Milcovul, iulie-septembrie 1973 (Anul 6, nr. 1229-1306)

1973-09-15 / nr. 1293

> A ANUL VI — NR. 1­293 SIMBATA 15 SEPTEMBRIE 1973 4 pagini — 30 bani ORGANIZAREA SUPERIOARĂ A MUNCII IMPERATIV AL ÎNFĂPTUIRII OBIECTIVELOR ÎNTRECERII SOCIALISTE Pe șantierul Piața Unirii FIECARE ORĂ BUNĂ DE LUCRU ESTE FOLOSITA DIN PLIN, INDIFERENT CA O ZI SAU NOAPTE Constructorii din Piața Unirii și-au intensificat ritmul de execuție, înregistrînd unele realizări importante în marea întrecere socialistă. Este suficient să amintim­­ că blocul D — primul din seria de blocuri ce se vor înălța aici — a fost recepționat în condiții bune, cu 18 zile în avans față de termenul stabilit, beneficiarii celor 48 de apartamente fiind mulțumiți de calitatea exe­cuției. Despre stadiile în care se găsesc celelalte blocuri am fost informați de inginerul Cornel Șchiopu. Am aflat astfel, că la blocul C s-a in­tensificat activitatea de cotare, în care scop au fost aduși 17 dulgheri. In prezent se toarnă pla­ca peste nivelul V și în paralel se execută zi­dăria și tencuieli la etajul IV. Pentru intensifi­carea ritmului de execuție au­ fost introduse schimburi prelungite, astfel că se lucrează pînă noaptea tîrziu, la lumina reflectoarelor.­­ Doar aseară, din cauza vîntului macaraua nu a putut lucra, in schimb, în nopțile prece­dente s-a lucrat pînă la ora 1 noaptea — comple­tează inginerul Paul Patraș, care urmărește și coordonează execuția structurii de rezistență la blocul C. Dincolo, la blocul B, în această seară se ter­mină turnarea betoanelor la etajul I, și a în­ceput turnarea etajului II la tronsonul 1. Folosind din plin fiecare oră bună de lucru din acest septembrie atît de prielnic muncii pe șantier, constructorii din Piața Unirii sînt ferm hotărîți ca pînă la sfîrșitul lunii să ajungă cu lucrările blocului B la etajul III, iar la blocul C, la etajul VII. Pentru materializarea acestui angajament și a celorlalte afumate, muncesc cu rîvnă dulgherii Vasile Lache și Vasile Dumi­­trache, șeful echipei de dulgheri — Alexandru Cucoaneș, fierar-betoniștii Nicolae Chiper și Gheorghe Necula, zidarii Dumitru Șerban, An­drei Burghiu și Ion Cernat, muncitorii necalifi­­cați Neculai Jurău și Antohi Berța. Ei, ca și toți ceilalți de pe acest șantier muncesc zi și noapte, în schimburi prelungite, fără a precupeți nici un efort, convinși că numai așa pot răs­punde prin fapte chemării adresate de secreta­rul general al partidului, privind intensificarea ritmurilor pe șantiere. Ecran economic Substanțiale reduceri la cheltuielile de transport Colectivul de muncă din ca­drul U.M.T.C.F. Focșani ac­ționează energic pentru creș­terea eficienței economice, activizînd in direcția realiză­rii unor plusuri­ apreciabile față de sarcina Astfel, ca urmare a prevăzută­ creșterii coeficientului de utilizare a capacităților printr-o cei mai raționala folosire a mijloace­lor de transport, cu 1 la sută peste nivelul stabilit prin plan, s-a obținut o depășire de 4351­00 tone/kilometri pe perioada scursă din acest an ; in acest fel s-a obținut supli­mentar un volum de produc­ție de 394 000 lei. în același timp, ca urmare a reducerii imobilizărilor mij­loacelor de transport în repa­rații, prin folosirea pieselor de schimb, asigurarea atelie­relor zonale cu mijloace ne­cesare intervențiilor operative și creșterea exigenței in repa­rații, cheltuielile la 1 000 to­ne/kilometri s-au redus cu 41 lei, concretizînd­u-s­e în 1 177 000 lei economii la pre­țul de cost. Peste 1 200 000 lei produse din metal realizate în plus Secția metal din cadrul în­treprinderii județene de in­dustrie locală continuă să în­scrie noi și importante suc­cese în realizarea sarcinilor de plan și a angajamentelor