Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)
1970-05-30 / nr. 271
UviiLOQVUL pag. 2 » m..— Sectorul zootehnic, din județul nostru, a avut multe de suportat de pe urma calamităților naturale din această primăvară. Ca urmare, se impune pe lângă unele măsuri urgente legate de asigurarea condițiilor de furajare și întreținere, să se acorde atenția cuvenită și acțiunilor zooveterinare. Pe această temă am considerat ca deosebit de utilă discuția cu doctorul Sviatoslav Haroviuc, șeful Laboratorului veterinar județean Vrancea . „ Ca specialist și cercetător in domeniul prevederii și combaterii bolilor la animale, ce ne puteți spune despre situația creată în urma inundațiilor din acest an ? — Este cunoscut faptul că în condiții de umiditate excesivă care mai totdeauna sunt însoțite și de temperaturi scăzute, rezistenta fizică a animalelor o slăbește fiind ușor penetrabilă la acțiunea diferiților germeni microbieni. O parte dintre aceștia în special antraxul, bacilul cărbunelui emfizematos, cu forme de rezistență la mari adîncimi în sol și care prin viiturile mari de apă și inundațiile provocate de acestea pot fi scoși la suprafață și transportați pe undele de apă la distanțe destul de mari. Ca urmare, in zone ferite altădată de apariția unor asemenea germeni se pot ivi, in situații mai puțin obișnuite, forare de infecție cu diferite boli. Așa de pildă in lexalitatea Milcovul a apărut în această primăvară un asemenea focar limitat de cărbune emfizematos. Numai datorită măsurilor operative de serumizare și vaccinare a tineretului taurin s-a înregistrat doar un singur caz de sacrificare. Ploile de lungă durată și revărsările unor rîuri din ultima perioadă au format în locurile depresionare fără pantă de scurgere, băltiri de ape. Pot constitui ele pînă la evacuare, un pericol pentru zootehnia din aceste zone ? — Evident că da, în condițiile unei excesive umidități atît la sol cit și în atmosferă, germenii de leptospiroză (așa numitele leptospire) găsesc un mediu deosebit de prielnic de apariție și în special de înmulțire. Aceiași factori favorizează și răspîndirea microbilor de gălbează generată de dezvoltarea rapidă a diferitelor specii de melci ce găzduiesc acești germeni. Numărul microbilor care pot da naștere unor focare de infecție de mari proporții nu se limitează numai la cei enumerați. Cunoscînd însă factorul care înlesnește apariția lor — umezeala exagerată și prelungită — vom menționa ca o principală măsură de prevenire grăbirea acțiunii de desecare a acestor suprafețe. Pînă atunci pășunatul pe terenurile cu vegetația supusă unui asemenea fenomen va trebui oprită — Dar o dată declanșată infecția, ce măsuri se cer a fi luate pentru a împiedica răspîndirea microbilor și a evita astfel pierderile de animale ? — Au loc acțiuni de seritmizare, vaccinare, dezinfectare. Evitarea infectării cu anumiți germeni, așa cum e cazul gălbezei, cere efectuarea tratamentului cu 1-2 săptămîni înainte ca animalele să fie scoase la pășunat. Dacă din anumite motive nu s-a putut respecta această indicație, este necesar ca tratamentul respectiv să se facă acum pentru a evita răspîndirea ouălor de paraziți pe terenuri umede favorabile ciclului lor de dezvoltare. Paralel cu tratamentul animalelor bolnave, se urmărește întărirea imunității celorlalte pentru a limita in acest mod acțiunea nefastă a germenilor microbieni. De o deosebită importanță sunt măsurile ce se impun a fi luate în zonele unde în urmă cu o perioadă maximă de cinci ani au fost semnalate diverse focare. De aceea, în localitățile unde pe perioada menționată s-au ivit cazuri de pestă porcină în special la Bătinești, Sihlea, Corbița trebuie ca în această primăvară să se execute vaccinările de prevenire. De fapt, în mai multe unități și localități, aceste acțiuni se desfășoară normal, dar țnind cont de situația specifică generată de condițiile naturale din această primăvară vor trebui intensificate asemenea preocupări, pentru ca în timpul cel mai scurt tot efectivul