Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)

1970-08-02 / nr. 326

MILCOvUl pag. £ I MAGIC Birocratică Multe și întortocheate sunt­­ căile... birocrației. Stan Crihană, din comuna Lacu lui Baban, nici după o lună de zile de umblet pe la diferite unități sanitare, nu a intrat în posesia certifica­tului de naștere al­ fiicei sale. La dispensarul din Gura Caliței a plecat medicul în concediu și a închis actele. De la spitalul Dumbrăveni (de care aparține circa sanitară Lacu lui Baban) este­ sfătuit să meargă la Focșani, unde i-a născut soția. Cum bine e știut, certificatul îl eliberează circa de care aparține solicitatorul. Așa că, după zeci de drumuri și rugăminți, omul o ia de la capăt. Nefiind primul caz de a­­cest fel, am putea crede că pe undeva, prin unitățile sanitare, s-a localizat binișor Birocrația. Ce terapie indicați, tovarăși medici ? Prețul peștelui Cui nu-i place peștele, vă veți spune ! Dar să auziți „pă­țania" lui Gh. Voicu, pînă nu demult gestionar la magazinul din Broșteni, și atunci veți fi mai circumspecți în a da un răspuns ferm. Dumnealui, co­merciantul, ce s-a gîndit: Peș­tele are nevoie de sare ? Are ! îi strică prea multă ? Nu ! A­­tunci, inventivul gestionar a luat fiecare pește care-i venise în pachete (o cantitate de circa 200 kg) și i-a „sporit" greuta­tea cu 200 grame de... sare. Contravaloarea surplusului cre­at astfel, intra frumușel în bu­zunarul dumisale. Numai că, mai departe, șmecheria s-a prins și gestionarul a picat în pro­­pria-i plasă. S-a ales astfel cu 3 luni închisoare și 2 000 lei amendă. „Sărat", nu ? soarele, apa Vineri la prînz, în lunca de la plaja Doaga erau parcate două autovehicule ale întreprin­derii electroenergetice Vrancea: 1—VN — 349 și 21—VN — 737. Să nu se creadă cumva că acestea erau aici în interes de serviciu. Nu, nicidecum! Cei care veniseră cu mașinile fă­ceau plajă și baie. Dumnealor, despre care la în­treprindere se știa că-s „pe re­țea", că nu-și mai văd capul de treburi, erau prea fericiți, ca să-și mai aducă aminte de dis­ciplină. Sperăm însă că în ur­ma acestui semnal vor avea grijă cei în drept să o facă. Oricum, e un „deranjament" care trebuie urgent remediat ! Rubrică redactată de, C. ALEXANDRU 99 Logodna“ zburătoarelor An de an, sîntem martorii unui maret fenomen natural: mii de pă­sări se cuibăresc în Europa, își iau zborul toamna spre regiunile căldu­roase ale sudului, de unde primăvara se întorc, pe drumuri străbătute de mii de generații înaintea lor, un­­­o­c de reproducere din nord. Această deplasare sezonieră, întîl­­nită și la alte viețuitoare (căprioara siberiana, balenele, anghilele, scrum­biile, sturionii, lăcustele) este un fe­nomen natural, dar care la nici un grup de viețuitoare nu este atît de dezvoltat ca la păsări, unde marea lor mobilitate le permite să-și aleagă cu ușurință, oricînd, locul cu condi­țiile de viață optime. Ca orice fenomen măreț, migrația păsărilor a trezit atenția și interesul, a lansat ipoteze și dispute științifice, a dat naștere la călătorii de studii și experimentări vaste. S-au elucidat ast­fel multe necunoscute: s-au stabilit principalele trasee urmate de păsări, viteza de zbor, altitudinea. Dar mi­­grația mai prezintă totuși secretele ei, pentru descoperirea lor folosin­­du-se cele mai variate metode de cercetare și o aparatură tehnică foar­te costisitoare, în cadrul acestui efort internațional comun, Centrala ornitologică româ­nă, cu sediul la București, dispune de o întreagă rețea de colaboratori și cercetători, răspîndită pe întreg cu­prinsul țării. Metoda de lucru, introdusă de da­nezul Mortensen în 1899, constă