Milcovul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 608-686)

1971-07-31 / nr. 634

I Pag. 2 Vacanța în cîteva ipostaze Investigațiile de vacanță, făcute în ultimele zile, au adus în carnetul n­ostru cîteva însemnări, confesiuni ce țin nu atîte de obligațiile profesiunii de educator, cît mai ales de etica no­țiunii­ însăși, desscopul final a tot ceea ce facem și pe care ne-am obișnuit s-o numim „munca noastră“. Primele consemnări le facem la Școala generală nr. 1 Odobești. Direc­torul școlii, Ion Ionescu — întrebat despre activitățile­ vacanței — ne-a relatat: —• Acum, munca noastră se desfă­șoară tot cu copiii * și legată tot de instrucția și educația lor, însă, fără note, fără catalog.­­Vacanța, acum, am considerat-o nu neapărat un mare timp liber, ci­ mai bleg un mare timp educativ, un timp al excursiilor, al drumețiilor, al acțiunilor de utilitate socială... Acum, munca noastră a în­semnat­­ patru excursii și drumeții pe Valea Milcovului și în împrejurimi, două acțiuni de utilitate socială la a­­menajarea spațiilor verzi; întreține­rea lotului școlar și, alături de pă­rinți, participarea la lucrările în vii. De asemenea, colectarea de plante medicinale, concursuri și jocuri spor­tive și un festival artistic prezentat pe data de 17 iulie în sala casei de cultură. Ne continuăm raidul nostru la Ad­judu-Vechi. Aici, în afara acțiunilor de înfrumusețare a localității, a lu­crărilor în cadrul C.A.P.-ului, copiii au întreprins numeroase manifestări cul­­tural-distractive la nivel de unitate ori pe detașamente. Spicuim din jurnalul vacanței pe cele mai semnificative: „La brat cu veselia" — drumeție în Lunca Sire­tului, „Norocul... pescarului" — un concurs de pescuit, „Răsună codrul iar de cîntec voinicesc" — serbare cîmpenească în Zăvoi , „Secretele pă­durii" — drumeție și jocuri de orien­tare turistică, ca și frumoasa excursie în Nordul Moldovei !n care, un grup de aproape 40 de pionieri și școlari au vizitat mănăstirile Sucevita, Mol­­dovița, Humor, Voronet, Putna ori casele memoriale din Ipotești și Hu­­mulești. La întoarcere, copiii au tre­cut la întocmirea unui album, a unui pietrar, unui ierbar și la organizarea unui concurs intitulat „Pe urmele is­toriei și literaturii". Altceva ? Tradus în termeni de va­canță, pentru Silvia Marin, Elena Ni­­ca, Tasica Radu, Ioana Stoian, altceva, mai înseamnă : curățenia localului de școală care va fi gata în jurul datei de 1 august, și o susținută muncă de perfecționare și de ridicare a califi­cării. Din cele 16 cadre, atît cît nu­mără colectivul de aici, 6 au susținut diferite examene : 3 — examenul de definitivat, 1 — examenul de stat, un învățător a obținut gradul II și trei profesori examenele la cursurile fără frecvență. Deci la Adjudu-Vechi, cel de al IV-lea trimestru de școală, din care s-a scurs mai bine de jumătate, continuă să se desfășoare în sfera preocupărilor cotidiene ale educației. La Homocea, directorul Elena Da­mian, ne-a spus s­ă« Zilnic, câte 50 de copii au parti­cipat la construirea noului local de școală în care vom intra la 1 septem­brie. Am întreținut, de asemenea, lo­tul școlar și am vizitat Muzeul de științele naturale din Adjud. Aici, însă, am mai observat că nu toate cadrele țin neapărat să contri­buie cu­ de cit la „activitățile vacan­ței“, consumîndu-și timpul cu altce­va. Bunăoară, la data vizitei, Victo­ria Roșu și Rodica Lovin au fost gă­site în cancelarie lucrînd niște fețe de masă, întrebată de ce n-a făcut altceva (să studieze, spre exemplu, deoarece este necalificată și experien­ța nu-i permite astfel de preocupării tovarășa Roșu ne-a răspuns! — Doar n-o să ne apucăm să dărî­­măm școala! Ce să facem, să ștergem praful de pe pereți ? Preocupări de genul „ce să facem” am întîlnit și la Ploscuteni, într-o