de porci să fie vaccinat. La Suraia, Vidra, Vulturii, Ruginești, Adjud unde în ultimii ani au apărut infecții cu cărbune emfizematos se cere, de asemenea, terminarea operativă a acțiunii de vaccinare. ★ Din discuția purtată cu șeful Laboratorului veterinar județean s-au desprins, ca o concluzie finală, sarcinile deosebite ce revin medicilor veterinari din circumscripții și unități agricole ca și întregului personal zooveterinar pentru ca în acest an, cînd zootehnia a fost atît de greu încercată de dezlănțuirea naturii capricioase să fie lichidat orice alt factor de influență negativă a activității din acest sector. Este o datorie a fiecărui lucrător și în special a medicilor veterinari de a nu lăsa ca la pagubele naturale, concretizate în imensele suprafețe furajere inundate, zeci de adăposturi deteriorate și scoase din uz de apele revărsate să se adauge și altele a căror sursă de proveniență se cunoaște și se poate preveni cu ușurință. Nicolae SOARE Imperativ actual în zootehnie Prevenirea bolilor la animale o relație de „administrație“: director de cămin cultural (casă de cultură) — cadre didactice Cu prilejul mai multor discuții cu directorii de cămine culturale sau case de cultură, un fapt, o remarcă — spusă de fiecare dată cam în același mod — repetată, deci, în fiecare ocazie: „...împreună cu cadrele didactice, am realizat...“, ne-a condus către afirmația din titlu. Invariabil, fiecare director releva faptul că acțiunile realizate în cadrul căminului cultural sau casei de cultură, pe care o conduce se efectuau cu sprijinul și din inițiativa cadrelor didactice Am reluat firul popasurilor la căminele culturale și casele de cultură, de astă dată cu intenția de a vedea, concret, dari se realizează această frumoasă colaborare dintre cadrele didactice și conducerea căminelor sau caselor de cultură. Din păcate însă, concluziile noastre aveau să fie de cu totul altă natură decât cele scontate. Aflăm așadar că, ceea ce se numea mai înainte " cu sprijinul și din inițiativa cadrelor didactice, se cheamă de fapt: „la solicitarea noastră, cadrele didactice..." Și colaborarea, relația director de cămin cultural (casă de cultură) — cadre didactice se schimbă, ea devine un soi de relație de „administrație," în cadrul căreia — sau" mai exact" spus, în miezul căreia — trebuie găsită o relație de... ,,într-ajutorare" un fel de... mai las eu, mai dă tu... O relație „mascată" în urma căreia, la o privire mai puțin atentă, pe planul de activități al căminului cultural, sau al casei de cultură se văd trecute o serie de activități realizate (ce-i drept!), pe planul de activități extra catedr î al cardrelor didactice sunt trecute acțiuni realizate în cadrul căminului sau casei de cultură de asemenea, dar — mai atent privite lucrurile — ele sunt realizate cu o singură dorința: aceea de a se achita „onorabil" de obligațiile implicite, fiecare în parte. Dar lucrurile luate și mai din aproape în aproape dau prilejul și unor altor constatări de loc îmbucurătoare. Nu numai că niciuna dintre acțiunile culturale nu se realizează din inițiativa cadrelor didactice, dar chiar, atunci cînd sînt solicitate , nu răspund chemării, în mare majoritate, decit învățătorii. Ceilalți, motivînd că sînt angajați și în alte munci de răspundere, se cam lasă așteptați pentru una sau alta din acțiunile ce le-au fost încredințate spre realizare. Un bilanț al activităților efectuate cu sprijinul (!) cadrelor didactice ar demonstra că acestea au participat numai la acțiunile întreprinse de brigăzile științifice, au ținut conferințe în cadrul organizațiilor P.C.R., iar în ceea ce privește activitatea artistică s-au rezumat numai la pregătirea formațiilor de elevi. Dar, de rara excepții, nici un ca <tru didactic nu activează într-unul din cercurile caselor de cultură, sau căminelor culturale, în vreuna din formațiile artistice ale acestora sau — mai mult — nici măcar cu o mică „doză" de inițiativă, în alcătuirea planurilor de activitate, nu au participat ! Există un fel de politică a lui „lasă-mă să te las" in activitatea extra-catedră a cadrelor didactice, un fel fel „las’ că fac învățătorii, noi sîntem oameni serioși, ce naiba, cum să ne apucăm noi acum să ne facem pește, noapte artiști! O conferință , vi ai merge ! Suntem intelectuali, nu?" Dar uită oare cei în cauză, că a participa la viața culturală a satului sau orașului în care locuiesc este nu numai o obligație de catedra, ci însăși una din obligațiile primordiale ale unui intelectual (adevărat)? Declarația directorului de cămin cultural din Odobești, tovarășul Gh. Mihalache (el însuși fost cadru didactic), ni se pare simptomatică : „Intră în obligația de catedră munca obștească și de aceea... mai de silă, mai de milă vin cînd sînt solicitați, din proprie inițiativă, însă, nu! Am impresia că a cam dispărut pasiunea de a da celor din jur ceva din ceea ce cunoști, din ceea ce știi! Cel puțin, înainte, cînd eram și eu iabru didactic, erau doua categorii —■i aș spune — unii care activau din pasiune pentru ..aceasta muncă și alți— pentru destindere, dar acum există o singură categorie : a acelora care o fac din obligație!“ Fără a avea pretenția de a oferi soluții — căci ce soluție se poate da pentru a trezi o conștiință în atare situație? — invităm în cadrele didactice la o mai profundă meditație asupra rostului și rolului cel le revine în acțiunea de revitalizare a „vieții" culturale la care ar trebui să participe I leana GHEORGHIU Omul pentru og rom mmri din nord (Urmare din pag. 1) In aceste zile preocupările inginerului Ion Mocanu sînt și mai mari. După ce a controlat ce sămînță are în magazie, a și luat legătura cu Direcția agricolă pentru a-și asigura necesarul. Dacă tractoarele nu vor putea intra în cîmp eforturile înzecite ale oamenilor vor mînui atelajele și vor pune bob cu bob sămînța în pămînt, de la răsăritul soarelui și pînă seara tîrziu. In felul acesta, fără întîrziere, pe cele 400 hectare de porumb, 240 hectare floarea-soarelui, 80 hectare sfeclă de zahăr, 50 hectare fasole, 500 hectare grîu calamitate, se va reuși ca în toamnă să se adune cu siguranță recolte bune. Și în solarii se lucrează intens. Asupra plantelor care anunțau un rod frumos, mina femeilor se apleacă acum pentru îndepărtarea frunzelor lovite, se vor aplica noi tratamente favorizînd astfel intrarea lor în viață normală, iar polietilena va fi prinsă din nou. Vor face tot ce le stă în putință, fiindcă cooperatorii din brigăzile lui Paraschiv Stanca, Ion Vlad, Gheorghe Gavrilă, Iancu Mileaca și toți ceilalți din această unitate vor să vadă și în acest an carele încărcate cu grînei REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Focșani strada Mihail Kogălniceanu nr. 7; telefoane 15 79; 30 35; 21 74; 20 98. Sîmbata 30mai 1970 FOTBAL MEXICO ’970 In ajutorul spectatorilor și telespectatorilor Ultimul act al ,,festivalului mondial" se apropie««. Ne despart ore, pe care le petrecem plini de nerăbdare, cu dorința ca echipa noastră ,sa realizeze o comportare cit mai bună. S-au făcut pronosticul, s-au discutat amănunte/s-au povestit întîmplări. Prea puține-"a "făcut însă la capitolul pregătirea spectatorilor și telespectatorilor pentru a viziona și a interpreta corect, atît jocul în sine legat bineînțeles de prescripțiile regulamentare, cît și aspectul general al disputării partidelor. Maniera de arbitraj va juca un rol important in disputarea turneului final. în ultimul timp, FIFA a adus o serie de modificări regulamentului, dar mai ales o serie de interpretări puțin cunoscute maselor largi de iubitori ai fotbalului. Dintre acestea amintim : Jocul mingii de către portar și acțiunea de deposedare a acestuia. • Portarul, după ce prinde mingea în minui, o poate tine timp de maximum patru pași. Acești patru pași pot fi făcuți fie unul după altul, fie cu intermitență. Deci, portarul în cadrul celor patru pași cu mingea, o poate conduce și cu piciorul. Portarul nu are voie să folosească metode care după părerea arbitrului denotă