a­­sumate. După cum ne-a informat maistrul Dumitru Ștefan, șeful secției, asigurînd o aprovizio­nare corespunzătoare cu mate­riale, organizînd judicios pro­ducția și folosind la întregul potențial ambele schimburi, s-a realizat în plus o serie de produse, ponderea cea mai mare ocupînd-o instalațiile de ventilație pentru uzina „Trac­torul“ Brașov și rolele și ben­zile transportoare, beneficiar C. S. Galați, a căror valoare se ridică la 1 200 000 lei. Sporul consemnat la primei decade din luna finele sep­­tembrie, pe perioada cumula­tă de la începutul anului, con­stituie un avans față de plan, de 20 de zile. Timpul probabil Astăzi: Vreme în general fru­moasă dar răcoroasă cu cerul variabil. Vînt slab pînă la potri­vit din nord. Temperatura aeru­lui se menține scăzută. Tempe­raturile minime vor oscila între 3 și 7 grade, iar maximele între 12 și 18 grade Celsius. Local brumă. Pentru următoarele 3 Vreme în general frumoasă zile, dar răcoroasă cu cerul variabil. In­­nourări mai persistente în a doua parte a intervalului cînd local se vor semnala ploi slabe. Vînt slab pînă­­ la potrivit din sectorul nord­­nord-vest. Temperaturile minime vor oscila între 3 și 7 grade, iar maximele între 12 și 18 grade Celsius. Pe șantierul de la Exporten, însă... REPLANIFICARILE SE TIN LANȚ Cu toate că prin planul de stat, extinderea capacității de pregătire și condiționare a vinu­lui din cadrul întreprinderii ex­­portvin Focșani avea ca termen de dare în folosință sfîrșitul anu­lui precedent, stadiul mult rămas în urma lucrărilor la acea dată nu a dat posibilitate beneficiarului să preia obiectivul.. Pe baza anali­zelor făcute asupra volumului de lucrări restante, constructorul în­tocmește un nou grafic eșalonator, stabilindu-se ca termen scadent sfîrșitul trimestrului II din anul acesta. Așadar, o depășire a du­ratei de execuție de 6 luni de zile. Nu cumva cei ce au contractat (Continuare în pag. a II-a) 1 Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în Ecuador Vizită protocolară Joi după-amiază, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a făcut o vizită pro­tocolară, la Palatul Național, pre­ședintelui Republicii Ecuador, general Guillermo Rodriguez Lara. La întrevederea care a avut loc cu acest prilej au asistat miniș­trii de externe ai celor două țări, George Macovescu și Antonio Jose Lucio Paredes. Intr-o atmosferă cordială, prie­tenească, au fost abordate pro­­bleme privind relațiile de cola­borare dintre cele două țări și, îndeosebi, au fost analizate căile lor de dezvoltare în interesul ce­lor două țări și popoare, al cau­zei păcii și colaborării internațio­nale. Totodată, au fost discutate probleme de interes reciproc ale situației internaționale actuale. La sosirea și la plecarea de la Palatul Național, garda preziden­țială a prezentat onorul. Au fost intonate imnurile de stat ale ce­lor două țări. Atît pe traseul străbătut pînă la Palatul National, cit și în fa­ța reședinței prezidențiale, un mare număr de locuitori ai ca­pitalei ecuadoriene au făcut pre­­ședintelui Nicolae Ceaușescu o caldă manifestare de prietenie. Ateneu VRANCEAN Societatea culturală „Simion Mehedinți“ — în centrul vieții spirituale a Sovejei Tricentenar Cantemir La izvoarele cîntecului Tiparul de caș din țara Vrance:? (Jî) In­ AGRICULTURA. SI TOAMNA SÎNT „ZILE FIERBINȚI“ LA SEMANUL FERTILIZAT. CULES La Tănăsoaia, joi, am discutat cu președintele coopera­tivei agricole de producție, cu Inginerul șef al unității, des­pre toamnă, despe lucrările la zi, despre oamenii acestor locuri și recoltele cîmpului. Ne-am bucurat, odată cu interlo­cutorii, cînd ne-au vorbit frumos, ne-am întristat și noi cînd răspunsurile au venit cu ezitare, cind