Milcovul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 608-686)
1971-07-31 / nr. 634
I Pag. 2 Vacanța în cîteva ipostaze Investigațiile de vacanță, făcute în ultimele zile, au adus în carnetul nostru cîteva însemnări, confesiuni ce țin nu atîte de obligațiile profesiunii de educator, cît mai ales de etica noțiunii însăși, desscopul final a tot ceea ce facem și pe care ne-am obișnuit s-o numim „munca noastră“. Primele consemnări le facem la Școala generală nr. 1 Odobești. Directorul școlii, Ion Ionescu — întrebat despre activitățile vacanței — ne-a relatat: —• Acum, munca noastră se desfășoară tot cu copiii * și legată tot de instrucția și educația lor, însă, fără note, fără catalog.Vacanța, acum, am considerat-o nu neapărat un mare timp liber, ci mai bleg un mare timp educativ, un timp al excursiilor, al drumețiilor, al acțiunilor de utilitate socială... Acum, munca noastră a însemnat patru excursii și drumeții pe Valea Milcovului și în împrejurimi, două acțiuni de utilitate socială la amenajarea spațiilor verzi; întreținerea lotului școlar și, alături de părinți, participarea la lucrările în vii. De asemenea, colectarea de plante medicinale, concursuri și jocuri sportive și un festival artistic prezentat pe data de 17 iulie în sala casei de cultură. Ne continuăm raidul nostru la Adjudu-Vechi. Aici, în afara acțiunilor de înfrumusețare a localității, a lucrărilor în cadrul C.A.P.-ului, copiii au întreprins numeroase manifestări cultural-distractive la nivel de unitate ori pe detașamente. Spicuim din jurnalul vacanței pe cele mai semnificative: „La brat cu veselia" — drumeție în Lunca Siretului, „Norocul... pescarului" — un concurs de pescuit, „Răsună codrul iar de cîntec voinicesc" — serbare cîmpenească în Zăvoi , „Secretele pădurii" — drumeție și jocuri de orientare turistică, ca și frumoasa excursie în Nordul Moldovei !n care, un grup de aproape 40 de pionieri și școlari au vizitat mănăstirile Sucevita, Moldovița, Humor, Voronet, Putna ori casele memoriale din Ipotești și Humulești. La întoarcere, copiii au trecut la întocmirea unui album, a unui pietrar, unui ierbar și la organizarea unui concurs intitulat „Pe urmele istoriei și literaturii". Altceva ? Tradus în termeni de vacanță, pentru Silvia Marin, Elena Nica, Tasica Radu, Ioana Stoian, altceva, mai înseamnă : curățenia localului de școală care va fi gata în jurul datei de 1 august, și o susținută muncă de perfecționare și de ridicare a calificării. Din cele 16 cadre, atît cît numără colectivul de aici, 6 au susținut diferite examene : 3 — examenul de definitivat, 1 — examenul de stat, un învățător a obținut gradul II și trei profesori examenele la cursurile fără frecvență. Deci la Adjudu-Vechi, cel de al IV-lea trimestru de școală, din care s-a scurs mai bine de jumătate, continuă să se desfășoare în sfera preocupărilor cotidiene ale educației. La Homocea, directorul Elena Damian, ne-a spus să« Zilnic, câte 50 de copii au participat la construirea noului local de școală în care vom intra la 1 septembrie. Am întreținut, de asemenea, lotul școlar și am vizitat Muzeul de științele naturale din Adjud. Aici, însă, am mai observat că nu toate cadrele țin neapărat să contribuie cu de cit la „activitățile vacanței“, consumîndu-și timpul cu altceva. Bunăoară, la data vizitei, Victoria Roșu și Rodica Lovin au fost găsite în cancelarie lucrînd niște fețe de masă, întrebată de ce n-a făcut altceva (să studieze, spre exemplu, deoarece este necalificată și experiența nu-i permite astfel de preocupării tovarășa Roșu ne-a răspuns! — Doar n-o să ne apucăm să dărîmăm școala! Ce să facem, să ștergem praful de pe pereți ? Preocupări de genul „ce să facem” am întîlnit și la