în aplicarea pe un picior al păsării, a unui inel de aluminiu cu indicativul stațiunii ce face inelarea (sau al Cen­tralei) și un număr de ordine. în re­gistrul de evidență al centrului se înscriu date, privind genul și specia căreia îi aparține pasărea inelată, locul și data inelarii, date biometrice. Cu ajutorul acestui inel, în urma regăsirilor, se stabilește cu precizie drumul urmat, direcția, viteza și du­rata migrației. Prin poziția sa, județul Vrancea este așezat pe unul din cele 5 „dru­muri" de migrație care pe­ străbat ța­­ra, drumul est-esnic, ce trece pe dea­supra văii Siretului și Prutului, drum frecventat de numeroase păsări (ber­ze, gîște, gîrlițe, rațe, păsări răpitoare, prepelițe, sitari, turturele, cocori), o­­bligate în deplasarea lor să ocolească masivul carpatic. Această poziție geografică oferă deci bune condiții de studiu și cerce­tare în domeniul migrației păsărilor. Iată de ce, în cadrul Muzeului de științele naturii din Focșani, speci­aliștii biologi, colaboratori ai Cen­tralei ornitologice române, desfășoa­ră o susținută muncă științifică, le­gată de fenomenul migrației păsări­lor. Numai în cursul anului trecut, au fost prinse cu curse și plase speciale, și inelate în scopuri științifice, un număr de 127 exemplare de păsări, a­­parținînd la 15 specii, specialiștii mu­zeului participînd și la cele 3 acțiuni de inelare colectivă, efectuate de C.O.R. la Bacău, Istria, Agigea. Deși numărul de inelări este mare (anul trecut s-au inelat în țară cca. 11 000 păsări), totuși, procentul regă­siților este mic, aceasta și datorită faptului că unele inele găsite de vî­­nători sau alte persoane, nu mai a­­jung în mîinile specialiștilor, pierzîn­­du-și importanta științifică. Profităm de această ocazie pentru a face un călduros apel către cei ce găsesc asemenea inele, de a le aduce la Muzeul de științele naturii, pentru valorificarea informației pe care o cuprind. Muzeul din Focșani deține în co­lecția sa cîteva exemplare de păsări inelate în străinătate, dintre care ci­tăm : o rață mare (Anas platyrhyn­­chos) inelată în regiunea Kalinin (U.R.S.S.) și împușcată la Jorăști, la 1 400 km de locul inelării; o barză (Ciconia ciconia) inelată la Lindem­­berg (Prusia orientală) și capturată la Focșani ; un pescar mare (Hidroprog­­ne caspia) inelat la Kinkomummi Tunnan (Finlanda) și împușcat la 1 800 km, în balta Lățimea, județul Brăila; un mătăsar (Bombycila gar­­rulus) marcat în insula Helgoland (R.F. a Germaniei) și colectat prin împușcare la Vîrteșcoiu, județul Vrancea. Foarte multe exemplare de păsări inelate în țara noastră au fost captu­rate la mari distanțe, uneori chiar și în alte continente, stabilindu-se ast­fel locul de iernare al acestor specii care ne părăsesc temporar țara. Iată cîteva din regăsirile acestea : un sturz cîntător (Turdus philomelos) inelat la Vlădeasa, județul Cluj, a fost regă­sit după 7 luni, la Fasano di Puglia, Italia; un lopătar (Platalea leucoro­­dia) inelat în balta Somova, județul Tulcea, a fost capturat la cca. 4 000 km, după un an și două zile, la Theit în Sudan, Africa centrală , o barză (Ciconia ciconia) inelată ca pui în satul Partizani, din Delta Dunării, a fost împușcată la Sumbawanga, Tan­zania (Africa de Sud) ( o alta, inelată în satul Enisala, Tulcea, a fost găsită după trei ani la Emek-Bet-Shau, Is­rael, la o distanță de 5 500 km de b­­­locul inelării. Chiar și banala cioară de semă­nătură (Gorvus frugilegus) se dove­dește a fi „plimbăreață" ,­ un exem­plar inelat la cuib în pădurea de lin­gă Satu-Mare, a fost împușcat la I­­sere, în Franța, deci la 1 300 km de locul inelării. Cunoașterea