Milcovul, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 455-529)
1971-01-26 / nr. 474
ANUL IV NR. 474 MARȚI 26 IANUARIE 1971 4 pagini — 30 bani 1966—1970 PE MAGISTRALA CINCINALULUI 10 959 219 reprezintă cantitatea de confecții, in unități fizice, produsă în perioada cincinalului. Așadar, cu articolele vestimentare confecționate la FABRICA DE CONFECȚII FOCȘANI în cinci ani, se poate îmbrăca mai bine de jumătate din populația țării. IRESPONSABILITATEA TREBUIE PLATITA CU BANII CELOR VINOVAȚI! anchetă economică Asigurarea linei eficienței ridicate a investițiilor reprezintă un imperativ economic esențial, de înfăptuirea căruia depinde progresul general al producției materiale. Or, în acest sens, nimănui nu trebuie să-i fie indiferent cum se materializează investiția, care este timpul ei de recuperare. In acest context să urmărim cum înțeleg unii factori punerea în funcțiune a investiției, utilitatea ei și efectul economic al producției. După lungi tergiversări ale lucrărilor la Centrul de depozitare și condiționare a vinului din cadrul întreprinderii de vinuri pentru export, ceea ce a făcut ca termenul de punere în funcțiune să se replanifice de cîteva ori, la începutul lunii mai a anului precedent se recepționează, provizoriu, obiectivul (nutimere de mai bine de un an), sub rezerva continuării lucrărilor de remediere de către executant — întreprinderea C.M. Galați. Timpul însă s-a scurs și prevederile din procesul verbal au rămas „la dosar“. In plină campanie, la 5 octombrie 1970 beneficiarul se adresează din nou executantului cu care încheie o minută la forul tutelar prin care se prevedea printre altele. Ca în termen de o lună, Nicolae LADARU (Conf. in pag. a Il-a) In construcție, la Autobaza Focșani Stație de spălare a autovehiculelor Dezvoltarea activității Autobazei Focșani a determinat întreprinderea unor măsuri care să faciliteze realizarea planului. Printre acestea se numără și construcția unei moderne stații de spălare, ceea ce va permite o mai bună întreținere și exploatare a autovehiculelor. Stația de spălare va fi compusă dintr-un tunel prevăzut cu instalații de spălare de jur-împrejur, alimentate cu apă dintr-un puț ■ ce s-a forat aici și cîteva electropompe ce vor acționa întreaga instalație. Capacitatea de lucru a stației de spălare este de 20 de autovehicule pe oră. Intregul proces de lucru al acestei stații este mecanizat, comanda realizîndu-se din camera electropompelor. REMB TDI In fata unui centru de pline s-a oprit un om. Stă și privește cu bucucurie. E un obicei vechi. Așa face in multe dimineți și totuși putini sînt cei care-l remarcă. După cîteva minute, Ion Boghin — așa se numește trecătorul acesta... ciudat — pornește către casă. Nu se grăbește pentru că timpul lui de muncă s-a sfîrșit. Noaptea, cînd ceilalți se odihneau, maistrul cocător Ion Boghiu împreună cu ceilalți tovarăși din echipă, vegheau atenți temperatura cuptoarelor cu pline ale mranzelăriei focșănene Cărăbuș. Munca oamenilor din Dincolo de gestul firesc al cumpărării unei prin echipa brigadierului Nicolae Avasiloae a început seara, devreme, cînd au preluat schimbul de la brigada de zi, căci la secția numărul șase, cum se mai numește franzelăria, ca Intr-un veritabil combinat siderurgic cuptoarele nu se sting niciodată. Franzelele rumene, fierbinți, ies din cuptoare pe bandă rulantă continuîndu-și drumul cu autospecialele către centrele de vînzare. Ies multe plini. Aproximativ zece mii, alteori mai multe, in douăzeci și patru de ore. Un adevărat rîu de pline coaptă ! Și tot ca o apă, mișcarea lor nu se sfîrșește niciodată, oamenii care se veghează schimbîndu-se „din mers". După ce își îmbracă halatele și șorturile de un alb imaculat fiecare se îndreaptă către aparatele și utilajele pe care le are în primire. Brigada de zi pleacă dar fluxul tehnologic nu încetinește și nu se oprește o singură clipă. Brațul ■ mecanic al malaxorului continuă să frămînte aluatul in cupele albe ale cazanelor amestecînd maiaua cu pulberea albă a griului măcinat. De fiecare dată in timpul pregătirii șarjei viitoare, o mănușă albă manipulind un pahar strălucitor de otel, ridică din cocă proba asupra căreia laboranta Mariana Popovici efectuează multiple analize chimice. Aici, in laboratorul modern semănînd alarmadie, coca și prinea coaptă devin „obiectele“ studiilor. Sînt cercetate aciditatea, porozitatea, umiditatea și înregistrare temperaturile maielelor și coca e pusă la dospit. După efectuarea analizelor, dacă rezultatele sunt cele scontate, plin ea primește avizul favorabil putind fi distribuită pe rețea. Tinera laborantă Mariana Popovici își iubește cu deosebită pasiune meseria. Și totuși, după absolvirea liceului și școlii profesionale, pasiunea ei a suferit o mutație. Dezlegînd misterul metamorfozei amidonului, laboranta s-a hotărît să cunoască și celelalte taine ale griului. Așa că acum învață* pentru examenul