Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)
1970-11-22 / nr. 421
E MILCOVUL pag. 2ü OCHIUL. □TQT11T1TÍ MAGIC Amator de motocros Gama pasiunilor înglobează cele mai curioase preferințe, linii colecționează etichete de pe cutiile cu chibrituri, alții nasturi, o altă categorie cîrlige de undiță și așa mai departe. Ionel Rădășanu din Focșani, strada Tunel nr. 1, colecționează... naivi. Ultima achiziție „de preț" a fost aceea a unui cetățean atît de naiv, încît l-a crezut pe cuvînt pe Rădășanu — deși acesta are numai 17 ani — că ar avea o funcție de mare răspundere. Declinîndu-și această „calitate“ I. R. a împrumutat de la „victima" sa motocicleta cu care s-a plimbat pînă ce... l-a oprit un lucrător al serviciului de circulație. Rădășanu s-a dovedit însă mai naiv decit cei păcăliți, dacă și-a închipuit că va putea scăpa de rigorile legii. Rectificarea unui proverb Zilele trecute, la ora prînzului, Arbunea Ion din satul Risipiți, comuna Milcovul, intrase în complexul comercial de pe bulevardul Karl Marx din Focșani să „tîrguiască“ cîte ceva. Numai că, după un mai vechi obicei de-al sau. A. I. în loc să plătească marfa, a încercat s-o ascundă sub haină. Văzîndu-se descoperit, Arbunea a îmbrîncit vînzătoarele și a rupt-o la fugă iepurește. Prins de către cetățeni, hoțul a fost predat organelor de miliție care l-au deferit justiției. După cum se vede de data aceasta fuga a fost rușinoasă, dar nu și sănătoasă! Rubrică redactată de R. VORNICU Școala generală din Păunești FOTO. N. MOLDOVEANU Cineva a sunat cu două săptămîni înainte... In localul Grădiniței nr. 1 din Cotești, la ora cînd copiii ar fi trebuit să se joace, să spună poezii, să cînte și să asculte povești, liniștea domnea peste tot, jucăriile numai ne priveau tăcute, fiecare la locul lor, cuminți, regretînd poate despărțirea de copii, prea timpurie despărțire. Le-am privit în singurătate și tăcerea ne apăsa grea. Am vrut la început să credem că totul n-a fost decît o întîmplare, poate un joc infantil, dar n-a fost așa : jucăriile — repetăm — erau singure, singure, copiii plecați, iar educatoarele „activau" la... consiliul popular... — De ce ați închis grădinița pe data de 14 noiembrie și nu la 1 decembrie ? este prima întrebare pe care o adresăm directoarei, tovarășa Ioana Istrate. — Nu mai avem lemne! vine, ca o scuză, răspunsul. Terminasem și alimentele. Apoi, nici copiii nu mai veneau. In ultimul timp doar 12, 13, 15... — Din citi ? — Din 40 înscriși. Așadar din 40 de copii înscriși la începutul anului școlar, ceva mai mult de un sfert frecventau grădinița. Răsfoind, însă, jurnalul de activități, din rubrica „prezenți" notăm cifrele în ordinea inversă consemnării: 13, 15, 16, 18... 26... 28. Ne oprim, tragem linie și... conchidem, deci, una din cauzele care au determinat sistarea activităților, la grădinița din Cotești, este — spunem — neșcolarizarea. Pentru a ne edifica mai bine asupra acestui aspect revenim cu întrebările, din răspunsurile cărora aflăm cite ceva și despre satisfacția muncii educatoarelor, despre copii, despre legătura cu familiile lor. Răspunsurile „ca din carte" încercau să ne convingă că s-a muncit, că educatoarele au obținut rezultate frumoase, că — afirma directoarea — „stăm bine cu propaganda pedagogică". Ni se recită apoi poezii (și cît de bine le-ar fi stat copiilor în această postură !), auzim de jocuri, cîntece, toate însă, teoretic. De ce ? Pentru că, cineva anume a sunat cu două săptămîni înainte de vreme clopoțelul vacanței și n-a făcut bine. Cît despre ,,propaganda pedagogică", nu mai comentăm nimic... Revenind la cea de a doua cauză (lipsa semnelor și alimentelor), adevărul