Ploscuteni, într-o singură zi, 4 cadre în activitate au făcut o simplă repartizare elevilor corijenției, gata cu munca pe acea zi! Dar verificînd condica și discutînd cu fiecare în parte, am aflat că au mai avut loc astfel de meditații și n-am știut cu ce rost s-a făcut această repartizare cînd, cel în activitate semnaseră în condică cu totul altceva : „Meditație cu elevii la matematică" și care de fapt nu s-a ținut . De asemenea, aici, am mai aflat că, munca de fiecare zi a cadrelor didactice înseamnă (redăm textuali: pregătire la limba franceză, pregătire la matematică, pregătire la fizică și chimie, pregătire la istorie, pregătire la limba română etc.,, lipsind, muzica, desenul, educația fizică și bineînțeles... purtarea. Cum rămîne însă cu vacanța ? Ce este ea și cui aparține ? Ce le oferim, acum, copiilor în afara manualului de școală, tovarăși educatori de la Ploscuțeni ? Or, loc’,la aceasta v-a prins și ne dumneavoastră nepregătiți ? Și, pentru că este vorba de un bust pierdut pe care cu greu îl mai puteți recupera, vă propun să deschideți dicționarul limbii române, să vedeți ce înseamnă VACANȚĂ, asociați-o cu noțiunea de educație, refaceți-vă programul de activitate, (eventual stitudinea) și procedați ca atare, deoarece am fi vrut să vorbim și despre dumneavoastră frumos, ne-ar fi plăcut, însă, n-am putut. Iată așadar ipostazele vacanței prinse în acest raid „docmitar" pe genericul căruia se poate vedea ce înseamnă: munca noastră, acum... și pe care urmează să-1 completăm cu alte investigații legate de obligațiile noastre profesionale și morale, de munca de educație. O. MANOTACHE FESTIVALUL FOLCLORULUI VRÎNCEAN Ziua a V-a Soveja (Urmare Ilin pag. I) de la poalele Zboinei și Răchitașului — Soveja. Aici, această manifestare cumulativ-folclorică a Vrancei — Festivalul— a desenat acțiuni diverse și de superlativă ținută. Prima dintre acestea o marchează simpozionul intitulat „Miorița și folclorul din Vrancea“, în cadrul căruia au vorbit prof. univ. dr. doc. I.C. Chițimia, membru corespondent al Academiei de Științe Sociale și Politice despre : „Folclorul — expresie permanentă a vieții poporului **, prof. Emil Giurgea, Liceul „Unirea“ din Focșani — „Miorița — esență a spiritualității populare", prof. Florica Popa Liceul „Ion Slavici“ din Panciu — „Elemente de toponimie in balada Miorița“ și prof. Florica Albu, de la Școala generală din Soveja, despre „Circulația actuală a Mioriței în Vrancea Cele patru comunicări susținute au conturat puncte personale în dezbatere, o deosebită cunoaștere a particularităților folclorului vrîncean, a trăsăturilor sale distincte. Simpozionul „Miorița și folclorul din Vrancea“ a fost urmat de ședința de constituire a asociației culturale suvejene „Simion Mehedinți". In prezența tovarășului SIMION DOBROVICI, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, al unora din membrii Biroului Comitetului județean de partid și ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean s-a constituit la Soveja prima asociație județul Vrancea culturală din alcătuită din 332 de membri. Ca președintă a asociației culturale „Simion Mehedinți" a fost aleasă tovarășa Alba Florica, directoarea Școlii generale din Soveja. Cu acest prilej au salutat această nobilă inițiativă tovarășii Ion Catrine, președintele asociației culturale din Dragoslavele —Argeș, Nicolae Terceanu — vicepreședintele asociației din Rucăr—Argeș, precum și alți invitați de onoare, în încheierea acestui moment pe scena căminului cultural din localitate, artiștii amatori din comună au prezentat un Interesant montaj „Soveja — plai de baladă". Manifestările prilejuite de cea de a șasea ediție a Festivalului folclorului vrîncean, aici, la