tragere de timp. Greșeala se pedepsește cu lovitură indirectă de pe locul unde s-a produs. Această „regulă a celor patru pași", nu exclude posibilitatea ca adversarii să-l deposedeze de minge. • Atacul portarului se poate face folosind mijloace regulamentare. Exemplu: împingerea umăr contra umăr, fără violență, sau sustragerea balonului cu piciorul în timp ce acesta este bătut de pămînt. • Postarea în fața portarului, „paravan”, cu scopul de a-l împiedica să degajeze, este nepermisă și penalizată cu avertisment și lovitură liberă indirectă. Locul infracțiunii . Regulamentul prevede că lovitura liberă trebuie să fie executată de pe locul unde infracțiunea a fost comisă, cu condiția ca mingea să fi fost în joc, în acel moment. Ca urmare a greșelilor săvîrșite în afara terenului nu pot fi penalizate decit pe căi disciplinare (avertisment, eliminare) iar jocul se reia cu o minge de arbitru, de pe locul unde se afla mingea cînd a fost întrerupt jocul. Dacă însă infracțiunea se petrece pe teren, aprecierea pe care o facem este diferențiată. • Există infracțiuni în raport cu mingea, în cadrul cărora locul unde s-a produs contactul cu mingea este considerat locul infracțiunii. • Des întîlnite sînt și infracțiunile de la distanță. Este vorba de aruncarea unui obiect (piatră, ghiată, sticlă etc.) sau a mingii de către portar împotriva unui jucător, coechipier sau adversar. In aceste cazuri, locul infracțiunii trebuie fixat acolo unde a fost comisă aruncarea. Pierdere de timp cauzată de către portar. Se consideră pierdere de timp și se penalizează cu lovitură liberă indirectă în următoarele cazuri: • Portarul ține mingea în mîini sau rămîne culcat pe minge pentru a ciștiga timp. • Conduce mingea cu piciorul, cu scopul evident de a risipi timpul, nefiind atacat. • Pentru a cîștiga timp, pasează mingea neîncetat între el și unul din coechipieri, Ofsaidul, cînd adversarul atinge mingea. Cînd mingea este în joc și este atinsă sau jucată de un apărător, înainte ca să fie atinsă de un jucător ce se găsește în poziție de ofsaid, acest jucător nu poate fi considerat în ofsaid. . In consecință, în momentul cînd mingea este jucată în direcția jucătorului aflat în poziție de ofsaid, arbitrul este obligat să oprească jocul fără a mai aștepta să vadă dacă pasa a fost reușită sau nu. O decizie de ofsaid dată după ce mingea a fost atinsă de un jucător de apărare, nu este în conformitate cu regulamentul de joc, deoarece mingea vine de la adversar. Pentru acest motiv, o decizie de acest fel nu este corectă. Jocul trebuie oprit în momentul cînd atacantul a jucat mingea spre coechipierul aflat în poziția de ofsaid. Acestea sunt numai cîteva aspecte de interpretare și de aplicare a regulilor jocului. Este bine să putem interpreta corect jocul pentru ca totdeauna adevărul și principiul echității sportive să triumfe. Prof. Ioan OPRIȘAN Febrilă activitate • (Urmare din pag. 1) nu în sprijinul celor 11 familii care au casele distruse. Pe de altă parte, le vom asigura teren de construcție a noilor locuințe, le vom acorda întîietate la aprovizionarea cu materiale de construcții și îi vom ajuta cu atelaje necesare transportului. Celelalte sate componente: Călienii vechi și Călienii noi sînt despresurate de ape, oamenii trecînd și aici, la refacerea localităților lor. După alte informații și telefoane primite la redacție, sîntem în măsură să consemnăm că pe drumul Focșani — Odobești — Mera — Reghiu —• Nereju — Năruja, în urma îndepărtării pămîntului din alunecări, circulația a fost reluată pe un singur drum. Pe traseul Valea Sării —, Năruja — Herăstrău continuă lucrul pentru îndepărtarea apei Nărujei de pe platforma drumului, transportîndu-se în acest scop, cantități de material pentru consolidare. Joi, 28 mai a.c., au fost organizate de Comitetul județean U.T.C. două șantiere de muncă voluntarpatriotică cu tinerii, pentru amenajarea de drumuri județene pe Valea Milcovului și Valea Nărujei. Pe un asemenea front larg — redat succint de noi — în întregul