îl aflăm la sediul C.A.P. discutînd cu tovarășul Nicolae Boșcan, ajutor contabil, singurul care ne-a lămurit cît de cît — Intr-adevăr, grădinița s-a închis, dar de lemne nu știu nimic. Poate președintele... Știu doar că n-a cerut nimeni. Alimente însă au fost suficiente... Insistăm cu încă o linie de dialog . —. Totuși dumneavoastră faceți focul. (Pe lingă soba care era caldă, era și un radiator în priză). De unde luați lemnele ? — Mai de la consiliu, mai de la cămin... vine răspunsul, de o sinceritate dezarmantă. încolo, nu mai știe nimic. Cert este că la grădiniță — cunoscută în rețeaua școlară ca „pepinieră de educație" — nu erau lemne, în schimb era... frig și pe bună dreptate părinții și-au luat acasă copiii. ...Ne-am plimbat apoi pe ulițele comunei la ceas de amiază, în urechi stăruind încă versurile (recitate de educatoarea Anica Alexe): ,ȘUite vine iarna rece / Cu zăpadă și cu ploi / Să ne pregătim și noi". Și ne-au venit din nou în amintire singurătatea jucăriilor lipsite de copii, poeziile neînvățate, cîntecele necîntate și ne-am gîndit că cineva a sunat prea devreme clopoțelul vacanței și n-a făcut bine pentru că s-a auzit și dincolo de Cotești... D. MANOLACHE BALASTIERELE DIN JUDEȚ (Urmare din pag. 1) Dispersarea balastierelor, uneori aparținînd chiar aceluiași minister, așa cum e cazul celor două balastiere de la Suraia ale Ministerului Transportului, amplasate la o distanță de circa 2 km una de alta, cît și modul diferit de organizare a exploatării lor, dau naștere la diferențe și abateri frecvente la prețul de cost. De exemplu, la balastiera I.C.B.—C.F.R. Suraia, costul unui metru cub de balast extras și încărcat, este cu 6,85 lei mai mare față de balastiera Doaga, aparținînd Ministerului Industriei Materialelor de Construcții, iar la cea din Pufești, pendinte de Industria Locală Adjud, este cu 17,95 lei mai mare. O influență negativă asupra acestor costuri o exercită, printre altele, și distanțele de la balastiere la stațiile de expediție care determină substanțiale „jocuri" ale prețurilor de la o balastieră la alta, consecință a unor concepții neunitare în organizarea și exploatarea balastierelor. Anomalii serioase se mențin și pe linia desfacerii produselor. Balastiera întreprinderii de cariere și balastiere C.F.R. București din Suraia, care are ca obiect numai aprovizionarea cu produse de balastieră a șantierelor întreprinderii, și-a permis — nu știu cu a cui aprobare — să vindă aceste produse altor întreprinderi din țară și chiar unor unități economice din județ: I.A.S.-uri, C.A.P.-uri, șantiere de construcții, pînă și Industriei locale Focșani. Din evidenta existentă la această balastieră, rezultă că în acest an, unitățile economice din județ au cumpărat din propriile resurse ale județului, numai prin intermediul acestui „mijlocitor", o cantitate de peste 30 000 mc agregate și produse de balastieră. Neorganizarea în mod unitar și cu grijă a acestei activități generează și alt... „balast economic". S-au depistat destule cazuri cînd unele șantiere de construcții industriale, drumuri, și poduri, alte unități economice din județ, au transportat agregate de la balastiere situate la mari distanțe, pentru care s-au cheltuit suplimentar mii și zeci de mii de lei, fără a lua în calcul pierderile provocate de imobilizarea vagoanelor, a mijloacelor de transport. In această direcție, un fenomen anormal, situat pe canavaua lipsei de răspundere față de banii statului și care contravine celor mai elementare noțiuni de eficiență, îl constituie modul cum este planificată aprovizionarea unor consumatori din alte județe cu agregate de la balastierele din