sin­gură zi, 4 cadre în activitate au fă­cut o simplă repartizare elevilor co­rijenți­ei, gata cu munca pe acea zi! Dar verificînd condica și discutînd cu fiecare în parte, am aflat că au mai avut loc astfel de meditații și n-am știut cu ce rost s-a făcut aceas­tă repartizare cînd, cel în activitate semnaseră în condică cu totul altce­va : „Meditație cu elevii la matemati­că" și care de fapt nu s-a ținut . De asemenea, aici, am mai aflat că, munca de fiecare zi a cadrelor didac­tice înseamnă (redăm textuali: pre­­gătire la limba franceză, pregătire la matematică, pregătire la fizică și chi­mie, pregătire la istorie, pregătire la limba română etc.,, lipsind, muzica, desenul, educația fizică și bineînțe­les... purtarea. Cum rămîne însă cu vacanța ? Ce este ea și cui aparține ? Ce le oferim, acum, copiilor în afara manualului de școală, tovarăși educatori de la Plos­­cuțeni ? Or, loc’,la aceasta v-a prins și ne dumneavoastră nepregătiți ? Și, pentru că este vorba de un bust pierdut pe care cu greu îl mai puteți recupera, vă propun să deschideți dic­ționarul limbii române, să vedeți ce înseamnă VACANȚĂ, asociați-o cu noțiunea de educație, refaceți-vă pro­­gramul de activitate, (eventual stitu­­dinea) și procedați ca atare, deoarece am fi vrut să vorbim și despre dum­neavoastră frumos, ne-ar fi plăcut, însă, n-am putut. Iată așadar ipostazele vacanței prin­se în acest raid „docm­­­itar" pe ge­nericul căruia se poate vedea ce în­­seamnă: munca noastră, acum... și pe care urmează să-1 completăm cu alte investigații legate de obligațiile noas­tre profesionale și morale, de­ munca de educație. O. MANOT­ACHE FESTIVALUL FOLCLORULUI VRÎNCEAN Ziua a V-a Soveja (Urmare Ilin pag. I) de la poalele Zboinei și Răchi­­tașului — Soveja. Aici, această manifestare cu­­mulativ-folclorică a Vrancei — Festivalul­­— a desenat acțiuni diverse și de superlativă ținută. Prima dintre acestea o mar­chează simpozionul intitulat „Miorița și folclorul din Vran­­cea“, în cadrul căruia au vorbit prof. univ. dr. doc. I.C. Chițimia, membru corespondent al Aca­demiei de Științe Sociale și Po­litice despre : „Folclorul — ex­presie permanentă a vieții po­porului **, prof. Emil Giurgea, Liceul „Unirea“ din Focșani — „Miorița — esență a spirituali­tății populare", prof. Florica Popa Liceul „Ion Slavici“ din Panciu — „Elemente de toponi­mie in balada Miorița“ și prof. Florica Albu, de la Școala ge­nerală din Soveja, despre „Cir­culația actuală a Mioriței în Vrancea Cele patru comuni­cări­­ susținute au conturat puncte personale în dezbatere, o deosebită cunoaștere a parti­­cularităților­ folclorului vrîn­­cean, a trăsăturilor sale dis­tincte. Simpozionul „Miorița și fol­clorul din Vrancea“ a fost ur­mat de ședința de constituire a asociației culturale suvejene „Simion Mehedinți". In prezen­ța tovarășului SIMION DOBROVICI, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului județean Vrancea al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, al unora din membrii Biroului Comitetului județean de partid și ai Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular ju­dețean s-a constituit la Soveja prima asociație județul Vrancea culturală din alcătuită din 332 de membri. Ca președintă a asociației culturale „Simion Mehedinți" a fost aleasă tova­rășa Alba Florica, directoarea Școlii generale din Soveja. Cu acest prilej au salutat această nobilă inițiativă tovarășii Ion Catrine, președintele asociați­ei culturale din Dragoslavele —Argeș, Nicolae Terceanu — vicepreședintele asociației din Rucăr—Argeș, precum și alți invitați de onoare, în încheierea acestui moment pe scena căminului cultural din localitate, artiștii amatori din comună au prezentat un Inte­resant montaj „Soveja — plai de baladă". Manifestările