ni s-a spus „știți, aici nu prea stăm bine, adică avem greutăți". Am ascultat și am consemnat fiecare cuvînt, fiecare cifră. Pe primul plan, semănatul griului Aceste cuvinte nu înseamnă altceva decît grija și preocupările celor din Tănăsoaia pentru bunul mers al campaniei de însămînțări. în acest an, cooperativa agrico­lă de producție are de însămîn­­țat grîu pe 700 ha, la care se adaugă alte 10 ha cu orz, 10 ha cu secară și 10 ha cu grîu Tri­ticale (pentru foraj). Ce s-a rea­lizat ? —­ Pînă joi, cu trei semănători am și semănat 140 ha — ne spu­ne Nicolae Ivan, inginerul șef. Zilnic mergem cu o viteză me­die de 30—40 ha. Concomitent cu semănatul, continuăm arăturile, discuirea terenului de pe care s-a recoltat fasolea și sfecla de za­hăr. In vederea pregătirii cores­punzătoare a solului, a asigurării unui pat germinativ propice dez­voltării normale a griului au fost luate și alte măsuri supli­mentare. Bunăoară, pentru astu­parea făgașelor, specifice terenu­rilor noastre în pantă, pentru curățirea lor de răciri am solicitat cioate și mă­membrilor cooperatori. participarea Răspun­­zînd chemării noastre aproape 100 de oameni au efectuat aces­te lucrări pe 80 ha. Că semănatul griului se află în primul plan al preocupărilor co­tidiene ale cooperatorilor din Tănăsoaia ne-o dovedesc și alte argumente. De pildă, că s-a pro­curat întreaga sămînță de grîu, că toate cele 31 de tractoare ale secției sînt în perfectă stare și lucrează ireproșabil și că elibe­­rarea terenului, în urma recoltă­rii, s-a făcut imediat, asigurîn­du-se front de lucru pentru arat Numai că tot la capitolul însă­­mînțări, am mai consemnat și că... M. DUMITRU (Continuare în pag. a II-a) Pregătirea terenului la I.A.S. Pufești. Foto : N. MOLDOVEANU * .....l­­ ................................... Vizite ale tovarășei Elena Ceaușescu Banchet Vizită la Universitatea Centrală din Quito Depuneri de coroane Vizitarea templului-muzeu „Compania de Jesus“ ]n comunele Pufești și Golești USA PRIMĂRIEI - PERMANENT DESCHISĂ PENTRU CETĂȚENI am Pe parcursul mai multor zile, fost oaspeții consiliilor populare din comunele Pufești și Golești. Am urmărit cu precă­dere modul cum se desfășoară a­­cordarea audiențelor. Am con­statat, fapt îmbucurător, că în activitatea celor două consilii, un loc important îl ocupă facilitarea legăturilor cetățenilor cu primarii comunelor, cu ceilalți salariați ai consiliului popular comunal. Sunt prezente în stilul de muncă al celor două consilii populare cu cetățenii, cu oamenii comunei în general, cîteva metode pe care merită să le reținem­ — incadrîndu-ne în spiritul procesului general de perfecțio­nare a activității organelor de stat — ne spune Gheorghe Po­dani, președintele Consiliului popular al comunei Pufești —* ne-am străduit să creăm și noi pe plan local, la primărie, un climat de răspundere, disciplină și respect față de cererile și se­sizările cetățenilor din comună. — Care sînt cele mai solicitate probleme pe care se ridică oame­nii cînd vin în audiență ? îl în­trebăm pe Gh. D. — In general, problemele care ne solicită cel mai des sînt cele care se referă la lotul de folo­­losință și la evidența zilelor de muncă în C.A.P. — Și cum le rezolvați ? — Marea lor majoritate se re­zolvă pe loc. Dacă unii cetățeni nu au dreptate, în problema res­pectivă, le explicăm, le arătăm prevederile legislative. — Dar cînd e vorba de sesiza­rea unor neajunsuri, se proce­dează cu aceeași promptitudine ? — Desigur. Faptele demonstrea­ză că acest contact direct cu locui­torii comunei ne ajută să dez­văluim și o serie de carențe din munca noastră. Dar, de obicei, intervenția noastră la fața locu­lui conduce la corectarea nea­junsurilor semnalate. Spre