Mişcarea, noiembrie 1909 (Anul 1, nr. 50-73)
1909-11-25 / nr. 69
/ e[ însemnele de Feldmareşal, pe care li le-a conferit Majestatea Sa împăratul Germaniei Comandantul Suprem al uneia din cele mai mari şi mai glorioase armate, au reamintit Ţării că, acum 31 de ani. Primul imparat al noului Imperiu German conferea comandantului suprem al armatei ruso-române din faţa Plevnei Ordinul militar „Pour le Merite“. Aceste zile de înălţare ne-au fost reamintite şi prin vizita unui mare număr de bravi ofiţeri ai armatei marelui imperiu rusesc. Ţara şi armata au avut anul acesta un nou prilej de a se simţi mintie. Majestatea Voastră a hotărît intrarea în rîndurile oştirei a Alteţei Sale Regale Principele Carol, fapt care a fost salutat cu un entuziasm egal cu iubirea pe care Ţara o are pentru Auguştii Principi ai Dinastiei ei. Sire, Adunarea deputaţilor este convinsă că puterile noastre militare trebue să fie întărite, că noul sacrificii urmează să facem pentru armament şi echipament. Vom da, dar, guvernului Majestăţii Voastre cel mai neclintit sprijin în acest scop patriotic. Sire, Situaţiunea noastră financiară, cu toată seceta din anul acesta, fiind îmbucurătoare, după cum dovedesc încasările tezaurului, putem constata că cheltuelile Statului n’au trecut peste puterile de producţiune ale Ţarei şi că au fost calculate cu pricepere şi cumpătare. Cu aceiaşi grijă şi cumpătare vom cerceta şi vom vota bugetul anului viitor, menţinându-se în linia de purtare adoptată în anii din urmă de guvernele Majestăţei Voastre şi de reprezentanţii Naţiunei. Vom cerceta cu deosebită atenţiune legile financiare menite a îmbunătăţi administrarea averei Statului, cum şi acele cari tind la o mai justă repartizare a sarcinilor ce sunt ţinuţi să suporte cetăţenii. Dreapta repartizare a acestor sarcine va spori, pe de o parte, veniturile Statului şi va uşura, peste altă parte, pe acei cari conici!une azi cu mai mult de citi iartă puterile lor de producţiune. Preocuparea guvernului Majestăţii Voastre pentru a înzestra Ţara cu o mai buă orânduială judecătorească a găsit, In sesiunile trecute, în cugetul Adunării deputaţilor o rivnă neobosită. Aceeaş râvnă o vom pune In examinarea proiectelor de legi relative la modificarea legii organice a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi a proiectelor de legi, cari vor modifica Codul penal şi organizarea Curţilor cu juraţi, aducând îmbunătăţirile pe cari experienţa le a dovedit necesare. Sire: Interesele agricole şi industriale găsesc i noi o preocupare de toate zilele. Guvernul Majestăţei Voastre stabilitul între Monarhia Austro-Ungară şi noi un regim statornic, prin convenţiunea de comerţ ce ni se va prezenta, avem cre, dinţa că ea va avea o înrâurire binefăcătoarei asupra economiei noastre naţionale. . Năzuinţele Adunărei deputaţilor tind să stabilească o ordine perfectă în Stat prin armonia diferitelor clase sociale şi o conlucrare a Statului cu forţele noastre intelectuale şi capitalurile naţionale. Prin legile referitoare la industrie, pe lingă stabilirea unui regim normal sub care se va desvolta o nouă ramură de activitate, vom putea aduce o armonie stabilă între interesele capitalului şi acei cari îl fac să fructifice prin braţele lor. Astfel vom da capitalului, sub ocrotirea severă a legilor, liniştea şi siguranţa, iar muncii un nou avint. ■ Legea încurajării industriei, printr’o mai dreaptă repartizare a sacrificiilor pe cari le face Statul, va pune pe industriaşi in situaţiunea de a putea trăi şi lupta contra tendinţelor de acaparare şi monopol. . .Desvoltarea căilor de comuunicaţiune fiind în legătură strinsă cu desvoltarea economică, Adunarea deputaţilor va fi gata a adopta