acestui fenomen com­plex al migrației, pe lîngă marele interes științific ce-l prezintă, oferă și un aspect practic de ordin econo­mic, strîns legat de agricultură și vî­­nătoare: prof. Mihai MIHALCIUC, muzeograf Nouă tehnologie La Fabrica de celuloză și hîrtie din Constanța se aplică o nouă tehnologie de fabrica­re a hîrtiei care folosește, în locul caolinei, diatomită albită de Adamclisi. Diatomita extra­să în cariera dobrogeană este mai întîi înnobilată la stația pilot de la Murfatlar, unde ca­pătă un grad de alb de 85—86 la sută și caracteristici calita­tive echivalente materialelor Recoltarea griului, pe sfîrșite (Urmare din pag. 1) de însămînțare a culturilor duble nu fusese realizat. Privind calendarul, se observă lesne că timpul este destul de înaintat, fapt ce impune urgentarea acestei lucrări. Va trebui deci ca în­­tr-un timp limită foarte scurt, să fie încheiată însămînțarea în întregime a suprafeței de 19 648 de hectare cu culturi duble, prin folosirea efectivă a fiecărei ore bune de lucru, tractoa­rele lucrînd, acolo unde este posibil, și noaptea la pregătirea terenului. Consiliile de conducere și specia­liștii din unități trebuie să ia măsuri hotărîte pentru îndeplinirea integrală a planului de Însămînțare a porumbu­lui în cultură dublă, căutînd să înlă­ture de urgență defecțiunile ivite în organizarea muncii și în buna func­ționare a mașinilor agricole. Prin așe­zarea baloților de paie la marginea tarlalelor va trebui asigurat un front larg de lucru tractoarelor. Prezența specialiștilor și a celor din consiliile de conducere în mijlocul formațiilor de lucru va avea darul să impulsio­neze însămînțarea culturilor duble, lucrare de o deosebită importanță, ce nu mai poate suferi nici o amînare. i similare provenite din import. Specialiștii apreciază că acest nou material va putea fi uti­lizat cu succes la fabricarea tuturor sortimentelor de hîrtie. Ciment refractar Un sortiment special de ci­ment refractar „Ak­cent-D" a fost realizat de către specia­liștii Institutului de cercetări metalurgice. Noul produs, cu o refractari­­tate de peste 1­700 grade, înlo­cuiește materialele clasice fo­losite în prezent pentru reali­zarea căptușelilor­ la agregate­le termice. Experimentată cu succes la combinatele siderur­gice din Galați și Hunedoara, noua marcă de ciment a con­tribuit la mărirea durabilității căptușelii termice a agregate­lor, la reducerea consumului specific de materiale refractare pe zona de oțel și a timpului de execuție și reparație a acestor agregate. Agregate de înaltă tehnicitate Uzina de utilaj greu „Pro­gresul" din Brăila a asimi­lat recent noi agregate de înaltă tehnicitate și producti­vitate. Printre acestea se află o li­nie automată de fabricare a cărămizilor, compusă din peste 20 de utilaje complexe — masă automată de tăiat, elevatoare, transportoare, prese etc. — cu o capacitate de 12 000 cărămizi pe oră. Tot aici se realizează o macara hidraulică de 12 to­ne forță, caracterizată printr-o mare mobilitate, viteză sporită de deplasare și putere, care o recomandă marilor șantiere de construcții și un excavator hi­draulic pe șenile de 0,4 mc, utilaje concepute de specialiș­tii uzinei în acest an. (Agerpres) ZI DE PLAJA LA PUTNA ȘI LA DOAGA (Urmare din pag. 1) diverși cetățeni de pe plajă, reținem satisfacția pe care și-au exprimat-o pentru această realizare, pentru locul de agrement atît de dorit, dar și atît de necesar, pe timp de vară. Ei au făcut, de asemenea, unele observații critice privitor la igiena unităților amplasate pe plajă, la promptitudinea serviciilor, în general, după cum ne-am convins și