deose­bire de anii precedenți, putem a­­firma că, în acest an, s-a lucrat cu mai multă operativitate și mai multă competență pe linia re­zolvării tuturor sesizărilor. Ne-am convins de climatul fa­vorabil care există, aici, în re- Vasile NEGOIȚĂ (Continuare în pag. a II-a) în prezent, capacitatea de ter­­moficare din municipiul nostru se constituie din 7 centrale termice, care deservesc peste 7 000 de a­­partamente prin intermediul a 10 000 m rețele de transport și distribuție. Firește, cifrele de mai sus impun efectuarea din timp a unor lucrări de revizie și întreți­nere calitativ superioare, în sta­re să asigure în apropiatul sezon rece o funcționare ireproșabilă a sistemului de termoficare. Recent, in cadrul unui raid-an­­chetă am vizitat complexele de lo­cuințe din Focșani, cu scopul de a surprinde stadiul lucrărilor de pregătire a instalațiilor termice în vederea lunilor de iarnă. Pentru a releva în mod cit mai exact dimensiunea activităților gospodărești întreprinse de I.J.G.C.L. Vrancea, în perioada estivală, trebuie să menționăm că la toate centralele termice au fost demontate cazanele de încălzire, curățate de piatră, înlocuiți e­­lemenții uzați, refăcute zidăriile de șampt. Totodată, au fost repa­rate și puse în perfectă stare de funcționare instalațiile electrice, revizuite pompele și compresoa­­rele de la stațiile hidrofor, monta­te — acolo unde au fost necesare — aparate noi de contracurent cu patru tronsoane, îmbunătățită sta­rea tehnică a injectoarelor — ceea ce va duce, în final, la e­­conomisirea unor cantități apre­ciabile de combustibil convențio­nal. în același sens am remarcat, ca o vizibilă îmbunătățire a organi­zării muncii, faptul că în maga­zia întreprinderii se găseau asi­gurate, în vederea intervențiilor operative, piese de schimb , pom­ Se apropie sezonul rece. Revizia și pregătirea centralelor termice trebuie să anticipeze economisirea de combustibil și o funcționare ireproșabilă Alex. GAVRILESCUI (Continuare în pag. a II-a) I V iiiiiirmiiiiriimmiiinirmmînmmnmnmnmmrj WZW/fl//////// cotidianj întimplari mărunte Autobuzul, acest solicitat mijloc de transport în comun, continuă din păcate să fie scena unor întimplari aparent fără însemnătate, dar care te rod totuși o zi întreagă, sîcîindu-te ca o durere de dinți. De exemplu: Aștepți cuminte în sta­ție un minut, două, nouă, în sfîrșit, iată că autobuzul mult așteptat vine, oprește, își deschide larg ușile, invitîndu-te parcă să intri. Dar... stupoare ! Ușile deschise nu sînt decît o cruntă păcăleală. Doi saci bine umflați, stivuiți cu grijă stau de strajă, adevărați cerberi neînduplecați. Dacă poți, sări, te descurci, nu — nu... Te uiți la taxatoare, în spe­ranța unei explicații. Privirea ei nu-ți dă nici un fel de cu­raj, căci citești în ea o aprobare tacită a gestului. Soluția ? Să urci prin față... cu nervi cu tot ! Alt exemplu. Te afli în autobuz (să zicem 31-VII-1569) și aștepți să cobori la blocuri-gară, fără să știi că acest lu­cru e posibil doar dacă binevoiește Măria Sa șoferul. Iar el... nu binevoiește, ci oprește 50 m mai la vale, pentru o cunoștință (Ce-i pasă lui de tăblița indicatoare lăsată în ur­mă ?). Un protest abia ingáiniat îți este retezat cu promptitu­dine : „De ce n-ai spus dom'le, că vrei să cobori ? ce, n-ai gură ? !“ „Nu știam că stația e facultativă" — încerci o re­plică. „Altă dată să știi" — sună răspunsul lui ironic și au­toritar, totodată. Iar tu cobori unde a vrut el, de teamă ca nu cumva Măria Sa să-și pună „ambitul" și să te facă pasager cu sila încă o stație. Că, vorba șoferului, „cu autobuzul nu te joci" mai ales dacă ghinionul tău se întîmplă in seara lui 4 sep­tembrie a.c. I. R. I I I É

Next