Soveja, au culminat simbolic o serbare populară desfășurată în Poiana Punga, serbare la reușita căreia și-au dat concursul formații artistice din Răcoasa, Cîmpuri, Străoane și Soveja, la o altă sărbătoare a folclorului Ip (Urmare din pag. I) lor. Asta spun cuvintele celor patru recitatori. Și, tot în același moment, o altă secvență a spectacolului reconstituie drumul vechilor rucăreni pe drumul de bejenie al Sovejei și corul lor spune despre timpurile de tristețe și de viața grea a oamenilor, nevoiți să trudească din zori și pînă în noapte pentru a-și ciștiga existența, o existență mizeră, amară. Scena rămîne pentru o clipă în umbră. De undeva, parcă dintre munții acoperiți de pădurile de brazi ale Vrancei, se aude sunetul de fluor, vorbele de foc ale celebrei „Miorițe". „Pe-un picior de plai , Pe-o gură de rai...“ și în fața publicului se prezintă, dramatizate, secvențe din excepționalul poem popular. Spre deosebire de alte versiuni, sovețenii au adus în scenă un element nou : după uciderea baciului moldovean, soția acestuia, îmbrăcată în straie negre, îndoliate, întreabă pe ceilalți doi baci unde și-ar putea găsi soțul. Discuția este tragică. Apoi, scena este inundată de un cor al fetelor care-l plîng pe baciul ucis ca pe un simbol al bărbăției și al vredniciei. Dar, finalul este la fel de optimist și pe scenă se întîmplă din nou aceeași alternație de versuri și cîntece care vorbesc despre vrednicia sovejenilor, despre timpul de entuziasm și fericire pe care-i trăiesc oamenii. Spectacolul artiștilor amatori din Soveja se încheie cu celebra nuntă sovejeană, care reconstituie momente autentice și emoționante din folclorul românesc, cu elemente de tradiție și obiceiuri locale. tn această repetare de momente de cintec și dans, sunt reluate din viată secvențele autentice ce celebrează momentul nunții. Festivalul folclorului vrîncean — momentul Soveja — continuă apoi după amiaza la Poiana Punga cu o serbare populară la care și-au dat concursul formații artistice din comuna Soveja și ale căminelor culturale din comunele de pe Valea Șușiței. De peste tot, aceeași ambiantă deveselie,de bună dispoziție și de sărbătoare a oamenilor. Acest sfârșit de Iulie s-a reîntors parcă dintre splendori și pe fiecare cărare a munților, ceva e altfel, de verde și de albastru care unește cerul cu zborul păsărilor intr-o alcătuire abia presimțită de suflet. Soveja însă rămîne nu numai o sărbătoare de folclor, ci popasul plin de frumuseți unde începe cîntecul, din cetina de brad și din glasul de corn, dintre chemarea de cerb și iluzia de zare a munților, deopotrivă... ------------------------------------------------ tv SIMBATA 31 IULIE 16.15 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.00 Bună seara, fete ! Bună seara, băieți ! 19.10 Tragerea de amortizare ADAS. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.10 Tele-enciclopedia. 21.00 Săptămîna internațională. 21.15 Primul film serial realizat de Televiziunea română „Urmărirea" — scenariul de Eugen Barbu, N. Mihail. Regia Radu Gabrea (episodul II). Recepție la Von Braun. 22.05 Concertul maestrului Gheorghe Zamfir. 22.35 Telejurnalul de noapte. 