza toate eforturile, pentru realizarea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate pe anul 1970. Sub acoperișul bunelor rezultate (Urmare din pag. 1) După cum rezultă din analiza îndeplinirii planului la producția globală și marfă — indicatorii de producție care sînt nu numai realizați dar și depășiți — situația nesatisfăcătoare determinată de minusurile înregistrate la producția marfă vîndută și încasată și livrări la export, nu se datorează unor deficiențe din angrenajul producție, ci unor greutăți în realizarea lor în circuitul economic. Care au fost acestea ? Ele fac referire la lipsa unor fructe necesare expediției produselor, pentru export lucru de care se fac vinovați Tehnoforesexport și Exportlemn Piatra Neamț din care cauză Complexul de prelucrare a lemnului Gugești nu reușește să-și îndeplinească planul decit în proporție de 85,5 la sută, iar U.E.I.S. Focșani de 89,5 la sută. Dat fiind faptul că de realizarea indicatorilor amintiți e strîns legată activitatea financiară a unităților, forul tutelar al acestora, C.E.I.L. Focșani, să intervină cu maximă operativitate pentru redresarea acestei stări de lucruri, știut fiind faptul că asigurarea unei bune ritmicități în livrări, dă garanție îndeplinirii în mod exemplar a planului. Dat fiind sarcinile sporite ce stau în fața tuturor unităților economice în acest an, ultimul din actualul cincinal, comitetele de direcție, consiliile de administrație, prin înfăptuirea măsurilor luate în cadrul adunărilor generale ale salariaților, prin îmbunătățirea continuă a stilului și metodelor de muncă, trebuie să soluționeze cît mai operativ neajunsurile ce apar în mecanismul producției, astfel încît, rezultatele finale ale activității să atingă strălucirea valorică maximă. Analizînd fiecare unitate în parte privind participarea la îndeplinirea indicatorilor, punînd în balanță aportul adus de către acestea, se constată că sunt încă suficiente rezerve in sporirea volumului producției, că unele întreprinderi datorită nerealizărilor înregistrate au diminuat procentul de îndeplinire pe ansamblul industriei județului. Astfel, Complexul de prelucrare a lemnului Gugești, Unitatea de industrializare a laptelui, întreprinderea de industrie locală au un nivel de realizare ce oscilează 89,7 la sută și 92,1 la sută. Investigațiile făcute ne-au dat posibilitatea să constatăm cauzele din vina cărora, în graficul realizărilor s-au înscris cifre a căror semnficație dovedește existența unor greutăți. Astfel a C.P.I. Gugești, datorită unor defecțiuni la mașina de decupat furnire, atît în luna ianuarie cît și în prima decadă a lunii februarie realizările au fost cu mult sub capacitate. Cu toate intervențiile făcute și în momentul de față situația a rămas neschimbată. Ne punem fireasca întrebarea producția pierdută datorită nefuncționării acestei mașini cum va fi recuperată ? Evident că aceasta se va recupera, dar cu prețul unor eforturi deosebite, a suprasolicitării forței de muncă. Or, în aceste condiții nu se mai poate vorbi de o bună ritmicitate iar efectul realizării în salturi a producției se răsfrînge asupra calității produselor și implicit asupra situației economico-financiare. Din analiza îndeplinirii planului pe decada întîi a lunii februarie s-a desprins cu claritate că deși în general rezultatele sînt bune, că ritmicitatea a cunoscut o continuă îmbunătățire, au existat însă și unele greutăți, în marea majoritate obiective din cauza cărora activitatea productivă a fost stînjenită. Considerăm însă că, așa cum a reieșit din cadrul dezbaterilor adunărilor salariaților, printr-o participare mai activă la îndeplinirea sarcinilor, printr-o maximă operativitate în eliminarea neajunsurilor și aceste unități se vor înscrie cu rezultate corespunătoare posibilităților de care dispun. (Urmare din pag. 1) ca o gheară de beregat a omului și era gata să