noi, cu un minimum de efort, servirea ar putea fi făcută în condiții mai bune. N-am vrea să încheiem rîndurile noastre de la Putna, fără să spunem cîteva cuvinte despre transport. Du­minica trecută, îndeosebi dimineața, încă nu se știa la dispeceratul din centrul municipiului orarul de circu­lație al curselor pentru plajă, care sunt mașinile programate a merge în­­tr-acolo. Iată deci o problemă care nu trebuie să mai rămînă nici o clipă în suspensie ! Doaga — despre care am mai scris și cu alt prilej — ne-a întîmpinat vi­neri mai puțin populară ca plaja de la Putna (aici, la aceasta din urmă, erau pe la orele 14 peste 300 de amatori de băi de soare). La Doaga se aflau oa­meni veniți cu mijloace proprii de transport sau cu unele ocazii. Pentru că, de puțin timp, cursele auto de pa­sageri, cu destinația plaja Doaga, au fost suspendate, fiind nerentabile. Totuși, se menține în continuare tra­seul prin cele două curse zilnice pre­văzute prin mersul autobuzelor de că­lători. Dacă pentru focșăneni distan­ța e mare (25 km — biletul costînd 8 lei de persoană), pentru cetățenii din Mărășești și Panciu, care nu au unde face plajă și baie, acest loc de agre­ment e ideal. Dar și aici se ridică pro­blema transportului — cîteodată au­tobuzele circulă pînă la plajă, alteori nu, fapt pentru care cetățenii sunt re­zervați. Deși plaja dispune de 7 bărci, trambulină de sărituri, două unități de deservire (aparținînd de Coopera­tiva de consum Mărășești), unele de­ficiențe scad din posibilitățile de re­­creere ale acestui frumos loc de luncă. Alimentarea cu energie electrică se face defectuos, electropompa dușuri­lor nu funcționează, iar cele două chioșcuri — de alimentație și dulciuri­­artizanat — nu dispun încă de o gamă mai variată de produse. Ceva mai mult chiar, programul de funcționare al acestora (chioșcul de artizanat) nu este respectat. Crearea celor două locuri de agre­ment nu înseamnă însă că a rezolvat definitiv problema recreerii în mijlo­cul naturii. Ba, cum am arătat, e nece­sar în continuare a se face și mai mult pentru a spori calitativ servici­ile, pentru a spori renumele celor două plaje, astfel ca cetățenii, turiș­tii, să beneficieze de o bună ospitali­tate. t în minunata noastră stațiune de munte — Soveja ITMII TURISTICI PISTE HOTARE Vacanță 1970. Clasicei dileme a vacanței — la munte sau la mare — vine să i se adauge, și în ultimii ani tot mai mult, și o a treia va­riantă — excursia peste hotare. Pen­tru a veni în sprijinul celor ce op­tează pentru această atractivă va­riantă, m-am adresat tovarășului Ștefan Toth, director general ad­junct la Agenția centrală O.N.T. pentru turism intern, care, în cele ce urmează, ne prezintă o parte din acțiunile pregătite de O.N.T. pen­tru actualul sezon estival. Ca urmare a aranjamentelor în­cheiate cu partenerii de peste ho­tare, în acest an au fost programate un mare număr de excursii inter­naționale, pe diferite itinerarii și categorii de servicii, în peste 100 variante. în stabilirea lor s-a ți­nut seama de preferințele și suges­tiile primite din partea turiștilor, care pot astfel beneficia de excursii cu o durată de la 1 la peste 15 zile, cu programe de vizite la muzee, ex­poziții, monumente și locuri isto­rice etc. Prin conținutul lor, excur­siile peste hotare oferă, pe lîngă o odihnă plăcută, posibilitatea do­cumentării culturale sau profesio­nale, cunoașterea noilor­ realizări din țările vizitate. La cererea unor colective din întreprinderi, instituții sau organizații, agențiile O.N.T. or­ganizează excursii speciale pe iti­nerariul și cu programul­ dorit, cu excursii combinate prin U.R.S.S. și