prilejuite de cea de a șasea ediție a Festiva­­lului folclorului vrîncean, aici, la Soveja, au culminat simbo­lic o serbare populară desfășu­rată în Poiana Punga, serbare la reușita căreia și-au dat concursul formații artistice din Răcoasa, Cîmpuri, Străoane și Soveja, la o altă sărbătoare a folclorului Ip (Urmare din pag. I)­ lor. Asta spun cuvintele celor patru recitatori. Și, tot în același moment, o altă secvență a spectacolului recon­stituie drumul vechilor rucăreni pe drumul de bejenie al Sovejei și corul lor spune despre timpurile de tris­tețe și de viața grea a oamenilor, ne­voiți să trudească din zori și pînă în noapte pentru a-și ciștiga existența, o existență mizeră, amară. Scena rămîne pentru o clipă în umbră. De undeva, parcă dintre munții acoperiți de pădurile de brazi ale Vrancei, se aude sunetul de fluor, vorbele de foc ale celebrei „Miorițe". „Pe-un picior de plai , Pe-o gură de rai...“ și în fața publicului se pre­zintă, dramatizate, secvențe din ex­cepționalul poem popular. Spre deose­bire de alte versiuni, sovețenii au a­­dus în scenă un element nou : după uciderea baciului moldovean, soția acestuia, îmbrăcată în straie negre, îndoliate, întreabă pe ceilalți doi baci unde și-ar putea găsi soțul. Dis­cuția este tragică. Apoi, scena este inundată de un cor al fetelor care-l plîng pe baciul ucis ca pe un simbol al bărbăției și al vredniciei. Dar, fi­nalul este la fel de optimist și pe sce­nă se întîmplă din nou aceeași alter­­nație de versuri și cîntece care vor­besc despre vrednicia sovejenilor, despre timpul de entuziasm și ferici­re pe care-i trăiesc oamenii. Spectacolul artiștilor amatori din Soveja se încheie cu celebra nuntă sovejeană, care reconstituie momente autentice și emoționante din folclorul românesc, cu elemente de tradiție și obiceiuri locale. tn această repetare de momente de cintec și dans, sunt reluate din viată secvențele autentice ce celebrează momentul nunții. Festivalul folclorului vrîncean — momentul Soveja — continuă apoi după amiaza la Poiana Punga cu o ser­bare populară la care și-au dat con­cursul formații artistice din comuna Soveja și ale căminelor culturale din comunele de pe Valea Șușiței. De pes­te tot, aceeași ambiantă deveselie,de bună dispoziție și de sărbătoare a oamenilor. Acest sfârșit de Iulie s-a reîntors parcă dintre splendori și pe fiecare cărare a munților, ceva e alt­fel, de verde și de albastru care u­­nește cerul cu zborul păsărilor in­tr-o alcătuire abia presimțită de su­flet. Soveja însă rămîne nu numai o săr­bătoare de folclor, ci popasul plin de frumuseți unde începe cîntecul, din cetina de brad și din glasul de corn, dintre chemarea de cerb și iluzia de zare a munților, deopotrivă... ------------------------------------------------­ tv SIMBATA 31 IULIE 16.15 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.00 Bună seara, fete ! Bună seara, băieți ! 19.10 Tragerea de amortizare ADAS. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.10 Tele-enciclopedia. 21.00 Săptămîna internațională. 21.15 Primul film serial realizat de Televiziunea română „Urmări­rea" — scenariul de Eugen Bar­bu, N. Mihail. Regia Radu Ga­­brea (episodul II). Recepție la Von Braun. 22.05 Concertul maestrului Gheorghe Zamfir. 22.35 Telejurnalul de noapte. 