declanșeze cine știe ce resort sufletesc. Am mai deslușit, în acel gest poate puțin brutal, un sens, un sentiment — acela al utilității. „Mi-am făcut datoria!" Cit de frumos, cit de simplu sună. Mi-am amintit de întimplarea aceea cu medicul, pierdută undeva tn negura vremurilor, cind am interceptat, fără voia mea, o discuție purtată de câțiva lucrători de la C.E.I.L. Focșani: „Ascultă ce-ți spun eu! Pentru bani și pentru glorie a făcut-o ! Ce, n-au să se simtă să-i dea o primă ? Asta e. Și se mai bate cu pumnul în piept că și-a făcut datoria ? Ce, eu nu mi-o fac pe a mea ? Nu lucrez opt ore ?" L-am reintîlnit, nu de mult, pe omul acela care susținea că un coleg de muncă a făcut o anume faptă pentru bani și pentru glorie și am aflat și care era pricina „supărării“ sale. La sfîrșitul lunii trecute, la platforma industrială a Combinatului pentru exploatarea și industrializarea lemnului, s-au ivit unele greutăți care lezau desfășurarea procesului de producție. Lacurile poliesterice erau de slabă calitate și nu se puteau turna. Singura soluție părea a fi o intervenție telefonică la furnizor și așteptarea sosirii unui nou transport. Se pierdea însă mult timp, cel puțin o săptămână — se iveau stagnări în procesul de producție, și, binențeles, pierderi materiale. S-a găsit un inginer chimist. Iulian Arsene, care, zăvorit în laboratorul uzinal, a lucrat necontenit 24 ore, a încercat în tei și chip, și-a frămîntat mintea și, pînă la urmă, a reușit. Corecturile aplicate lacurilor poliesterice le-au făcut utilizabile, procesul de producție a putut fi reluat. A fost oare numai un gest de paradă ? Noi credem că nu. Muncitorii din sectoarele finisaj 1 și finisaj 11 montaj au crezut, la fel ca și noi, că au de-a face cu ceea ce numim, de obicei, vibrație autentică a muncii, datorie morală împlinită. Că așa au stat lucrurile au confirmat-o faptele. Muncitorii celor două sectoare n-au plecat nici unul acasă după terminarea schimbului doi, în ultima zi a lui ianuarie. Planul trebuia îndeplinit. Golul de producție cauzat de întreruperea aceea de 24 de ore, cît a durat corectarea lacurilor, trebuia recuperat. Și a fost. Recent, în ultima duminică inginerul iulian Arsene vroia să plece să-și vadă părinții, undeva prin porțile Buzăului. Sîmbătă a fost chemat de inginerul Gheorghe Stan, directorul tehnic al Combinatului care i-a comunicat că la centrala termică a Complexului de prelucrare a lemnului de la Gugești s-a ivit o defecțiune. „Este neapărată nevoie de tine acolo!" — i-a spus directorul. „N-am fost acasă de mai bine.,a sunat șoptit răspunsul. „Nu știu ce anume m-a determinat să-i spun să meargă acasă, să se odihnească o zi, să-și vadă părinții? — ne mărturisește directorul tehnic al combinatului. Era obosit, avea ochii roșii de nesomn, știam că muncise mult în ultima vreme. Probabil de asta am amînat intervenția pentru luni. In fond nici n-aveam dreptul ? Inginerul Arsene a înțeles însă că are datoria. A descifrat un sens major al vieții noastre sociale. A priceput că în contextul organizării socialiste a producției, în care oamenii muncii, stăpîni pe mijloacele de producție, sunt și organizatorii și conducătorii producției, este necesară o nouă atitudine față de muncă și față de bunurile obștești. îndatoririle fiecăruia cresc, devin îndatoriri morale de tip Superior care potențează inițiativele în muncă. Și inginerul Arsene și-a făcut datoria în acea zi mergînd la Gugești și nu acasă. El a depășit faza obligației profesionale. Gestul său nu poate fi socotit un gest de paradă, pentru că oamenii deosebesc întotdeauna sclipirea ciobului de sticlă colorată de strălucirea diamantului. Ciobul se poate sparge, și, de obicei, așa se întîmplă. Acel om care contesta meritele inginerului Arsene, într-o discuție pe care am surprins-o fără voie în curtea Combinatului, s-ar putea să fie inventat de închipuirea unui reporter. Dar asemenea lui există, totuși, oameni. Chiar și la C.E.I.S. S-ar putea ca ei să nu conteste meritele inginerului Arsene. Nici pe ale maistrului Mihalcea Antonescu, autorul unei inovații a cărei aplicare în producție va aduce economii anuale, după cum s-a antecalculat, în valoare de 158 333 lei. S-ar putea ca ei să nu spună : „E simplu, a modificat doar sistemul de tapițerie la o canapea !