R.P. Polonă, în R.P. Ungară, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, în Bul­garia și R.S.F. Iugoslavia. De ase­menea, cetățenii români pot petrece concediul de odihnă în renumitele localități de pe litoralul Mării Ne­gre, la Soci în Uniunea Sovietică, și la Varna în R.P. Bulgaria. Ținînd cont de dezvoltarea tot mai mare a turismului automobilistic, pentru acest an Agenția centrală O.N.T., în colaborare cu Automo­bil Clubul Român, au pregătit și pun la dispoziția automobiliștilor diverse servicii. Indiferent dacă tu­ristul călătorește în grup sau indi­vidual, el poate beneficia în R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Ger­mană, R.P. Polonă, R.P. Ungară și U.R.S.S. de servicii de cazare și masă, de diverse categorii, în unele țări se pot obține și servicii par­țiale.Ca o noutate se poate men­ționa faptul că în acest an cu firma Cedok din R.S. Cehoslovacă s-a sta­bilit pentru turiștii individuali cu autoturisme, motociclete sau cu tre­nul, ca în baza unor comenzi pri­mite de la O.N.T., acestora să li se perfecteze serviciile și programul turistic la destinație, de prima a­­genție a partenerului; în acest fel, turiștii au posibilitatea să-și orga­nizeze șederea și itinerariul la fața locului, în cadrul sumelor globale achitate în țară. în scopul alegerii itinerariului, cunoașterii tuturor a­­mănuntelor în legătură cu călătoria dorită, turiștii automobiliști se pot adresa agențiilor ©.N.T. și filiale­lor A.C.R. județene. Răspunzînd solicitărilor unor ca­tegorii de turiști care preferă ex­cursii de scurtă durată cu avio­nul, Oficiul Național de Turism or­ganizează excursii de 4,5 zile la Moscova, Berlin, Praga, la care se adaugă excursii la Varșovia, Sofia, Budapesta sau Belgrad. Turiștii au astfel prilejul să cunoască monu­mentele din Tîrnovo și Plevna, ves­tita clădire a primăriei din Praga, sau castelele din R.S. Cehoslovacă, Tîrgul de la Leipzig, Galeriile din Dresda sau istoricul loc de la Post­­dam, obiectivele turistice din Craco­via, sau Gdansk, stațiunile de pe malul lacului Balaton, Kremlinul sau Muzeul Central „Lenin" din Moscova, Ermitajul din Leningrad, pitorescul Samarkand sau obiecti­vele turistice din Kiev, Tașkentul sau Erevanul etc. Trebuie să arătăm că o­ dezvol­tare tot mai largă au căpătat ex­cursiile de sfîrșit de săptămînă or­ganizate cu autocarele O.N.T. în localitățile apropiate din țările ve­cine. Cetățenii români aflați la Ma­maia, Eforie, Mangalia sau în alte stațiuni de pe litoral la odihnă, pe lîngă excursiile interne pot parti­cipa la excursii de o zi, organizate în R.P. Bulgaria, cu vizitarea unor interesante obiective turistice din Varna, Balcic, Nisipurile de Aur și din alte localități așezate pe acest­ traseu. Evident, este dificil de epuizat în această succintă prezentare varieta­tea genurilor de excursii internațio­nale. Oficiul Național de Turism, ne-a asigurat tov. Ștefan Toth, este pregătit ca în acest an să asigure o vacanță plăcută unui număr mai mare de turiști. Constantin PAVEL flash ■ TURISTIC Sporirea eficienței (Urmare din pag. I­­ perioară a producției și a muncii care să-și găsească concretizare neîntîrzi­­ată, iar obținerea sporurilor planifi­cate să îmbunătățească eficiența eco­nomică a activității. Pe această linie s-a prevăzut îmbunătățirea unor pro­duse tehnologice de vinificare, de prelucrare a laptelui, mecanizarea u­­nor operațiuni, amenajarea unor noi capacități de maturizare, vinificare și depozitare, lărgirea gamei sortimenta­le și altele. Discuțiile purtate în cadrul dezba­terii cifrelor de plan au arătat hotă­­rîrea colectivului de la întreprinderea