județ Vrancea continuă acțiunile de reluare a activității în ritmuri și intensități sporite pentru ca ce s-a pierdut să fie recuperat, pentru ca viața să-și urmeze cursul ei firesc. Drumul din zorii zilei... (Urmare din pag. 1) se deschid in lungul drumului. Cooperatorii sar din mașină și încep să se astupe, /narmali cu lopeți și sape. 200 de oameni lucrează cu îndîrjire. Apoi, o primă încercare și două mașini trec cu bine. Urmează a treia. E gata să se împotmolească, dar, energia brațelor vînjoase, scapă mașina din încleștarea pămîntului. Ultimele două însă se împotmolesc. Cu tot efortul disperat, roțile nu mai pot să fie urnite din gropile de lut. Dar, ce este cu duduitul puternic al cărui ecou parcă îl răsfrîmge zarea? Mărioara Scăunaș este prima care ghicește: — Astea sînt tractoare, oameni buni! Și Mărioara nu se înșeală. Anunțați de Stefu, tractoriștii de la C.A.P. Golești vin în ajutorul fraților lor din Vîrteșcoiu. in cîteva minute, autocamioanele sînt ancorate și apoi smulse din brațele tentaculare ale pămîntului. Iată-le gata să-și reia călătoria —■ La înapoiere să n-aveți teamă spun cei din Golești. O să îndreptăm noi porțiunea asta. Iar dacă va fi nevoie, știri, sîntem aproape... După trei ore de drum crincen cooperatorii din Vîrteșcoiu ajung la capătul călătoriei. Se desmorțesc un pic, apoi, cu forțe noi, se pregătesc să înceapă prășitul celor 150 de hectare de porumb. Dar, cînd ajung pe tarla, Maria Pogan și Elena Frunzaru prind să se trece la ochi. Se uită și nu le vine să creadă. Porumbul a dispărut. Un covor de buruieni se întinde pînă spre zare. Și este înalt, pînă aproape de genunchi. — Apar aici fraților, spune cu calm comunistul Gheorghe Ivan, nu e de prășit. Trebuie privită cu mina, buruiana. Așa că, s-o pornim! Sub îndrumarea inginerului șef și a șefilor de fermă, începe o muncă asiduă, fară răgaz. Oamenii se apleacă de zeci de ori, de sute de ori, de mii de ori. Și cu fiecare mișcare a mîinii smulg din pămînt buruiana, crîncenul inamic al culturilor. Iar cînd își permit un scurt răgaz, în spatele lor se văd rîndurile drepte de porumb, iar intre ele, locul curat ca în palmă. — Dacă mai întîrziam... Niculina Coman nu își duce gunciul pînă la capăt. O completează însă Ion Nedelcu. —• S-ar fi dus toată munca noastră pe apa sîmbetei... Și ar fi fost tare păcat. De aici scoatem cel puțin 3 000 de kilograme porumb boabe la hectar. Și dacă înmulțim cu suprafața de 150 de hectare, asta înseamnă 450 000 kg de porumb... ★ ...Acum, cînd după zile și nopți de luptă crîcenă cu furia apelor, ne adunăm din nou torțele pentru a șterge urmele dezastrului abătut asupra tării, lupta indîrjită dusă de cooperatorii din Vîrteșcoiu pentru salvarea unei recolte valoroase, se înscrie in efortul comun pe care îl fac toți locuitorii plaiurilor românești spre a compensa pagubele siterice de economia națională. Și dacă pe acești harnici și inimoși cooperatori din Vîrteșcoiu mu i-a putut opri din drum stavilele ridicate de urmele nemiloase lăsate de puhoaiele de pipă, acest lucru s-a datorat faptului că au fost însuflețiți de înalta îndatorire patriotică pe care o au de îndeplinit. Și și-au făcut cu cinste pina la capăt datoria. Iar în fruntea lor exemple vii de abnegație și devotament, au fost comuniștii. tv MEMENTO SIMBATA 30 MAI PROGRAMUL I 17.00 Deschiderea emisiunii. 11.05 Buletin de știri. 17.10 Emisiune în limba germană. W.05 Bună seara, fete ! Bună seara, băieți ! 18.15 Anunțuri — publicitate. 19fil0 1001 de seri. „Foarfecă și băiețelul“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Reportaj TV. 21.20 Film serial. „Rocambole“ (IV). 22.00 Tele-cine-recital nr. 4. 23.00 Of, inimioară !... 23.25 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.45 închiderea emisiunii programului S EMENTO DUMINICĂ 31 MAI PROGRAMUL I 8.30 Deschiderea emisiunii — microavanpremieră. 8.40 Gimnastică și muzică. 9.00 Viața satului. 10.00 Matineu simfonic. 10.30 Teatru pentru copii — „Barbă cot“ de Ion Iliescu. 