județul nostru. Astfel, balastiera I.C.B. — C.F.R. București din Suraia a livrat numai în acest an un volum important de produse de balastieră secțiilor C.F.R. din Titu și Pitești, unități amplasate într-o zonă cu bogate resurse de agregate de balastieră, de unde — dacă exista o planificare judicioasă — se putea realiza o aprovizionare operativă și eficientă. Acest sistem anacronic de aprovizionare, care, din păcate, se mai menține și astăzi în unele sectoare, generează un volum mare de cheltuieli neeconomicoase suportate de economia națională. Asemenea cazuri sunt expresia poziției de indiferență fată de cheltuirea banilor statului, de protejare a intereselor înguste în detrimentul celor ale economiei. Este timpul ca și împotriva celor din cadrul întreprinderii de carieră și balastieră C.F.R. care decid și aprobă „promenada" balastului de la Siret la Argeș și — poate — și invers, Ministerul Transporturilor să ia măsuri hotărîte pentru eliminarea acestor stări de lucruri. Organizarea și exploatarea defectuoasă în unele balastiere din județ, au provocat, de asemenea, și devierea nepermisă a unor cursuri de ape, neregularități în păstrarea albiei rîurilor, deteriorarea malurilor — așa cum este cazul la Pufești și Pădureni — iar de la o perioadă la alta și înrăutățirea hidrologiei zonale, neajunsuri care pînă acum au scăpat atenției unor organe de specialitate din județ. Rezolvarea corespunzătoare a problemei analizate nu mai poate fi amînată, deoarece în condițiile actuale de organizare a balastierelor, se pierd importante fonduri materiale și bănești, care afectează interesele economiei județului, ale economiei nationale. Mijloace și căi există cu prisosință. In acest sens, sugerăm Consiliului popular județean o soluție care ar rezolva definitiv și integral această problemă și care, ar fi, după părerea noastră, nu optica de cedare pentru administrare și exploatare către I.C.S.M. Galați a balastierei de la Pădureni sau de cooperare a Industriei locale Vrancea cu Industria locală Brăila — așa cum s-a și concretizat în formele încheiate deja pentru exploatarea produselor de balastieră de la Suraia — ci întocmirea unei documentații care să fundamenteze necesitatea înființării unei întreprinderi economice la nivelul județului, de interes republican sau local, care să tuteleze și să coordoneze unitar și cu eficiență economică activitatea balastierelor din județ. In felul acesta, balastierele județului vor produce și de acum încolo cantități mult mai mari de balast, dar în nici un caz... „balast" economic. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA» Focșani, strada Mihail Kogălniceanu nr. 7 telefoane» 1579; 8035; 2174; 2098 I i Duminica 22 noiembrie 1970 „Pacificul de sud - arhipelagul uitat“ Insulele acestui arhipelag situate in zona de sud a Oceanului Pacific, sint : insula Niue, asociată din punct de vedere geografic Insulelor Cook, teritoriu administrat de Noua Zeelandă; Insulele Pitcairn, o ploaie britanică ; Insula Guam, teritoriu incorporat de S.U.A. și administrat direct de Departamentul de Stat american. Mai fac parte din acest arhipelag Micronezia, teritoriu trecut sub administrația S.U.A. in 1947, și Insulele Gilbert și Ellice, colonii britanice. Insulele Fiji și Tonga, incorporate din punct de vedere geografic acestui arhipelag, și-au obținut independenta in acest an. Acele imagini balsane ale Pacificului de sud care vor să ilustreze un paradis vast al palmierilor roditori, al plajelor însorite și al tinerelor cu fuste din plante există doar în închipuirea responsabililor liniilor aeriene și a autorilor de reclame. Această colecție de națiuni minuscule