de industrie alimentară de a ridica activitatea economică prin sporirea eficienței economice. încadrarea în prevederile de plan și angajamente stă în competența de care vor da dovadă muncitorii, inginerii și tehni­cienii întreprinderii, în inițiativa și preocuparea pentru lărgirea continuă a gamei de sortimente. In acest sens ei au făcut prețioase propuneri prin­tre care amintim: planificarea intră­rii în funcțiune a secției de preparat brînzeturi în 1971 în loc de 1972, ex­tinderea în 1971 a secției din Nănești, reanalizarea fondurilor alocate pentru stația de epurare de la Distileria din Găgești și altele care, traduse în fapt, alături de măsurile de organizare su­perioară a producției și a muncii, de aplicarea la termenele stabilite a mă­surilor din planul M.T.O., se vor con­cretiza în realizarea exemplară a sar­cinilor de plan și a angajamentelor. tv DUMINICA­L AUGUST PROGRAMUL 1­ 9.00 Deschiderea emisiunii. Vara copi­ilor. Jurnal pionieresc : înot, cul­turism, excursie. „Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn“ (V) Film serial pentru copii. 10.00 Viața satului. 11.15 In reluare la cererea telespecta­torilor. Carnaval cu Harry Bela­­fonte. Microrecital Luminița Do­­brescu. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Concert simfonic. Pagini cunoscute din muzica lui W. A. Mozart. 13.15 Emisiune în limba maghiară. 14.45 Tele vacanță. 15.30 Duminică sportivă. Campionatele mondiale de caiac-canoe. Trans­misiune directă de la Copenhaga. 17.30 Atletism „Cupa Europei“ — se­mifinale. Participă : Austria, Cehoslovacia, Elveția, Italia, Polonia, U.R.S.S. și România. Transmisiune directă de la Sta­dionul Republicii. 19.40 Telejurnalul de seară. 20.00 Film artistic: „Heidi”. Producție a studiourilor brita­nice. 21.45 Marea. Reportaj filmat de la ser­bările marine. 22.10 Invitații noștri: Nina Liszel, Ai­ Prim­era, Mihaela Mihai. 23.00 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.20 închiderea emisiunii programu­lui 1. LUNI 3 AUGUST PROGRAMUL I 18.00 Deschiderea emisiunii. Micro- 18.05 avanpremiera: „Minitechnicus ’70“. Expoziția or­ganizată de Consiliul Național al Organizației Pionierilor. Panoramic științific. Actualitatea în economie. Anunțuri — publicitate: 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici. Telejurnalul de seară. Agendă politică. Roman foileton, „Iluzii pierdute“ (III). Selecțiuni din festivalul interna­țional de muzică ușoară — Sopot 1969. Rampa. Telejurnalul de noapte. Fotbal. Retrospectivă Mexico ’70. Meciul România — Anglia reco­­mentat „la rece“ după 62 de zile de la disputarea lui. închiderea emisiunii. radio DUMINICA 2 AUGUST PROGRAMUL 1 6.05 Concertul dimineții. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 7.15 De la munte la mare — muzică u­­șoară. Sumarul presei. De la munte la mare (continuare). Radiomagazinul femeilor. Ora satului. Cavalcada ritmurilor. Cotele apelor Dunării. De toate pentru toți. Radiojurnal. Sport. De toate pentru toți... turiștii. Noutățile săptămânii — muzică u­­șoară. 8.00 8.22 9.00 9.30 10.00 11.50 12.00 13.00 13.15 13.45 14.00 14.30 15.00 15.55 19.00 19.15 19.20 20.05 20.40 21.00 22.00 22.10 22.30 22.50 23.00 0.03—­ Unda veselă. „Vorbe, vorbe“. Valsuri și tangouri celebre. Caravana fanteziei. Estrada duminicală. Gazeta radio. Muzică populară. Compozitor și interpret: Florin Bogardo. Teatru scurt. „Pic­nic pe cîmpul de luptă” de Fernando Arrabal. Muzică de café-concert. Zece melodii preferate. Radiojurnal. Panoramic sportiv. Muzică de dans. Moment poetic. Cintecul e pretutindeni. 5.00 Estrada nocturnă. LUNI 3 AUGUST PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ruti­er. Sport. 