legarea, atît de mult aşteptată, a oraşului Tulcea cu reţeaua noastră de căi ferate, pentru a da acestei părţi a Ţării o nouă dovadă de solicitudinea noastră pentru interesele ei. Printr’aceasta se va da un nou isvor de propăşire portului Constanţa, care este o lucrare măreaţă săvirşită sub glorioasa Domnie a Majestăţii Voastre, împiedicarea devastării pădurilor prin dobîndirea de către Stat a unei mai întinse suprafeţe împădurite şi punerea în cultură a întinselor cîmpii supuse inundaţiunilor vor desvolta, spre satisfacţiunea generală, agricultura, principalul izvor de bogăţie al Ţării, înmulţirea şcolilor şi îndrumarea mai solidă şi mai practică a învăţămîntului voravea totdeauna sprijinul nostru. Sire, Adunarea deputaţilor roagă pe Majestatea Voastră şi pe Majestatea Sa Regina să primească, în acest al 40-lea an al căsătoriei Lor, urările ei călduroase de viaţă lungă şi fericită, pentru propăşirea şi gloria iubitei noastre Patri. Să trăiască Majestatea Voastră! Să trăiască Majestatea Sa Regina ! Să trăiască Alteţa Sa Regală Principele Moştenitor al Tronului cu Augusta Sa Familie. Raportor: Em. Culoglu. NOTE ZILNICE Agatha Direcţiunea teatrului naţional din localitate a făcut o fericită achiziţiune artistică : a angajat pînă la închiderea stagiunei curente pe una din marele, din cele mai mari ale noastre tragediane, Agatha Bîrsescu Radovici. Gloria acestei tragediane nu a răsărit atît de strălucita in scena noastră; aureola pe care o poartă astăzi ilustra tragediană, ar proveni de la Viena—, vienezii ar revendica-o pe Agatha cu mult entuziasm ca aparţinînd scenei germane. Succesele pe care le-a repurtat Agatha la Burgtheater se cunosc ; de asemenea se cunosc meritele şi calităţile pe care i le atribue, cu toată admiraţia şi şi convingerea dramaturgulu Wildbrandt. Agatha Bîrsescu a fost singura noastră artistă, tragediană, care a făcut ca arta noastră dramatică să fie încununată de glorie în marele oraşe din străinătate. Temperamentul ei impulsiv, plin, patetic, figura ei impunătoare, glasul ei atît de vibrator, totul pare a fi un dar al Dumnezeirei, pentru că această artistă să fie o tragediană, o mare tragediană în înţelesul cel mai puternic al cuvintului. Agatha Bîrsescu este steaua artei romîneşti,—datorită culturei ei mari, inteligenţei sale atît de vii şi de sigur şi împrejurărilor cari au făcut’o să cunoască tainele cele mai puternice ale artei dramatice. Cine dintre vizitatorii teatrului nostru n’a fost sguduit de acea puternică emoţie pe cari o provoacă Agatha în creaţiunele ei de tragediană ? Neuitată în „Magda“ care pare o autodrama sufletească a ilustrei noastre tragediane, fermecătoare in „Fiul pădurilor“ lirică in „Hero şi Leandru“ —un lirism care se urcă treptat-treptat la dramă şi tragedie, Agatha sguduie nervii spectatorilor şi variază în interpretările ei,— in care rî’are rivală în ţară—pentru a ataca astfel toate notele talentului ei viguros. Venită din nou In mijlocul nostru, datoria noastră e s’o serbătorim cu tot entuziasmul şi să-i arătăm astfel acestei ilustre artiste a ţârei noastre c’o iubim şi o adorăm. Aceasta e o datorie, o datorie de care trebuie să ne achităm faţă de geniul românesc pe care î l reprezintă tragedia la Agatha Bîrsescu. Armand Mişcarea literară şi artistică) ==1?~ Concertul violoncelistului N. Teodorescu, profesor de conservator, are loc Vineri 27 Noembrie a. c. la Teatrul Naţional, cu următorul program ales: 1. Cezar Frank, Trio exec. de d-nii Theodorescu, Teodorini şi Sibianu. 2. C. Saint Satins, Concert d-1 Theodorescu. 3. D. Popper, Andante, Spinnlied D-1 Theodorescu. 4. Morceau de concert, d. Sibianu. 5. Saraste Zigeunerweisen Chopin Nocturna No. 2 Op. 9 d. Teodorini. II 6. Chopin Nocturne, Vals d. Sibianu. 