este în realitate amenințată de nori negri, nori cu care Comisia pentru Pacificul de sud — forul tutelar — nu poate, în prezent, lupta. Țările din acestă zonă a Pacificului încearcă, fiecare, să-și găsească un loc în lumea modernă. Economia lor se bazează în primul rînd pe agricultură, dar, în multe cazuri, metodele utilizate sunt primitive. Există unele insule cu o economie mai favorizată, în altele, însă, situația este precară. Insulele Gilbert și Ellice, de exemplu, posedă un sol sărac, supus unor secete repetate și lipsit cu totul de minerale sau alte resurse. Problemele actuale ale acestor insule au fost examinate recent în cadrul unei conferințe a Comisiei Pacificului de sud, ținută în Insulele Fiji. Principala preocupare a autorităților Insulei Niue, de exemplu, este de a putea realiza, prin valorificarea coprei, o capacitate economică suficientă pentru a se împiedica emigrarea cetățenilor în Noua Zeelandă. Pentru moment, nu poate fi vorba de dezvoltarea unei industrii a turismului, întrucît, deși pe pista unicului aeroport existent aici pot ateriza avioane turbopropulsoare, nu există, practic, posibilități de cazare a eventualilor vizitatori. Iar banii necesari construcției de hoteluri pur și simplu nu există. Cea mai importantă problemă a arhipelagului este, însă, cea a comunicațiilor. Tranzistorul a constituit un progres considerabil, deoarece, aducînd aparate radio ieftine, autoritățile posesoare de stații de emisie au putut să se facă cel puțin, auzite de populație. Dar aceasta este mult prea puțin. Vastitatea zonei — Insulele Gilbert și Ellice 37 la număr) sunt răspîndite, de exemplu, pe o suprafață de peste 3,6 milioane km.2 — face ca rezolvarea problemei comunicațiilor să fie practic imposibilă. A devenit o regulă ca secretariatul Comisiei să deplîngă ignorarea de către țările membre a diverselor apeluri și cereri. Unul din delegații la conferință a arătat, însă, că în momentul recepționării mesajelor trimise prin poștă, era adeseori prea tîrziu pentru a se mai face ceva. Comisia Pacificului de sud a fost creată în 1947 de către guvernele Australiei, Franței, Olandei, Noii Zeelande, Angliei și Statelor Unite. Olanda s-a retras deja din comisie, iar celelalte țări manifestă o lipsă de interes descurajatoare. Iată de ce, statele membre sînt profund decepționate de funcționarea Comisiei, care își concentrează eforturile, cel mai frecvent, în direcția unor programe de educație. Dar cu un buget care a totalizat în 1970, 890 000 dolari australieni, este evident că nu se poate face mare lucru. Delegații Noii Guinee au arătat că, în ceea ce privește țara lor, Comisia nu constituie nici un ajutor. Cum poate fi abordată, cu actualele fonduri, problema educației într-o țară ca Noua Guinee, unde populația (2,3 milioane locuitori) vorbește nu mai puțin de 700 limbi? Chiar dacă întregul buget al Comisiei ar fi afectat acestei insule, datele problemei ar rămîne aceleași. Este necesar ca țările arhipelagului să dispună de un ajutor mai important în eforturile lor de a ocupa un loc în lumea contemporană. Cît despre activitatea Comisiei, programele sale sînt admirabile, dar cu totul utopice dacă se are în vedere lipsa cvasitotală a fondurilor necesare. Din multe puncte de vedere, arhipelagul prezintă o importanță deloc neglijabilă pentru Australia și Noua Zeelandă. Nici una din cele două țări nu a manifestat, însă, interesul pe care zona îl prezintă. (Urmare din pag. 1) că, dar nu se putea și nu trebuia oricum. Atunci a cerut tuturor mai ales disciplină, conștiinciozitate și inimă. Cei care n-au rezistat, au plecat. Mulți s-au întors. Ferma s-a dezvoltat pe un