22.45 Telesport, 23.00 Recital Deva. 23.30 închiderea emisiunii. BATALIA PENTRU OM _____Urmare din pag. 11 — Cum voi explicați gestul ultim 1 îl Întrebăm pe tovarășul Carte putredă. — Este o singura explicație, Omul a crescut pe planul Înțelegerii datoriei. A conștiinței. Echipa la care lucrează a acționat asupra lui. Dar mai ales, participarea la intervenții, cot la cot cu ceilalți, l-a schimbat, l-a făcut alt om. Pentru că nu-i simplu lucru să vezi, pe viu, cd de munca ta depinde munca, bucuriile sau necazurile altor oameni. Nu-i puțin lucru să ajungi la înțelegerea adevărului că, cu cât o avarie este Înlăturată mai devreme cu atic sunt diminuate pierderile în diverse domenii ale economiei, cu atic mai mare este prețuirea oamenilor față de munca noastră. Noul component al echipei a trăit din plin aceste momente aliate la Înaltă tensiune și pe planul statornicirii trăsăturilor noi, de conștiință. A muncit cot la cot cu tovarășii lui din echipa. Și-a dat măsura capacități lui creatoare și, pe această cale a muncii, s-a educat pe sine, a ajuns la Înțelegerea marilor adevăruri de muncitor al zilelor noastre. Din faptul Înfățișat se desprinde concluzia limpede că există toate premisele ca omul să dobândească virtuți noi, care să-l situeze la un nivel corespunzător de cinste si prețuire. Omul se poate transforma in procesul muncii, al educației. Condiția esențială care se pune și aici este antrenarea plenară In acest proces, desfășurarea fară oboseală a bătăliei pentru câștigarea fiecăruia, întemeierea unui asemenea climat intransigent, combativ de muncă. Iacit orice derogare de la normele noastre etice să primească o replică severă. ■ -------- •... ~ ’ ASTĂZI, RECOLTATUL GRIULUI POATE FI ÎNCHEIAT! (Urmare din pag. 1) angajamentul, mecanizatorii și cooperatorii noștri au încheiat recoltatul griului pe toate cele 696 de hectare destinate acestei culturi. — Aici, Ion Fotache, inginerul șef al cooperativei agricole din Păunești. Notați, vă rog, că și în unitatea noastră griul a fost strîns în întregime de pe suprafața de 410 hectare. Am trecut acum să-i ajutăm pe vecinii noștri din Ruginești. Unindu-ne forțele, folosind combinele la întreaga capacitate, suntem convinși că pînă mîine la prînz (sîmbătă 31 iulie n.r.) recolta de grîu de pe cele 580 de hectare va fi adunată la Ruginești în condiții optime. — La Boghești, Corbița și Tănăsoaia, ne informa inginerul Ștefan Pantazi, directorul S.M.A. Tănăsoaia, toată suprafața cultivată cu grîu a fost recoltată. In prezent, pe raza acestui consiliu se lucrează intens la însămînțarea culturilor duble și executarea arăturilor de vară. — Vă vorbesc de la ferma Salcia II, ne anunța inginerul Vasile Șerban, directorul I.A.S. Focșani. Chiar acum s-a încheiat aici recoltarea ultimelor suprafețe cu grîu. In acest fel, respectindu-și angajamentul, mecanizatorii din fermele noastre au încheiat în condiții optime de calitate strînsul recoltei de grîu de pe toată suprafața de 2935 de hectare. Veștile au continuat să sosească pînă tîrziu, reflectînd de fiecare dată munca plină de însuflețire a mecanizatorilor și cooperatorilor, a cadrelor de conducere și a specialiștilor din unități, pentru strîngerea la timp și fară pierderi a recoltei de grîu din această vară. Deslușeam în fiecare comunicare, o bucurie sinceră a efortului încununat de succes, mulțumirea datoriei împlinite, satisfacția obținerii unor producții ridicate, ce răsplăteau strădania depusă timp de un an de lucrătorii ogoarelor vrîncene. Seara, tîrziu, centralizarea datelor arăta că a mai rămas de strîns recolta de grîu de pe circa 1200 de hectare. Or, raportînd această cifră la viteza parcului de combine a celor 11 stațiuni pentru mecanizarea agriculturii, ce însumează peste 1 800 de hectare, reiese clar, că în cursul zilei de astăzi, recoltarea griului poate să fie încheiată în întregime pe tot cuprinsul județului Nostru. Anticipînd acest succes, adresăm sincere felicitări mecanizatorilor, cooperatorilor, cadrelor de conducere, specialiștilor, muncitorilor din fabrici, elevilor ,tuturor acelora care prin munca lor neobosită, plină de dăruire, au contribuit la strînsul la timp fără pierderi a rodului de aur al holșînelor de grîu, la depozitarea în cele mai bune condiții