“ Dar existența lor este oricum nocivă. Am subliniat în mod intenționat cuvîntul existență, deoarece prezența unor asemenea oameni care înțeleg prin „mi-am făcut datoria" îndeplinirea la limita minimă a obligației profesionale este atestată de niște fapte. Numai la platforma industriala a Combinatului, s-au înregistrat, în anul care a trecut, 800 zile-am absențe nemotivate și 54 000 ore-am concedii fără plată și învoiri. Dintr-un sumar calcul pe care l-am făcut împreună cu tovarășii Augustin Flonta, secretarul comitetului de partid, Ionel Arghiroiu, președintele comitetului de sindicat și Vasile Dascălu, inginerul șef al platformei industriale, a reieșit că indicele de utilizare a fondului de timp, în 1969, este doar de 96,52 la sută. Există, așadar, și asemenea oamenii opuși, în ceea ce privește atitudinea față de muncă, inginerului Arsene, maiștrilor Antonescu Mihalcea, Gheorghe Ioniță, Jugănaru Costel și marii majorități a lucrătorilor combinatului. Este evident că ritmurile înalte de dezvoltare economică prevăzute de Congresul al X-lea al partidului vor solicita din partea tuturor oamenilor muncii nu numai cunoștințe bogate în profesiunea lor — calități pe care s-ar putea să le aibă și acest procentaj redus de muncitori care încearcă să tragă chiulul — ci și calități organizatorice, trăsături morale înaintate. In această direcție trebuie de acționat, astfel Incit „Mi-am făcut datoria" să fie rostit la unison ca o reală normă morală. MI-AM FĂCUT DATORIA MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO MEMENTO DUMINICA 15 FEBRUARIE 22.15 Telejurnalul de noapte. 11.50 Cotele apelor Dunării. 1v SÎMBĂTĂ 14 FEBRUARIE PROGRAMUL I 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.05 Bună seara, fete ! Bună seara, băieți ! 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Desene animate. „La pescuit“. 19.30 Emisiune muzical-coregrafică pe teme folclorice. 19.55 Microavanpremieră. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Film serial „Răzbunătorii“. 21.50 Varietăți cu public. 22.30 Telejurnalul de noapte. 23.00 Seară de romanțe. ■23.20 închiderea emisiunii programului 1. 22.25 Campionatul mondial de schi. 12.15 Muzică ușoară de Aurel Giro- Inchiderea emisiunii programului Iveanu. PROGRAMUL I 12.30 Intîlnire cu melodia populară și 8.15 Deschiderea emisiunii. Consultat • 13.00 Radiojurnal. ți pentru elevi. ¥*S~b îl 1 O 14.00 Radioexpediție pionierească. 8.45 Matineu duminical pentru copii și * *8 * * “ r 15.00 De la 3 la 7 — emisiune de divertineretul școlar. __ tisment muzical. 10.15 Ora satului. masimi xzBma MSKzam BBrmsmmix 19.00 Gazeta radio. 11.35 Concert simfonic. 1t 19.30 Săptămîna unui meloman. 12.00 De strajă patriei. DI Cu 1*0$ 1 * 20.05 Tableta de seară. 12.35 Emisiune în limba maghiară. 20.10 — „365 de cîntece“. 13.35 închiderea emisiunii de dimineață. SIMBATĂ 14 FEERUR . 20.20 Argheziană. „Creion“. 16.30 Deschiderea emisiunii de după 20.25 Zece melodii preferate, amiază. Film serial „Aiul în tine- PROGRAMUL I 21.00 In jurul globului. cat“(V). 21.20 Melodii de Noru Demetriad. 17.15 Realitatea ilustrată. 5.05—6.00 Muzica dimineții. 21.30 Moment poetic. 19.00 Telejurnalul de seară. 6.05—9.30 Muzică și actualități 21.35 Solista serii— Caterina Caselii. 19.15 „Cîte flori pe Ira-n sus". 9.30 Miorița. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 19.30 Treapta a treia. 10.05 Muzică de balet. 22.20 Sport. 19.45 Anunțuri — publicitate. 