foarte serios profil zootehnic. Era greu de obținut rezultate, în zootehnie toată lumea știe cite ceva, se pricepe adică. Cîțiva ani rezultatele au fost „pe linie“. In 1959, producția de lapte la o vacă însemna 2500 litri. In următorii 2 ani, aproape incredibil pentru cine afla întîmplător, se obține o creștere de 1100 litri. Si apoi oile. In 1959 se obținea o cantitate „normală“ de lună, ca în orice altă parte. Acum, de la o oaie se obțin peste 6 kilograme, adică un alt salt de aproape 250 la sută. Procentele exprimă insă numai munca. De aici a început competiția cu cele mai bune ferme din țară, cu cei mai buni specialiști. In 1956, fruntaș pe țară, în 1969, locul II pentru cantitatea de lapte obținută de la o vacă. —■ Iarăși pornesc de la disciplină, cel mai greu este să formezi oamenii. Pentru asta ai nevoie de răbdare, de timp, fiecare trebuie să știe că este o personalitate la locul de producție. La Precistanu toți lucrătorii își cunosc bine problemele, nu atribuțiile, ci problemele. In fiecare an am depășit planul, acum spor de greutate la taurine, de exemplu, înseamnă ceva normal, fără vorbe. Pregătim pentru 1971 un lot de 400 berbecuti de prăsilă de mare valoare, care rivalizează cu materialul de import. Nu mă îndoiesc nici o clipă că nu vom reuși. — Aveți foarte mulți vizitatori, oameni care se interesează de felul cum munciți. Pentru că se pare că aveți anumite „secrete”... — Nu. Punem preț pe calitatea furajelor și pe economicitatea lor. Hrănim, dar nu îndopăm. Insilozăm toți cocenii, alții aruncă paiele de grîu, de exemplu, dar la noi ele se dau ca hrană oilor. Avem o experiență a noastră, de aici de la Precistanu, fătarea prematură a oilor. Teoreticienii, unii practicieni nu au fost de acord, dar eu am demonstrat. 400 de miei în plus, la o turmă, nu strică. Pentru asta am programat anul acesta fătările la din decembrie... Mergeam înspre grajduri. Vorbeam, de fapt eu îl ascultam, îl observam preocupat, chinuit — dacă vreți — de producție, de problemele producției, îmi spunea, știi, acum Îmi dau seama că se poate mai mult, dar trebuie să avem mai mult curaj în a aborda problemele, să credem că suntem în stare de mai mult. In primii ani de producție sufeream enorm cînd nu prevedeam un lucru. Acum mă tem de rutinare, da, nu de rutină. In agricultură se mai fac greșeli, nu sînt prea multi specialiști, și apoi iarăși vorbele se desprindeau numai din realitatea imediată a producției și asta m-a bucurat mai mult ca orice. Ne-am luat rămas bun, de fapt ne-am strîns mîinile ca și cînd ar fi trebuit să ne întilnim a doua zi, la aceeași oră a dimineții, și asta a fost, la fel, o bucurie sinceră... lin om, in zori... Pe agenda agricolă (Urmare din pag. 1) Faptul că pînă acum, din totalul suprafeței de 76 077 hectare pe circa 80 la sută au și fost executate arăturile de toamnă pentru însămînțările de primăvară, ne face să credem că întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii vor reuși să încheie această lucrare în termenul stabilit. Altă recomandare se referă la pregătirea terenurilor pentru culturile timpurii de primăvară, lucrare ce se va realiza începînd cu acest an Încă din toamnă, în mod special pentru lucernă, borceag, mazăre și sfeclă de zahăr, iar în limita timpului disponibil pentru orz, ovăz, in, coreandru, muștar, floarea-soarelui și cartofi. Pentru ca această acțiune să fie încununată de succes, se va reface — acolo unde este cazul — planul de amplasare a culturilor, în atenția specialiștilor stînd faptul că aceste culturi au nevoie de terenuri ușoare, cu o expoziție care să permită înmagazinarea rapidă a căldurii. In mod deosebit, se vor