22.45 Telesport, 23.00 Recital Deva. 23.30 închiderea emisiunii. BATALIA PENTRU OM _____­Urmare din pag. 11 — Cum voi explicați gestul ultim 1 îl Întrebăm pe tovarășul Carte putredă. — Este o singura explicație, Omul a crescut pe planul Înțelegerii datori­ei. A conștiinței. Echipa la care lu­crează a acționat asupra lui. Dar mai ales, participarea la intervenții, cot la cot cu ceilalți, l-a schimbat, l-a fă­cut alt om. Pentru că nu-i simplu lu­cru să vezi, pe viu, cd de munca ta depinde munca, bucuriile sau necazu­rile altor oameni. Nu-i puțin lucru să ajungi la înțelegerea adevărului că, cu cât o avarie este Înlăturată mai de­­vreme cu atic sunt diminuate pierde­rile în diverse domenii ale economiei, cu atic mai mare este prețuirea oame­nilor față de munca noastră. Noul component al echipei a trăit din plin aceste momente aliate la Înal­tă tensiune și pe planul statornicirii trăsăturilor noi, de conștiință. A mun­cit cot la cot cu tovarășii lui din e­­chipa. Și-a dat măsura capacități lui creatoare și, pe această cale a muncii, s-a educat pe sine, a ajuns la Înțele­gerea marilor adevăruri de muncitor al zilelor noastre. Din faptul Înfăți­șat se desprinde concluzia limpede că există toate premisele ca omul să do­­bândească virtuți noi, care să-l situe­ze la un nivel corespunzător de cinste si prețuire. Omul se poate transforma in procesul muncii, al educației. Con­diția esențială care se pune și aici este antrenarea plenară In acest pro­ces, desfășurarea fară oboseală a bă­tăliei pentru câștigarea fiecăru­ia, înte­meierea unui asemenea climat intran­sigent, combativ de muncă. Iacit orice derogare de la normele noastre etice să primească o replică severă. ■ -------- •­­... ~ ’ ASTĂZI, RECOLTATUL GRIULUI POATE FI ÎNCHEIAT! (Urmare din pag. 1) angajamentul, mecanizatorii și coope­ratorii noștri au încheiat recoltatul griului pe toate cele 696 de hectare destinate acestei culturi. — Aici, Ion Fotache, inginerul șef al cooperativei agricole din Păunești. Notați, vă rog, că și în unitatea noas­tră griul a fost strîns în întregime de pe suprafața de 410 hectare. Am trecut acum să-i ajutăm pe vecinii noștri din Ruginești. Unindu-ne forțele, folosind combinele la întreaga capacitate, sun­tem­ convinși că pînă mîine la prînz (sîmbătă 31 iulie n.r.) recolta de grîu de pe cele 580 de hectare va fi aduna­­tă la Ruginești în condiții optime. — La Boghești, Corbița și Tănăsoa­­ia, ne informa inginerul Ștefan Pan­­tazi, directorul S.M.A. Tănăsoaia, toa­tă suprafața cultivată cu grîu a fost recoltată. In prezent, pe raza acestui consiliu se lucrează intens la însă­­mînțare­a culturilor duble și executa­rea arăturilor de vară. — Vă vorbesc de la ferma Salcia II, ne anunța inginerul Vasile Șerban, directorul I.A.S. Focșani. Chiar acum s-a încheiat aici recoltarea ultimelor suprafețe cu grîu. In acest fel, respec­­tindu-și angajamentul, mecanizatorii din fermele noastre au încheiat în condiții optime de calitate strînsul re­coltei de grîu de pe toată suprafața de 2935 de hectare. Veștile au continuat să sosească pî­nă tîrziu, reflectînd de fiecare dată munca plină de însuflețire a mecani­zatorilor­ și cooperatorilor, a cadrelor de conducere și a specialiștilor din unități, pentru strîngerea la timp și fară pierderi a recoltei de grîu din a­­ceastă vară. Deslușeam în fiecare co­municare, o bucurie sinceră a efortu­­lui încununat de succes, mulțumirea datoriei împlinite, satisfacția obținerii unor producții ridicate, ce răsplăteau strădania depusă timp de un an de lucrătorii ogoarelor vrîncene. Seara, tîrziu, centralizarea datelor arăta că a mai rămas de strîns recol­ta de grîu de pe circa 1­200 de hec­tare. Or, r­aportînd această cifră la viteza parcului de combine a celor 11 stațiuni pentru mecanizarea agricul­turii, ce însumează peste 1 800 de hec­tare, reiese clar, că în cursul zilei de astăzi, recoltarea griului poate să fie încheiată în întregime pe tot cuprin­sul județului Nostru. Anticipînd acest succes, adresăm sincere felicitări mecanizatorilor, coo­peratorilor, cadrelor de conducere, specialiștilor, muncitorilor din fabrici, elevilor ,tuturor acelora care prin­­ munca lor neobosită, plină de dăruire, au contribuit la strînsul la timp fără pierderi a rodului de aur