10.30 Din țările socialiste. Emisiune de 22 gQ Muzică de dans 19.50 Film artistic. „Un strugure în la Moscova. O soare“. 11.15 Simfonii londoneze de Haydn. ‘300 Expres melodii. 22.00 Varietăți pe peliculă. 11.45 Sfatul medicului. 0.03—6.00 Estrada nocturnă, interpretul preferat. cinema sîmbătă w februarie Cinema UNIREA Focșani — „Bătălia pentru Roma" (ambele serii). Cinema FLACĂRA Focșani — „Intr-o seară un tren". Cinema POPULAR Adjud — „La nord prin nord-vest“. Cinema LUMINA Mărășești — „ Corabia nebunilor“. Cinema POPULAR Panciu — „Lupii albi“. Cinema VICTORIA Odobești — Baltagul“. Sîmbătă 14 februarie 1970 Răspunsul G.A.P. Păunești (Urmare din pag. I) • Să depășim producția globală planificată cu 541000 lei. în acest scop producția de struguri de pe cele 714 hectare vie pe rod va crește cu 100 tone struguri, din care pentru export 50 tone .Vom acorda o atenție deosebită lucrărilor de recoltare, sortare și cizelare a strugurilor pentru export, înlăturînd orice refuz de calitate. • Vom livra Centrului de vinificație Păunești cantitatea de 600 tone struguri soiuri pure, realizînd pe această cale un surplus de venituri pentru cooperativa noastră. • Pentru realizarea indicatorilor de mai sus, ne propunem să fertilizăm întreaga suprafață de vie pe rod cu îngrășăminte chimice, azotoase și fosfatice. » Măsuri eficiente vom lua și pentru creșterea producției la celelalte culturi, prin efectuarea lucrărilor agrotehnice la timp și de calitate. • în sectorul zootehnic, prin buna furajare a animalelor, vom depăși producția de carne cu 2 tone, iar efectivul de porcine cu 52 capete. • Din depășirile de producție pe care le vom realiza, ne angajăm să livrăm la fondul central al statului următoarele cantități: peste sarcinile stabilite : floarea-soarelui—20 tone, sfeclă de zahăr—200 tone, legume—200 tone, struguri—100 tone, carne cu 2 tone. • Prin măsurile de organizare a producției prin aplicarea celor mai exigente reguli agrotehnice ,vom face să crească valoarea fiecărei norme convenționale cu 1 leu. Convinși fiind că vom contribui la înfăptuirea sarcinilor trasate de Plenara C.C. al P.C.R., de hotărîrea Consiliului U.N.C.A.P., a angajamentelor luate de organizația județeană de partid Vrancea, ne vom mobiliza în jurul consiliului de conducere pentru realizarea acestor obiective. Ce doriți să vedeți (Urmare din pag. I) la realizarea piesei „Năpasta", cu care se vor prezenta în Festivalul de teatru de amatori „I. L. Caragiale". Acesta afirmă: „Din cine știu, am observat că la spectacolele de teatru oamenii participă cu mai multă plăcere. De o deosebit de bună apreciere se bucură și spectacolele realizate pe scena căminului cultural cu elevii școlii. Și, ar mai fi un lucru important după părerea mea: consătenii noștri se arată foarte interesați de formațiile din alte localități care vin să se prezinte pe scena căminului." Poate că ar trebui inițiate niște schimburi cultural-artistice. Ar nu numai instructiv dar și mobililizator, în sensul atragerii a cît mai mulți oameni în sala căminului. în discuție a intervenit și tovarășul Ion Corobeană, secretarul școlii, care se arată nemulțumit de abandonarea unor „genuri" folosite pînă acum în munca culturală a comunei. „Pînă anul trecut exista în comună un cor. Era format din salariații existenți în comună. Se ocupa de pregătirea lui un cadru didactic foarte pasionat și priceput — învățătorul Ilarion Carciuc. Cu timpul n-a mai avut sprijinul nimănui și... de unul singur n-a mai putut răzbate. Mai era și o formație de dansuri populare, care a apărut pe scenă numai de cîteva ori ; acum... nu mai este nici aceasta. Singurul gen care s-a păstrat e teatrul. Sînt două formații puternice de teatru de la care așteptăm rezultate frumoase, cu atît mai mult cu cît teatrul este cel mai gustat aici." Am stat de vorbă cu un grup de cooperatori. Aceștia îmi spuneau că la căminul cultural, chiar