7. Ch. Davidoff Concert d. Theodorescu. 8. C. Dimitrescu Serenada rom. Schumann Reverie d. Theodorescu. 9. Bach Arne, Popper Vitto d. Theodorescu. Viaţa Bucureşteană e titlul unei publicaţiuni artistice ce va apare în cursul acestei săptămini la Bucureşti, şi care va fi consacrată în mare parte activităţei teatrale. „Viaţa Bucureşteană va apare in fiecare Marţi, Joi şi Simbăta şi se va vinde cu 20 bani. Trupa Malorusă remune intradevăr partea cea mai atractivă pentru iubitorii de muzică şi de artă. Pe lingă că ieşenii vor asculta pentru prima oară genul operetei ruseşti, vor avea prilejul să admire un cor excelent,cum a fost corul celebrei Slavianski—şi un balet care va uimi ! Prima reprezentaţie are loc Duminică 29 Noembrie la teatrul naţional. Locaţiunea la agenţia „Carmen Sylva“ (librăria Iliescu). MIȘCAREA CURSUL 20-LUÎ Prelegerea a doua.—Fenoienele religioase.- Fenomenele religioase.—De fapte sociale.—Despre credinţă.--Despre sentiment.— Despre rituri.—Evoluţiunea fenomenelor sociale. Domnul Arion, după cum am anunţat, şi-a continuat cursul său de „Sociologie“, ori la orele 5 şi jumătate p. m. Şi de data aceasta, ca şi la inaugurare, un public numeros şi select a ţinut să asiste la acest curs, fiind unul din cele mai interesante şi din cele mai bine predate de la Universitatea noastră. Domnul Arion, după ce aminteşte definiţiunea „Sociologiei“, dată de Auguste Comte, că ştiinţa socială are de obiect structura claselor sociale şi evoluţia lor, zice că acest studiu al claselor sociale, se poate face numai din punctul de vedere al faptelor sociale, care şi ele îs compuse din fapte juridice, politice, religioase, morale şi artistice. Fenomenele religioase Printre aceste fenomene sunt două categorii, fenomenele religioase şi cele morale, care au un caracter special şi se naşte întrebarea dacă pot intra în domeniul ştiinţei sociologice. Să analizăm ce sunt aceste fenomene, zice d-sa. Pentru aceasta să aducem exemple . La 1158 o fetiţă de 14 ani, a avut o serie de viziuni foarte clare a unei icoane, care reprezenta o virgină cam de 18 ani, frumoasă, îmbrăcată într-o haină albă, etc. Caracteristic e faptul că această fetiţă dădea amănuntele cele mai mici despre această fecioară, care i-a vorbit de mai multe ori în grota unde apărea, spunîndu-i că o va face fericită pe lumea cealaltă, să se roage pentru cei păcătoşi, să se facă o biserică pe locul acela, unde să se facă pelerinagii. Biserica s-a clădit şi pelerinagiile se organizează şi astăzi, pelerinagii la care vin 10 de mii de pelerini şi sute de bolnavi. In o descripţie ştiinţifică, a unui renumit autor ştiinţific, se spune că la un asemenea pelerinaj au participat 800 bolnavi. Momentul interesant e cînd procesiunea pleacă de la biserică în frunte cu preoţii, spre locul unde-s aşezaţi bolnavii şi unde procesiunea se opreşte şi toată mulţimea aceasta se roagă pentru vindecarea celor bolnavi. Se întimplă de multe ori cazuri de tămăduire, care-s urmate de o bucurie nespusă. Iată un fapt sociologic, în care un suflet nou pare că pătrunde în oameni, care-s preocupaţi de un singur gînd, de minunile vindecărei bolnavilor. Astfel se formează o mentalitate specială, unde personalitatea omului dispare confundîndu-se în metatifiitatea mulţimei. Caracteristică e credinţa iniţială, că mulţimea e în legătură cu o putere supraomenească, ce pune în mişcare fenomenele religioase. Fenomenele religioase ca fapte sociale Să vedem acuma, zice d-sa, dacă fenomenele religioase pot forma obiectul unei ştiinţe, câ şi fiinţa supraomenească scapă cercetărilor ştiinţifice. Dar, nu putem studia nici natura şi nici sufletul omenesc, cu toate