12.00 De strajă patriei. 12.35 Emisiune in limba maghiară. 13.35 închiderea emisiunii de dimineață. 15.30 Deschiderea emisiunii de după-amiază — microavanpremiera. 15.35 Buletin de știri. 15.40 El mundial ’70 — Drumul parcurs pînă la turneul final din Mexic este redat în reportajul filmat „Din nou la mondiale“. 17.10 Muzică populară instrumentală. 17.40 Film serial. „Oliver Twist“ (XI). 18.10 Magazin duminical. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Anunțuri — publicitate. 2Q.15 Film artistic „Trei camarazi”. 21.55 Reportaj TV. 22.15 Canzonissima. 22.55 Telejurnalul de noapte — Sport. 23.30 închiderea emisiunii programului I, radio SIMBATA 30 MAI PROGRAMUL I 5.05—6.00 Muzica dimineții. 6.05—9.30 Muzică și actualități. 9.30 Miorița. 10.05 Tineri interpreți români. Maria Slătinaru, Ninuca Oșanu, Eugen Sirbu, Gheorghe Crăsnaru. 10.30 Din țările socialiste. Emisiune de la Moscova. 11.05 Cîntă Alexandru Jula și Ionel Miron. 11.20 Pagini simfonice de mare popularitate. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Arii din opere. 12.15 Muzică de Richard Bartzer. 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară. 13.30 Radioclub turistic. 13.45 Publicitate radio. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.20 Noi înregistrări de muzică populară. 15.00 De la 3 la 7 — emisiune de divertisment muzical. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămâna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 —„365 de cîntece” 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 In jurul globului. 21.20 Cintă Constantin Drăghici. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista serii — Juliette Grecu. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Muzică ușoară. MEMENTO 23.00 Expres melodii. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. cinema SIMBATA 30 MAI Cinema UNIREA Focșani — „Splendoare în iarbă". Cinema FLACĂRA Focșani — „Cu mine nu, madam !" Cinema POPULAR Adjud — „Femeia îndărătnică". Cinema UUTMIIA Mărășești — „Vă place Brahms ?" Cinema POPULAR Panciu — „Valea păpușilor“. Cinema VICTORIA Odobești — „Bătălia pentru Roma" (seriile 1-11). N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări în programarea filmelor. MEMENTO • MEMENTO întreprinderea industriei alimentare VRANCEA Angajează: CONTABIL ȘEF CONDIȚII: studii superioare economice cu 10 ani stagiu. Informații la serviciul salarizare, telefon 3100, I.R.E. GALAȚI Comunică abonaților afectați de inundații Ca urmare a calamităților, unele locuințe, clădiri ale leinelor C.A.P., hale ale întreprinderilor industriale etc., au fost inundate. După retragerea apelor, instalațiile electrice interioare se pot utiliza numai efectuînd verificarea acestora de către un personal tehnic calificat. Punerea acestora sub tensiune, fară a se executa o verificare tehnică prealabilă prezintă pericole de accidente prin electrocutare. De asemenea, este deosebit de periculos a se utiliza aparate electro- casnice (fiare de călcat, reșouri, frigidere etc.) care sunt umede. Pentru evitarea unor astfel de pericole, se face apel la toți cetățenii care sunt în situația de a reveni la locuințele ce au fost inundate, să nu folosească instalațiile electrice interioare și aparatele electrocasnice de orice tip, pînă ce nu sînt verificate. Personalul întreprinderii de rețele electrice Galați, execută la cerere și GRATUIT, verificări la instalațiile electrice din locuințele afectate de inundații. Populația poate solicita repunerea în funcție a instalațiilor prin înscrierea în registrul de deranjamente existent la fiecare sat sau comună, conform instrucțiunilor in vigoare, cu precizarea: „instalația a fost inundată“ sau la telefon nr. 1312 ; 3067 pentru orașul Focșani „ nr. 1503 pentru zona rurală Focșani „ nr. 67 pentru zona Panciu; „ nr. 356 pentru zona Adjud „ nr. 36 pentru zona Mărășești „ nr. 3 pentru zona Odobești Sesizările care se fac telefonic, se vor cere cu taxă inversă la telefonul solicitat. "IPARUL! întreprinderea Poligta*pacái