al hol­șî­nelor de grîu, la depozitarea în cele mai bune condiții a plim­i tării. La Bogza, în seara bilanțului .Urmare din pag, fi Cor­entînd cele relatate, ne putem da mai bine seama de felul cum s-au achitat de sarcini mecanizatorii. Prin­­tr-un efort colectiv, toate cele 555 de hectare, au fost recoltate. Luînd pe fiecare din cei 11 mecanizatori care­­ au condus combinele în lan s și șonsta­­tă că ei și-au adus contribuția cu pri­sosință, dînd astfel posibilitatea ca recolta de grîu să fie depozitată la timp. Totuși din rîndul lor, așa de fapt cum reiese și din situațiile zilnice re­zultate în urma cîntăririi cantității de grîu, se evidențiază Dan Zaharia, Tă­­nase Iacob, Dumitru Labă, Ion Usturoi. Și pentru a concretiza, arătăm că zil­nic Dan Zaharia a treierat peste 16 tone de griu. El a ajuns să recolteze chiar și 21 de tone. Adunate astfel, rezultatele din actuala campanie, to­talizează 170 tone de grîu strînse nu­mai de acest mecanizator. Dar, o dată cu secerișul, s-a acțio­nat și la celelalte operațiuni. Plnă a >ii sînt balotate 260 de hectare iar paiele au fost strînse de pe o supra­față de 140 hectare. Se ară și se pregătește terenul, se seamănă. Terminarea secerișului, dă posibilitatea ca forțele tot mai mari să fie îndreptate la urgentarea restu­lui de lucrări astfel incit bilanțul campaniei de vară să fie realizat la tim­­p și în condiții exemplare. Dacă am evidențiat pe mecaniza­torii care au fost prezenți zilnic de dimineața și pînă seara tîrziu la arie, trebuie argintiț­ și cooperatorii care nu di­­­n datele cit mai bine pen­tru a nu staționa mașinile. Din rîn­dul lor fac parte Andone Coman, Iu­­lică Spinu, Costel Soare, Vergea Țî­­gă Mihai Tîgă. Judicios a fost organizată munca și pentru transportul produselor la baza de recepție, în baza con­tactelor în­cheiate cu statul. Cu cele 5 autoca­mioane s-au transportat la baza de la Gugești peste 500 de tone de grîu, din cele 6 mil tone contractate. Numai miercuri au fost livrate direct de la alte 100 tone. Există astfel posibilita­tea ca în cîteva zile, cooperatorii din Booza să-și onoreze în totalitate con­tractele. Aici, preocupările din campania de seceriș sînt evidente, ele reflectînd buna organizare a muncii, hotărîrea mecanizatorilor și a țăranilor coope­­ratori de­­ munci fără preget pentru obținerea unor recolte tot mai bogate. Kilometrul 70 + 300... (Urmare din pag. 1­­cestor oameni, oricît da remarcabile ar fi ele nu sînt suficiente pentru ca banda gri a asfaltului să se aștearnă peste culmile împădurite, pe unde pînă mai trece ieri nu se putea decît cu piciorul. La poalele muntelui însă, lingă albia Putnei, alți oameni, asigură funcțio­narea stațiilor de asfal­tare „Reiser“, furnizînd mixturile asfaltice la cîteva sute de grade Cel­­sius, pentru ca acestea să poată fi așternute pes­te patul de balast la temperatura optimă. Aici, murdari de gu­dron pînă la albul ochi­lor, maistrul Ion Lazăr și mecanicul Constantin Anghel, curăță agrega­tele stației, cu atenția cu care ar desface mecanis­mele unui ceasornic. Con­stantin cu palma Anghel, mîngîie blocurile de metal, așa cum aș face cu crupa unui cal, apoi ne mărturisește zîmbind stînjenit că nu s-a des­părțit de stație de zece ani. — Mi-e dragă ca un copil... Ehei, prin cîte locuri n-am fost noi îm­­preună... Maistrul Lazăr arbo­rează și el un zîmbe mulțumit ! — Pînă ieri ne-a da de furcă batalul mare de bitum. Se umpluse cu apă de la ultimele ploi Am lucrat cîteva zile scoțind-o cu căldările... Sînt doar cîțiva dintre zecile de constructori a­nonimi ce aștern pe cul­mile înalte ale munților și cîmpiile mănoase, ban­da albastră ca de oțel a drumurilor moderne simbol al înnoirilor ș al hărniciei oamenilor. • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • DUMINICA 1 AUGUST 8.30 Deschiderea emisiunii. Sport și sănătate. 