revizui amplasările făcute pentru floareasoarelui și sfecla de zahăr spre a fi înlăturată posibilitatea revenirii pe același teren a respectivelor culturi mai devreme de 4—5 ani. Pregătirea acestor terenuri încă din toamnă, prin discuiri, nivelări și alte lucrări necesare va crea un pat germinativ de o calitate superioară, iar în plus, în primele zile bune de lucru ale primăverii, semințele vor putea fi încorporate rapid în sol, în condiții optime de umiditate. Ca o sarcină majoră a specialiștilor din unități trebuie considerată urmărirea cu cea mai mare atenție a stării de vegetație a Culturilor de toamnă, completîndu-se greșurile acolo unde griul a răsărit. O dată cu primele precipitații și după ce pămîntul a înghețat, va începe fertilizarea suplimentară a griului cu azot. Pentru a fi prevenită băltirea apelor pe semănături, se va trece în cel mai scurt timp la executarea șanțurilor de scurgere, iar acolo unde grîul este amplasat în terenuri amenajate pentru irigarea prin aspersiune, se va executa neîntîrziat această lucrare ce favorizează răsărirea în bune condiții a plantelor. Pînă pe data de 20 decembrie va fi terminată și condiționarea semințelor, fiecare unitate avînd obligativitatea ca pentru cunoașterea valorii culturale a acestora să trimită o serie de probe la laboratorul județean pentru controlul semințelor. Dacă mai amintim și măsurile ce se impun a fi luate pentru redarea în circuitul agricol a tuturor suprafețelor ocupate cu arboret, mărăcinișuri, vii răzlețe, drumuri inutile, verificarea sistemelor de irigat, a continuării lucrărilor la digul de la Suraia, avem un tablou convingător al multiplelor activități pe care lucrătorii ogoarelor vor trebui să le execute în această perioadă într-un mod exemplar. u tv DUMINICA 22 NOIEMBRIE 8.40 Deschiderea emisiunii. Gimnastica de dimineață. 9.00 Teatru pentru copii și școlarii „Fata din dafin" — scenariu de Dan Tărchilă. 10.00 Viata satului. 11.30 Amfiteatru muzical. Martian Negrea. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Hochei pe gheață . România — Polonia. înregistrare de la patinoarul „23 August". 14.30 In reluare, la cererea telespectatorilor. Interpreți îndrăgiți de muzică ușoară și populară : Margareta Pîslaru, Frida Boccara, Eva Pilarova, Sergio Endrigo, Maria Butaciu, Irina Loghin, Maria Cornescu, Dumitru Constantin, Pop Simion. 15.00 Emisiune în limba maghiară. 16.45 Studioul „N". 18.00 Cîntare Patriei — Concurs coral interjudețean. Participă formații corale din județele Ilfov, Argeș și Vrancea. 19.15 Desene animate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 România în 1000 de imagini. Colegii. 20.20 Telerecital. Costache Antoniu. 21.20 Recital Party Pravo. 21.50 Telejurnalul de noapte. 22.00 Handbal masculin i România — R.D.G. (reeditarea finalei Campionatului mondial 1970). Inregistrare de la Cluj. 23.00 închiderea emisiunii programului 1. LUNI 23 NOIEMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Scena și ecranul. 18.30 Un univers al cuceririlor tehnicii contemporane. Tîrgul Internațional București. Reportaj filmat. 18.50 Muzică populară cu Maria Pietraru și Petre Săbădeanu. 19.00 Ce sînt și ce trebuie să fie centralele industriale. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 60 de ani de la primul avion cu reacție. La emisiune va participa savantul Henri Coandă. 20.20 Teatru foileton : „Războiul celor două roze (V). 21.10 Steaua fără nume. Muzică populară. 22.05 Telejurnalul de noapte 22.15 Telesport. 22.30 Viata literară. 23.00 închiderea emisiunii. radio DUMINICA 22 NOIEMBRIE PROGRAMUL 1 6.05 Concertul dimineții. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 7.15 Melodii distractive. 