dacă s-ar planifica în fiecare zi cîte un spectacol bun, rezultatul ar fi același. Pentru că „faptul că dintre noi Gheorghe Chitoiu, Alexandru Nedelcu, Vlad Darie, Untu Constantin sau încă cîțiva alții sînt văzuți destul de des la spectacolele căminului, se explică prin aceea că, ei nu au atitea obligații de familie ca noi. Au mai mult timp liber. Noi am merge la cămin, dar de multe ori spectacolele sînt programate în zilele de lucru și nu mai avem timp și de distracții. Dacă acum, iarna, avem mai mult timp liber, vara nu avem decît sîmbetele și duminicile și atunci avem și noi pretenția să vedem un spectacol bun, altfel e mai comod să stăm la televizor". Se poate vedea că dacă s-ar ține seama de părerile spectatorilor, s-ar putea organiza spectacole care să le trezească interesul, să-i atragă deci. Am căutat apoi să confruntăm cele aflate, cu situația scriptică a planurilor de muncă ale căminului cultural și cu cea faptică, oferită de către directorul căminului, tovarășul Gheorghe Brumaru. Am aflat de la acesta că se organizează la căminul cultural conferințe trimise de la Comitetul județean pentru cultură și artă, proiecții de filme și diapozitive, vizionări ale spectacolelor de televiziune, jocuri de club, spectacole de teatru, concursuri, spectacole muzicale și altele. S-ar putea trage concluzia că — luată în ansamblul ei — activitatea căminului cultural e variată, corespunde unor preferințe diverse. Dar, dacă vom adăuga la nemulțumirile locuitorilor comunei (a se observa: de profesiuni și pregătiri diverse) și cele ale directorului, se va putea observa că pentru a asigura această varietate de activități nu este suficientă numai dorința de a le realiza și preocuparea de a afla ce doresc aceștia să vadă pe scena căminului cultural. Am aflat de la directorul căminului cultural că elevii își aduc contribuția cea mai importantă în munca culturală a căminului. Formația de dansuri pregătită de profesoara Constanța Pricop, „deși a dat cîteva spectacole pînă acum, nu atrage pentru că dansurile nu aduc nimic din specificul local ci, sînt „împrumutate" iar costumele sînt cît se poate de nepotrivite, deoarece noi nu avem costume naționale specifice și într-un dans sînt și costume oltenești, muntenești, bănățene, ardelene și asta supără. Altele nu avem", ne spune tovarășul director, în ceea ce privește desființarea corului, tovarășul director ne semnala o lipsă de unitate în hotărîrile forurilor conductoare :„ Corul fiind format din salariații prezenți în comună, se vehicula ideea că prin mobilizarea și participarea la cor s-ar pierde un volum de muncă mare"... Tot din spusele tovarășului Gh. Brumaru am primit și o altă explicație pentru a motiva într-un fel lipsa atractivității acțiunilor întreprinse. Ne semnala faptul că C.A.P.-ul nu are o activitate culturală proprie, că ar trebui să participe la activitățile căminului, nu numai prin cei cîțiva ingineri care țin conferințe sau tinerii țărani cooperatori care activează în formația de teatru. Și lîngă toate aceste „capete de acuzare" se naște firesc întrebarea „ce ar trebui făcut pentru revitalizarea activității cultural-artistice din comună ?" Ne răspunde tot directorul căminului cultural : „Se așteaptă totul de la directorul căminului. Sunt 22 de membri numai în comisia de propagandă. Oare aceștia nu pot contribui în niciun fel la acțiunile noastre ? Sunt unii oameni supraaglomerați cu munca de teren și de birou, iar alții nu fac nimic". Se observă deci, că baza materială există, dar nu e folosită cum ar trebui, că activitatea culturală nu se încadrează în indicii de calitate așteptați... întrebările — atît de numeroase — pe care interlocutorii le-au pus credem că vor constitui tot atîtea puncte de discuții pentru cei care, aici la Jariștea, sînt răspunzători de acest capitol. Constantin Grozdev, cîștigător la tragerea LOTO din 23 ianuarie