9.00 Matineu duminical pentru co­pii. ÎO.O0 Viata satului. 11.15 Pagini de mare popularitate din muzica simfonică. 12.00 De strajă patriei. — In targuri albastre. 12.30 In reluare la cererea telespecta­torilor. Selectiuni din spectaco­lul muzical­ distractiv înregistrat la stațiunea Neptun. 18.00 Emisiune în limba maghiară. 14.30 Postmeridian. Sport. 15.00 Serbările Mării. 16.00 Magazin. 16.55 Apollo 15 — Transmisiune di­rectă. A doua plimbare pe Lună. 17.50 Pasiuni. 18.10 Planeta giganților — Film pen­tru tineret. 19.00 Vetre folclorice i Flori de pe Mureș. 19.20­1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reportajul săptămînii. — Plat­forma industrială a Tîrgoviștei. 20.15 Film artistic. „Patrula" — Pre­mieră pe țară. 21.30 Spectacol muzical Tv. 22.05 Recital Deva. 22.35 Film documentar — Școala de alpinism — cu prilejul Zilei na­ționale a Elveției. 22.50 Telejurnalul de noapte. radio mmmmmmmmmmmmm­mmmmmmmmmmmaa SIMBATA 31 IULIE PROGRAMUL I 6.00 Muzică și actualități. 6.20 Jurnal agrar. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­tier. 7.45 Sfatul medicului. 8.00 Sumarul presei. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.30 Miorița. 10.00 Buletin de știri. 10.30 Cîntece populare. 11.00 Buletin de știri. 11.15 Atenție șoferi, atentie pietoni! 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Orchestra Tudor Arcadie. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.30 Radiodivertisment muzical. 15.00 Buletin de știri. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo ru­tier. 17.00 Știință, tehnică, fantezie. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.45 Ea hanul melodiilor. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. Sport. 22.30 Seară de dans. 22.55 Moment poetic. 23.00 Programul de dans continuă. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. cinema SIMBATA 31 IULIE Cinema .UNIREA" FOCȘANI — .Printre colinele verzi" (orele 14.45 —16.45—18.45—20.45). Tel. 1204 Cinema „FLACĂRA“ Focșani — „Me­xic ’70". (orele 15.15—17.15—19.15 —21.15). Tel. 1161. Cinema „POPULAR" Adjud — „Șe­ful sectorului suflete”. Cinema „POPULAR" Panciu — „Un­ghiul de cădere (I—II) Cinema „VICTORIA“ Odobești — „îngerii negri“. Cinema „LUMINA“ Mărășești — „Haiducii". N. R. Redacția nu-și asumă răspun­derea față de eventualele schimbări în program. Redacția- și-administrația I Focșani-str. M. Kogălniceanu nr. 7, telefon * 15­79 j S0 35­­2174 , 2088. I i Sîmbată 31 iulie 1971 ­ocmat|| |magic| in sfirșit, mamă Colectivul­­ternitătii din Focșani, a rezolvat, de curînd­ un caz dificil. Cetățeana A. Calistru, din Urechești, a su­ferit succesiv 6 avorturi habi­­tuale spontane, adică pierdea sarcina (în luna a 4-a). Dornică să devină mamă, cetățeana s-a adresat medicilor specialiști de la maternitatea din Focșani. La cea de a șaptea sarcină, i s-a aplicat cetățenei un tratament hormonal și chirurgical care a determinat dezvoltarea sarcinei în condiții normale. Astăzi, A. Calistru este mamă — mulțu­mirile și recunoștința ei îndrep­­t­îndu-se către cei care au aju­tat-o să trăiască acest nobil simțăm­înt. „Făclia“ de la miezul nopții De la un scurt-circuit, Culiță Ușurelu, din Adjud (str. Liber­tății nr. 13, scara D, etajul 2) și-a văzut apartamentul cuprins în flăcări. Era în noaptea de opt iulie (orele 23). Uitînd veioza aprinsă, pe recamier, acesta a ignorat și starea necorespunză­toare a instalației. Prin produ­cerea scurt-circuitului, a luat foc recamierul. Numai inter­venția rapidă a cetățenilor din imobil a făcut ca incendiul să fie localizat și stins. Iată unde duca și mai ales, ce consecin­țe poate avea o instalație ne­verificată. Și a­ ast caz, ca atî­­tea altele, impune 1­­­.