de admitere la Institutul agronomic. Nu știu de ce, dar am convingerea că pasiunea pentru muncă îi va asigura și aici succesul. Numai că examenelor de laborator le sunt conjugate — la toate preparatele de panificație — ESTETICA: această taină a modelatorilor, oameni a căror meserie este aceea a desăvîrșirii aspectului exterior. Și meseria asta nu-i de loc ușoară. Pe lingă mișcarea neîntreruptă, a mașinii de rulat, modelatorii — in rîndul cărora Dragomira Munteanu formează un exemplu fericit — adaugă simțul lor pentru frumos. Sunt și a Radu VORNICU (Cont. In pag. a II-a) Ședința Consiliului de Stat In ziua de 25 ianuarie a. c. a avut loc la Palatul Republicii ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. în afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au participat ca invitați tovarășii Iosif Banc, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, miniștri, conducători ai altor organe centrale de stat și președinți ai unor comisii permanente ale Marii Adunări Naționale. Din împuternicirea Consiliului de Miniștri, tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la București, la 12 noiembrie 1970, precum și proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria, semnat la Sofia, la 10 noiembrie 1970. Tovarășul Mihai Dalea, președintele Comisiei pentru politică externă a Marii Adunări Naționale, a prezentat rapoartele comune ale comisiilor pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale, care au dezbătut și au avizat favorabil aceste proiecte de decrete, primite spre examinare din partea Consiliului de Stat. A luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat: 1 „După cum este cunoscut — a spus președintele Consiliului de Stat — Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, semnat la 12 noiembrie 1970, este rezultatul relațiilor bune dintre România și Polonia, al faptului că între țările noastre există vechi legături de prietenie și colaborare care, în anii socialismului, au cunoscut o dezvoltare puternică. Tratatul nu face decit să consemneze această realitate, creînd baza juridică pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor de colaborare și prietenie dintre România și Polonia. De asemenea, Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria oglindește relațiile de bună vecinătate și de colaborare îndelungată dintre țările noastre. Această colaborare și prietenie s-a dovedit întotdeauna trainică ; ea s-a manifestat in lupta comună pentru scuturarea jugului stăpînirii străine, pentru independență națională și socială. In anii construcției socialiste prietenia și colaborarea dintre România și Bulgaria se dezvoltă pe o treaptă nouă și putem spune că relațiile de astăzi sunt deosebit de cordiale și amicale. Ele se bazează pe dorința comună de a contribui la cimentarea legăturilor dintre statele noastre și dintre toate statele din Balcani, la transformarea acestei părți a lumii într-o zonă a păcii și colaborării. Ambele tratate, atît cel cu Polonia, cit și cel cu Bulgaria, sunt rezultatul politicii consecvente a partidului și guvernului României socialiste de dezvoltare a relațiilor de colaborare și cooperare cu toate statele socialiste ; noi vedem în întărirea colaborării și cooperării multilaterale cu toate țările socialiste baza trainică a asigurării progresului fiecărui stat socialist, a întăririi economice și ridicării bunăstării fiecărui popor, a dezvoltării independente a fiecărei națiuni socialiste și, totodată, temelia consolidării necontenite a întregului sistem socialist mondial. Ratificarea acestor tratate de către Consiliul de Stat axează pe baze trainice, pentru încă o perioadă de 20 de ani, relațiile dintre România, pe de o parte și Polonia și Bulgaria pe de altă parte ; avem convingerea că aceasta contribuie la cauza asigurării securității în Europa, la dezvoltarea colaborării și prieteniei între toate statele lumii. Iată de ce propun Consiliului de Stat să aprobe în unanimitate și să ratifice aceste Tratate“. Consiliul de Stat a adoptat în unanimitate decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Polonă, precum și decretul privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. In continuare, Consiliul de Stat a adoptat, pe baza dezbaterii proiectelor respective, următoarele decrete ; decretul privind autorizarea și funcționarea în Republica Socialistă România a reprezentanțelor firmelor comerciale și organizațiilor economice străine ; decretul privind înființarea, organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor , decretul pentru modificarea Decretului nr. 210/1960 privind regimul mijloacelor de plată străine, metalelor prețioase și pietrelor prețioase, precum și decretul pentru modificarea Legii Nr. 16/1968 privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii Române de Comerț Exterior. Consiliul de Stat a ratificat Acordul cu privire la salvarea astronauților, reîntoarcerea