8.00 Sumarul presei. 8.10 Avanpremieră cotidiană. 8.22 Ilustrate muzicale. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Ora satului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toti. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Noutățile săptămânii — melodii interpretate de formația Jethro Tull. 13.30 Unda veselă. 14.15 Sport și muzică. 16.45 Melodii de George Grigoriu și Florentin Delmar. 17.15 Caravana fanteziei. 18.00 Concert de muzică ușoară. 18.40 Muzică de café-concert. 19.00 Gazeta radio. 19.15 Transmisiune sportivă. 20.05 Teatru scurt. 21.00 Zece melodii preferate. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Recital Riccardo del Turco. 22.50 Moment poetic. 23.00 Concert de seară. 0.03-5.00 Estrada nocturnă. LUNI 23 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 5.05 Muzica dimineții. 6.05-9.30 Muzică și actualități. 9.30 Revista literară radio. 10.10 Curs de limba engleză. Ciclul II, secția a 41-a. 11.05 Radio-Prichindel. 11.45 Sfatul medicului. 12.00 Ascultați și... recunoașteți — muzică ușoară. 12.25 Știința la zi. 13.00 Radiojurnal. 13.22 Melodii de H. Mălineanu. 14.00 Compozitorul săptămînii: Giuseppe Verdi. 14.30 Te apăr, te laud, te cînt — emisiune muzicală pentru ostași. 15.20 Cronica săptămînii muzicale. 15.45 Muzică ușoară. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.30 Revista economică. 17.05 Antena tineretului. 17.50 Poșta radio. 18.00 Muzică ușoară. 18.30 Poemul simfonic „Tamara" de Balakirev. 19.00 Gazeta radio. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecital Dorina Drăghici. 20.20 Argheziană. „Vînt de toamnă". 20.25 Solistul serii: Roy Black. 20.45 Teatru radiofonic. Premieră : „Dl. Kant are onoarea", de Konrad Hausen. 21.41 Melodii cunoscute, interpreți îndrăgiți. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03-5.00 Estrada nocturnă. RADIO • TV • RADIO • TV • RADIO • TV • RADIO ........ a DUMINICĂ 22 NOIEMBRIE ! Cinema „UNIREA“ Focșani — „Călugărița din Monza*. 14.45—16.45— 18.45—20.45. Tel. 1204 Cinema „FLACĂRA“ Focșani — 15.15—17.15 „Valurile Dunării" ; „Păsările*. 17.15—19.15—21.15. Tel. 1161. Cinema „POPULAR" Adjud — „Această femeie*. Cinema „LUMINA* Mărășești — „Sub semnul lui Monte Cristo*. Cinema „POPULAR" Panciu — „Cei 1000 de ochi ai doctorului Mabusse*. Cinema „VICTORIA* Odobești — „Jandarmul se însoară". LUNI 23 NOIEMBRIE Cinema UNIREA Focșani: „Hibernatus*. 14,45—16,45—18,45—20,45. Tel. 1204. Cinema FLACĂRA Focșani: „Păcatul dragostei". 15,15—17,15—19,15—21,15. Tel. 1161. Cinema POPULAR Adjud : „Jandarmul se însoară". Cinema LUMINA Mărășești: „O nuntă cum n-a mai fost". Cinema POPULAR Panciu: „Iubita lui Graminta". Cinema VICTORIA Odobești: „Cadavrul viu" (I—II). N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări în program. întreprinderea pentru transporturi și livrarea produselor petroliere Ploiești (ace cunoscut consumatorilor de gaz petrolier lichefiat (ABAGAZ). CU PREȚUL UNEI BUTELII LA DOMICILIU ESTE DE LEI 14.10.N CARE SE INCLUDE ȘI MONTAREA BUTEIEI Orice abatere va fi semnalată conducerii ST IPP Ploiești, strada Diligenței nr. 18, telefon nr. 13138—11533, Ploiești. Comenzile, cu adresa cumpărătorilor se primesc telefonic la depozitele „PECO". Servirea se va face In ordinea primirii comenzilor. TIPARGHI • Intrepinderea calidraftflS Bacău MICA PUBLICITE Schimb apartament bloc trei camere Rimnicu Vîlcea, contra similar în Focșani. Adresati-vă Dulgheru, str. Dobrogeanu Gherea 30, Focșani. Schimb apartament 3 camere, încălzire cu gaze Pitești, contra similar Focșani. Adresati-vă Stredie Ionel, str. Ion Creangă 2, Focșani. i