a plimi tării. La Bogza, în seara bilanțului .Urmare din pag, fi Corentînd cele relatate, ne putem da mai bine seama de felul cum s-au achitat de sarcini mecanizatorii. Printr-un efort colectiv, toate cele 555 de hectare, au fost recoltate. Luînd pe fiecare din cei 11 mecanizatori care au condus combinele în lan s și șonstată că ei și-au adus contribuția cu prisosință, dînd astfel posibilitatea ca recolta de grîu să fie depozitată la timp. Totuși din rîndul lor, așa de fapt cum reiese și din situațiile zilnice rezultate în urma cîntăririi cantității de grîu, se evidențiază Dan Zaharia, Tănase Iacob, Dumitru Labă, Ion Usturoi. Și pentru a concretiza, arătăm că zilnic Dan Zaharia a treierat peste 16 tone de griu. El a ajuns să recolteze chiar și 21 de tone. Adunate astfel, rezultatele din actuala campanie, totalizează 170 tone de grîu strînse numai de acest mecanizator. Dar, o dată cu secerișul, s-a acționat și la celelalte operațiuni. Plnă a >ii sînt balotate 260 de hectare iar paiele au fost strînse de pe o suprafață de 140 hectare. Se ară și se pregătește terenul, se seamănă. Terminarea secerișului, dă posibilitatea ca forțele tot mai mari să fie îndreptate la urgentarea restului de lucrări astfel incit bilanțul campaniei de vară să fie realizat la timp și în condiții exemplare. Dacă am evidențiat pe mecanizatorii care au fost prezenți zilnic de dimineața și pînă seara tîrziu la arie, trebuie argintiț și cooperatorii care nu din datele cit mai bine pentru a nu staționa mașinile. Din rîndul lor fac parte Andone Coman, Iulică Spinu, Costel Soare, Vergea Țîgă Mihai Tîgă. Judicios a fost organizată munca și pentru transportul produselor la baza de recepție, în baza contactelor încheiate cu statul. Cu cele 5 autocamioane s-au transportat la baza de la Gugești peste 500 de tone de grîu, din cele 6 mil tone contractate. Numai miercuri au fost livrate direct de la alte 100 tone. Există astfel posibilitatea ca în cîteva zile, cooperatorii din Booza să-și onoreze în totalitate contractele. Aici, preocupările din campania de seceriș sînt evidente, ele reflectînd buna organizare a muncii, hotărîrea mecanizatorilor și a țăranilor cooperatori de munci fără preget pentru obținerea unor recolte tot mai bogate. Kilometrul 70 + 300... (Urmare din pag. 1cestor oameni, oricît da remarcabile ar fi ele nu sînt suficiente pentru ca banda gri a asfaltului să se aștearnă peste culmile împădurite, pe unde pînă mai trece ieri nu se putea decît cu piciorul. La poalele muntelui însă, lingă albia Putnei, alți oameni, asigură funcționarea stațiilor de asfaltare „Reiser“, furnizînd mixturile asfaltice la cîteva sute de grade Celsius, pentru ca acestea să poată fi așternute peste patul de balast la temperatura optimă. Aici, murdari de gudron pînă la albul ochilor, maistrul Ion Lazăr și mecanicul Constantin Anghel, curăță agregatele stației, cu atenția cu care ar desface mecanismele unui ceasornic. Constantin cu palma Anghel, mîngîie blocurile de metal, așa cum aș face cu crupa unui cal, apoi ne mărturisește zîmbind stînjenit că nu s-a despărțit de stație de zece ani. — Mi-e dragă ca un copil... Ehei, prin cîte locuri n-am fost noi împreună... Maistrul Lazăr arborează și el un zîmbe mulțumit ! — Pînă ieri ne-a da de furcă batalul mare de bitum. Se umpluse cu apă de la ultimele ploi Am lucrat cîteva zile scoțind-o cu căldările... Sînt doar cîțiva dintre zecile de constructori anonimi ce aștern pe culmile înalte ale munților și cîmpiile mănoase, banda albastră ca de oțel a drumurilor moderne simbol al înnoirilor ș al hărniciei oamenilor. • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • DUMINICA 1 AUGUST 8.30 Deschiderea emisiunii. Sport și sănătate. 