astronauților și restituirea obiectelor lansate în spațiul extraatmosferic, precum și Acordul comercial dintre Republică Socialistă România și Republica Volta Superioară. Toate decretele adoptate au fost în prealabil examinate și avizate favorabil de comisiile permanente de specialitate ale Marii Adunări Naționale. Consiliul de Stat a rezolvat apoi lucrări curente. Vă mai reamintiți de nota critică cu acest titlu („Cu banii statului“) publicată în ziarul nostru?. Să recapitulăm, totuși, conținutul acesteia. Tehnicianul Petrea Macovei, de la școlul silvic Năruja, și-a reparat autoturismul proprietatea pe Psichălă pe banii statului. Abia cînd faptele au început a fi cunoscute, Petrea Macovei a restituit suma de 13 700 lei, sumă care echivala cu costul reparației și, care, fusese reținută din contul Inspectoratului silvic Vrancea, de către unitatea prestatoare de servicii. Trebuie, poate spus, că bun de plată fusese Inspectoratul silvic deoarece, reparația capitală a acestei mașini se făcuse cu... forme legale, ca și cum ea ar fi aparținut unei instituții de stat. Așadar s-a comis o ilegalitate prin neglijență, abuz etc., act care se datorează unor salămiliți ai Ocolului silvic Năruja și ai Inspectoratului silvic Vrancea. Față de aceste grave încălcării ale disciplinei au fost luate o serie de măsuri de sancționare. Iată ce ne comit (Continuare în pag. a II-a) Plenare ale organizațiilor de tineret din școli In aceste zile, în școli, au loc plenare ale organizației U.T.C., care dezbat rezultatele la învățătură în primul trimestru, ceea ce s-a întreprins pentru îmbunătățirea procesului instructiveducativ de către U.T.C Totodată, se jalonează preocupările perioadei în care ne aflămr și a celei de perspectivă,ținînd cont că sarcinile ridicate de pregătirea școlară, etică etc. se pun ca primă cerință tinerei generații. Activul"U.T.C. din școlile municipiului Focșani" investighează modalitățile desfășurării,unor bogate și atractive activități în rîndul elevilor, elaborînd în acest sens complexe planuri de muncă. Pe planul preocupărilor politico-ideologice, cultural-artistice sau sportive, tinerii au venit cu propuneri de îmbunătățire a activităților și acțiunilor organizate, el propunîndu-și să organizeze concursuri educativ-instructive, manifestări sportive, expoziții foto, de arte plastice, sesiuni de referate ale cercurilor etc. Toate aceste frumoase acțiuni organizate în trimestrele II și III vor fi dedicate aniversării semicentenarului creării Partidului Comunist Român. . In pagina a IV-a Răspunsul guvernului Republicii Socialiste România la vide-memoire-ul finlandez Șezătoare literară Săptămîna culturală ce s-a desfășurat la Suraia între zilele de 18 și 23 ianuarie, din inițiativa Comitetului județean U.T.C., a programat sâmbătă, 23 ianuarie, ultima manifestare cu tentă culturală. în sala căminului cultural din localitate a avut loc o șezătoare literară cu participarea unor scriitori de la revista „Ateneu" și de la ziarul „Milcovul“, în fața unui public numeros, format din elevi și tineri uteciști, cadre didactice scriitorii George Bălăiță, Horia Gane, Florin Muscalu și Ion Panait au citit din cărțile lor și au purtat discuții pe marginea celor citite. Bine organizată de către activiștii Comitetului județean U.T.C. și de către directorul căminului cultural din Suraia, întîlnirea cu scriitorii a plăcut celor prezenți și s-a înscris ca o reușită culturală în continuarea unei săptămîni de acțiuni prestigioase. Activitate febrilă în sectorul legumicol al cooperativei agricole de producție din Păunești Primăvară în... Ianuarie pe stadionul „23 August“ însemnări pe marginea calendarului sportiv adjudean feudei I la amănuntul cotidian ȚARA VINURILOR? Aici, în cel mai mare bazin viticol al țării, unde producțiile spectaculoase sunt adevăruri și unde găsești cele mai multe medalii de la concursurile din țară și de peste hotare, aici te-ai aștepta să găsești vinurile podgoriilor, dar, cel puțin la restaurantul cu autoservire „Ciocîrlia“, lucrurile stau cu totul altfel. Unii consumatori, după ce au servit dejunul sau cina, merg la barul din incinta aceluiași restaurant și solicită obișnuitul șpriț. Dar.......nu avem" este răspunsul concis și... candid al barmanului, înghiți în sec și binevoitor sugerezi ideea să facă un șpriț de sticle de „trei sferturi“, calculat bineînțeles la cota respectivă. Ești informat tot candid... că se vinde de-a-ntregul, în ultimă instanță recurgi la întrebarea legitimă : de ce nu este vin de masă, de regiune sau mai știu eu de care o fi, numai să fie... ? Consumatorii așteaptă terminarea stocului de „trei sferturi" și atunci poate vor asista la alte „metode" mai năstrușnice ce vor contribui la o servire exemplară și nu neapărat sub forma „deservirii", în țara vinurilor. O.C.L. Alimentara vă invită la masă cu „ vinul de... acasă (nu cu vinul casei). 1 ~_v Vas. PAN. ..