­­lecții. Deci atenție ! Cuvântul magic — O sticlă cu apă minerală, vă rog. — Vă servesc, dar și cu vin — condiționează barmanul de la „Cigeîrlia“. — Nu doresc vin ; apoi sunt șofer și nu beau, insistă cetă­țeanul. — Nu vă dau. —. Atunci poate-mi dați con­dica... — Ce-i aia?! Pentru ce? Ve­­zi-ți de drum omule... Poate că altercația ar fi con­tinuat, dacă cineva nu ne-ar fi recunoscut printre martorii la discuție și, șoptinduri barmanu­lui la ureche un cuvînt magic, treburile s-au aranjat imediat, după care, cetățeanul fu îndem­nat să nu mai facă zarvă... Ne-am tot întrebat care-o fi cuvîntul șoptit la urechea bar­manului. Am vrea să-l spunem și altora, pentru a nu păți ca cetățeanul nostru. E clar că iată de asemenea oameni, trebuie să dispui de argumente forțe. Argumente mai tari decît canul lor în materie de servire civi­lizată. Ascunziș O stație de preparat asfalt pe șoseaua Tulnici—Bopșa, n-a funcționat 18 zile în luna Iulie. Cauza ? O defecțiune a rețelei de alimentare cu energie elec­trică. Cu toate că Centrul de rețele electrice Panciu a fost sesizat de nenumărate ori, tim­pul de imobilizare a stației s-a ridicat la 18 zile. Părerea con­structorilor de drumuri e că, auzind despre ce e vorba, elec­tricienii s-ar fi ascuns. Dacă le-a ars de joacă, atunci ar fi bine să li se impute producția pe care ar fi realizat-o stația de asfalt în cele 18 zile de sta­ționare. O măsură de siguranță și de... educație pe circuitul răspunderii! Rubrică redactată de AI. CRIHANA, Mihai CABEL L­OTO Rezultatele tragerii din ziua de 30 Iulie EXTRAGEREA I EXTRAGEREA A II-A 16 9 45 78 73 72 1 60 14 67 7­3 87 22 8 80 Fond de premii 599 598 lei Fond de premii 616 173 lei Hmmgo și Fabrica de confecții Focșani ANGAJEAZĂ DE URGENȚĂ în condițiile prevăzute de H. C .M. 914/1969: UN ECONOMIST pentru funcția de ȘEF SERVICIU DESFACERE UN JURISCONSULT în ziua de 6 august 1971, la sediul fabricii va avea loc un con­curs în condițiile H.C.M. 1­060/1969, pentru ocuparea a două pos­turi de MAIȘTRI ÎN ORGANIZAREA PRODUCȚIEI DE CONFEC­ȚII. înscrierile se fac până la 4 august 1971 la serviciul personal din fabrică. L MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI CENTRALA INDUSTRIALA DE OPTICA, MECANICA FINA ȘI SCULE BUCUREȘTI RECRUTEAZĂ Absolvenți ai școlilor generale de 8 sau 10 ani în virstă de pînă la 18 ani (și nu „16 ani" cum a apărut în anunțul pu­blicat In nr. 631 a ziarului nostru), din județul Vrancea și ju­dețele învecinate în vederea calificării prin școlile profesio­nale, curs de zi pentru FABRICA DE DISPOZITIVE, ȘTANȚE ȘI SCULE AȘCHIETOARE FOCȘANI In următoarele meserii I — Strungari — Frezori, rabotori, mortezari — Rectificatori — Lăcătuși mecanici Industriali, construcții mașini — Sculeri matri­eri — Electricieni întreținere, reparații — Candidații admiși vor fi pregătiți prin școlile profesio­nale din orașele­­ IAȘI, BRĂILA, PLOIEȘTI ȘI FOCȘANI DURATA DE ȘCOLARIZARE 3 ANI Absolvenții vor lucra la pabNCS de dispozitive, ștanțe și scule așchie­toare din orașul Focșani . Concursul de admitere are loc între 1 și 10 septembrie 1971, la următoarele obiecte : — matematică, scris și oral — fizică, scris și oral. înscrierile se fac la școala profesională agricolă din Foc­șani, str. Cuza Vodă nr. 46, incepînd cu data de 1 august pînă la 30 august 1971, zilnic între orele 8 șî 13. Actele necesare pentru înscriere : — Certificat de naștere în original și copie — Certificat de absolvire în original al școlii generale — Fișă medicală de evidență a copilului de la 0—15 ani — Buletinul de analiza sîngelui și rezultatul examenului radiologic pulmonar. Informații suplimentare la secretariatul Școlii profesionale agricole — FOCȘANI — Telefon : 1759. TIPARULI Întreprinderea poligrafică Bacău y A f f- 4 V

Next