9.00 Matineu duminical pentru copii. ÎO.O0 Viata satului. 11.15 Pagini de mare popularitate din muzica simfonică. 12.00 De strajă patriei. — In targuri albastre. 12.30 In reluare la cererea telespectatorilor. Selectiuni din spectacolul muzical distractiv înregistrat la stațiunea Neptun. 18.00 Emisiune în limba maghiară. 14.30 Postmeridian. Sport. 15.00 Serbările Mării. 16.00 Magazin. 16.55 Apollo 15 — Transmisiune directă. A doua plimbare pe Lună. 17.50 Pasiuni. 18.10 Planeta giganților — Film pentru tineret. 19.00 Vetre folclorice i Flori de pe Mureș. 19.201 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reportajul săptămînii. — Platforma industrială a Tîrgoviștei. 20.15 Film artistic. „Patrula" — Premieră pe țară. 21.30 Spectacol muzical Tv. 22.05 Recital Deva. 22.35 Film documentar — Școala de alpinism — cu prilejul Zilei naționale a Elveției. 22.50 Telejurnalul de noapte. radio mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmaa SIMBATA 31 IULIE PROGRAMUL I 6.00 Muzică și actualități. 6.20 Jurnal agrar. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 7.45 Sfatul medicului. 8.00 Sumarul presei. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.30 Miorița. 10.00 Buletin de știri. 10.30 Cîntece populare. 11.00 Buletin de știri. 11.15 Atenție șoferi, atentie pietoni! 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Orchestra Tudor Arcadie. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.30 Radiodivertisment muzical. 15.00 Buletin de știri. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo rutier. 17.00 Știință, tehnică, fantezie. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.45 Ea hanul melodiilor. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.30 Seară de dans. 22.55 Moment poetic. 23.00 Programul de dans continuă. 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. cinema SIMBATA 31 IULIE Cinema .UNIREA" FOCȘANI — .Printre colinele verzi" (orele 14.45 —16.45—18.45—20.45). Tel. 1204 Cinema „FLACĂRA“ Focșani — „Mexic ’70". (orele 15.15—17.15—19.15 —21.15). Tel. 1161. Cinema „POPULAR" Adjud — „Șeful sectorului suflete”. Cinema „POPULAR" Panciu — „Unghiul de cădere (I—II) Cinema „VICTORIA“ Odobești — „îngerii negri“. Cinema „LUMINA“ Mărășești — „Haiducii". N. R. Redacția nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări în program. Redacția- și-administrația I Focșani-str. M. Kogălniceanu nr. 7, telefon * 1579 j S0 352174 , 2088. I i Sîmbată 31 iulie 1971 ocmat|| |magic| in sfirșit, mamă Colectivulternitătii din Focșani, a rezolvat, de curînd un caz dificil. Cetățeana A. Calistru, din Urechești, a suferit succesiv 6 avorturi habituale spontane, adică pierdea sarcina (în luna a 4-a). Dornică să devină mamă, cetățeana s-a adresat medicilor specialiști de la maternitatea din Focșani. La cea de a șaptea sarcină, i s-a aplicat cetățenei un tratament hormonal și chirurgical care a determinat dezvoltarea sarcinei în condiții normale. Astăzi, A. Calistru este mamă — mulțumirile și recunoștința ei îndreptîndu-se către cei care au ajutat-o să trăiască acest nobil simțămînt. „Făclia“ de la miezul nopții De la un scurt-circuit, Culiță Ușurelu, din Adjud (str. Libertății nr. 13, scara D, etajul 2) și-a văzut apartamentul cuprins în flăcări. Era în noaptea de opt iulie (orele 23). Uitînd veioza aprinsă, pe recamier, acesta a ignorat și starea necorespunzătoare a instalației. Prin producerea scurt-circuitului, a luat foc recamierul. Numai intervenția rapidă a cetățenilor din imobil a făcut ca incendiul să fie localizat și stins. Iată unde duca și mai ales, ce consecințe poate avea o instalație neverificată. Și a ast caz, ca atîtea altele, impune 1.lecții. Deci atenție ! Cuvântul magic — O sticlă cu apă minerală, vă rog. — Vă servesc, dar și cu vin — condiționează barmanul de la „Cigeîrlia“. — Nu doresc vin ; apoi sunt șofer și nu beau, insistă cetățeanul. — Nu vă dau. —. Atunci poate-mi dați condica... — Ce-i aia?! Pentru ce? Vezi-ți de drum omule... Poate că altercația ar fi continuat, dacă cineva nu ne-ar fi recunoscut printre martorii la discuție și, șoptinduri barmanului la ureche un cuvînt magic, treburile s-au aranjat imediat, după care, cetățeanul fu îndemnat să nu mai facă zarvă... Ne-am tot întrebat care-o fi cuvîntul șoptit la urechea barmanului. Am vrea să-l spunem și altora, pentru a nu păți ca cetățeanul nostru. E clar că iată de asemenea oameni, trebuie să dispui de argumente forțe. Argumente mai tari decît canul lor în materie de servire civilizată. Ascunziș O stație de preparat asfalt pe șoseaua Tulnici—Bopșa, n-a funcționat 18 zile în luna Iulie. Cauza ? O defecțiune a rețelei de alimentare cu energie electrică. Cu toate că Centrul de rețele electrice Panciu a fost sesizat de nenumărate ori, timpul de imobilizare a stației s-a ridicat la 18 zile. Părerea constructorilor de drumuri e că, auzind despre ce e vorba, electricienii s-ar fi ascuns. Dacă le-a ars de joacă, atunci ar fi bine să li se impute producția pe care ar fi realizat-o stația de asfalt în cele 18 zile de staționare. O măsură de siguranță și de... educație pe circuitul răspunderii! Rubrică redactată de AI. CRIHANA, Mihai CABEL LOTO Rezultatele tragerii din ziua de 30 Iulie EXTRAGEREA I EXTRAGEREA A II-A 16 9 45 78 73 72 1 60 14 67 73 87 22 8 80 Fond de premii 599 598 lei Fond de premii 616 173 lei Hmmgo și Fabrica de confecții Focșani ANGAJEAZĂ DE URGENȚĂ în condițiile prevăzute de H. C .M. 914/1969: UN ECONOMIST pentru funcția de ȘEF SERVICIU DESFACERE UN JURISCONSULT în ziua de 6 august 1971, la sediul fabricii va avea loc un concurs în condițiile H.C.M. 1060/1969, pentru ocuparea a două posturi de MAIȘTRI ÎN ORGANIZAREA PRODUCȚIEI DE CONFECȚII. înscrierile se fac până la 4 august 1971 la serviciul personal din fabrică. L MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI CENTRALA INDUSTRIALA DE OPTICA, MECANICA FINA ȘI SCULE BUCUREȘTI RECRUTEAZĂ Absolvenți ai școlilor generale de 8 sau 10 ani în virstă de pînă la 18 ani (și nu „16 ani" cum a apărut în anunțul publicat In nr. 631 a ziarului nostru), din județul Vrancea și județele învecinate în vederea calificării prin școlile profesionale, curs de zi pentru FABRICA DE DISPOZITIVE, ȘTANȚE ȘI SCULE AȘCHIETOARE FOCȘANI In următoarele meserii I — Strungari — Frezori, rabotori, mortezari — Rectificatori — Lăcătuși mecanici Industriali, construcții mașini — Sculeri matrieri — Electricieni întreținere, reparații — Candidații admiși vor fi pregătiți prin școlile profesionale din orașele IAȘI, BRĂILA, PLOIEȘTI ȘI FOCȘANI DURATA DE ȘCOLARIZARE 3 ANI Absolvenții vor lucra la pabNCS de dispozitive, ștanțe și scule așchietoare din orașul Focșani . Concursul de admitere are loc între 1 și 10 septembrie 1971, la următoarele obiecte : — matematică, scris și oral — fizică, scris și oral. înscrierile se fac la școala profesională agricolă din Focșani, str. Cuza Vodă nr. 46, incepînd cu data de 1 august pînă la 30 august 1971, zilnic între orele 8 șî 13. Actele necesare pentru înscriere : — Certificat de naștere în original și copie — Certificat de absolvire în original al școlii generale — Fișă medicală de evidență a copilului de la 0—15 ani — Buletinul de analiza sîngelui și rezultatul examenului radiologic pulmonar. Informații suplimentare la secretariatul Școlii profesionale agricole — FOCȘANI — Telefon : 1759. TIPARULI Întreprinderea poligrafică Bacău y A f f- 4 V