9.30 Revista literară radio (reluare). 10.10 Curs de limba engleză. Ciclul II, secția a 26-a. 10.30 Opera „Pélleas și Mélisande“ de Debussy — fragmente. 11.05 Radio-Prichindel. 11.45 Sfatul medicului, înțepăturile de insecte. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.15 Cîntă Angela Zilia. 12.25 Știința la zi. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Melodii de Grigore Florian. 14.05 File de poveste . „Zîna cea mică“ de Hans Christian Andersen. 14.30 Te apăr, te laud, te cint — emisi­une muzicală pentru ostași. 15.00 Muzică ușoară. 15.12. Compozitorul săptămânii: Joha­nnes Brahms. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Nestemate folclorice. 16.30 Revista economică. 16.45 Freamăt de cadru — album de madrigale. 17.05 Antena tineretului. 17.50 Poșta radio. 18.00 Muzică ușoară. 18.10 Prezent și viitor în știința agrico­lă. 18.30 Melodii de pretutindeni. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Muzică ușoară. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Muzică ușoară interpretată de Margareta Pislaru. 20.20 Argheziana. „Din balcon“. 20.25 Solista serii: Lili Ivanova. 20.45 Teatru radiofonic. Premiera „Co­paci numărați“ de Cocios István. 21.45 Cintă Manole Escobar. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Refrene de altă dată — muzică u­­șoară. 23.00 Revista șlagărelor. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. cinema DUMINICĂ 2 AUGUST Cinema UNIREA Focșani — „Dreptul de a te naște" Cinema FLACĂRA Focșani — „Cei 1000 de ochi ai doctorului Mabuse“ Cinema POPULAR Adjud — „Urmări­rea". Cinema LUMINA Mărășești — „Va­lea păpușilor". Cinema POPULAR Panciu — „Via Mala". Cinema VICTORIA Odobești sul d-lui Gentil“. N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări în pro­gram. MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO 18.35 19.00 19.15 19.20 19.30 19.50 20.00 21.00 21.30 22.00 22.10 23.40 „Vi­ REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Focșani, strada Mihail Kogălniceanu nr 7 tel­soane 15 79, 30 toj 21 74. 2098 Duminică 2 august 1970 Wl­BOTM ÎNTREPRINDEREA materiale DE CONSTRUCȚII „1 MAI“ - BUCOV­­eni în anul școlar 1970—1971 vor fi școlarizați pentru viitoa­rea fabrică de cărămidă Odobești, 2 MAIȘTRI în specialitatea ceramist-ceramică brută. Școlarizarea se va face la cursuri de zi la grupul școlar „Materiale de construcții“, București, B-dul Preciziei, nr. 12 telefon 31.55.81. Concursul de admitere se va organiza în perioada 3—10 septembrie 1970 la susnumitul grup școlar­ București. Candidații vor trebui să îndeplinească următoarele condiții :­­— Să aibă o vechime de cel puțin 3 ani în ultima sau penultima categorie de încadrare in meseria de ceramist. — Să aibă vîrsta de cel puțin 25 ani împliniți. — Să aibă ca studii liceul sau școala profesională ab­solvită în meseria de ceramist ceramică brută. — Să obțină recomandarea comitetului de direcție al întreprinderii noastre, pe baza rezultatelor obținute în peri­oada de verificare a aptitudinilor de organizator al procesului de producție. De la condițiile de mai sus nu se admit excepții, nici nu se dau derogări. Cererile de înscriere, însoțite de actele necesare, se vor depune la registratura întreprinderii, pentru biroul de perso­nal pînă la data de 8 august 1970. Eventuale relații se vor putea cere telefonic la nr. 21435, 21436, 21437. MICA PUBLCITA­TE Pierdut ștampilă cu indicativul: COOPERATIVA AGRICOLĂ DE PRODUCȚIE „ZORILE SOCIALISMULUI“, COMUNA MĂICĂNEȘTI, JUDE­ȚUL VRANCEA. Se declară nulă. i TIPARUL, întreprinderea Poligrafică Bacău

Next