acestea fenomenele lor îs cercetate de ştiinţă. Tot aşa e şi cu religia şi de aceea trebue s’o studiem numai prin fenomenele religioase din afară, fenomenele în sine rămânind necercetate. Din punct de vedere obiectiv însă, fenomenele religioase îs compuse din credinţă, sentimente şi rituri religioase. Despre* credinţă Credinţa e reprezentarea ce o avem despre obiectul religiei, reprezentare condiţionată de starea societâţei, de ideile şi sentimentele ce predomină în acea societate. D. ex. Zeii lui Homer îs oameni mai puternici, glasul unui zeu, zice el, e ca glasul a 10000 de oameni. Zeii au corp, pot fi răniţi, după cum au fost răniţi la Troea unde au fost împărţiţi în două tabere, dar rănile lor îs mai uşoare, se vindecă mult mai uşor, fiind nemuritori, nemurire pe care le-o dă hrana lor deosebită, ambrosia. Şi oamenii prin această hrană puteau deveni nemuritori. Ulisse a refuzat de a se face nemuritor, refuzind Zeiţei Calypso, hrana menită pentru zei, ambrosia. Fiinţa morală a Zeilor lui Römer e tot omenească, căci pentru a-i putea aduce de partea ta, trebuia să le oferi daruri. Aceasta-i concepţia Grecilor despre zei, concepţie formată după ideile societâţei greceşti şi conform dorinţelor lor. Pespre neatement Sentimentul se desface in o mulţime de alte sentimente ce nu au nimic religios ca frica, iubirea, dorinţa spre fericire, înfrăţirea şi extazul. In privinţa fricei putem aduce o mulţime de exemple. E de ajuns să reamintim că la Chineji religia se reduce aproape la cultul morţilor. Cea mai mare grijă pentru un chinez e de a-şi desemna un moştenitor bărbat care să-i facă toate formalităţile cerute de religia lor după moarte. In privinţa iubirei e de ajuns se reamintim cultul fecioarei Maria ; chiar D-zeu e simbolul, întruparea dragostei. Dorinţa de fericire e dorinţa de dreptate, care naşte credinţa în o lume viitoare fericită, unde cei răi să fie pedepsiţi şi unde tronează numai dreptatea şi adevărul. înfrăţirea e un sentiment modern, căci religiile vechi tindeau la ură, Zeii fiind locali şi excluzînd pe ceilalţi; acest sentiment există şi în religia budistă în care se identifică individul cu semenii lui. Acest sentiment se găseşte şi la oamenii cei mai inteligenţi. Auguste Comte care toată viaţa a fost un duşman neîmpăcat al religiei, aproape de moarte a recomandat o nouă religie bazată pe înfrăţire. Extazul e o formă specială în care omul se vede in linie directă cu Dumnezeirea, ca şi religia budistă, care concepe meditaţiunile, nişte stări în care totul dinprejur dispare şi omul se ridică deasupra animalelor. Aduce ca exemplu pe Buda, care fiind în o asemenea stare, un elefant, carear fi atacat in alte împrejurări, atunci nu i-a făcut nici un rău. Despre rituri Riturile în forma sub care în practică se arată aceste sentimente. Ca exemplu citează focul sacru de la Romani şi de la Greci, care se stîngea numai odată pe an şi care se reaprindea numai cu anumite forme: sau prin concentrarea razelor solare, sau prin frecarea a două lemne anume hotărâte. Religia, ca factor social, a fost la începutul societaţei legătura primordială ce a strîns pe oameni la un loc. Putem aduce pentru aceasta exemple nenumărate. E de ajuns să cităm, zice d. Arion, că instituţiile politice la început au fost sub influenţa religiei şi puterea regilor emanante la D-zeu şi nu din voinţa poporului. Fenomenele sociale însă, n’au numai fond social, ci şi formă socială ; de aceia, aceste fenomene îs numite de Guyau socio-morfe. Aceste fenomene se prezintă cu un caracter sacru şi de obligativitate, căci ele se impun şi interesul individual cedează celui religios. Putem da un exemplu cu preoţii catolici, care contra naturei, îs nevoiţi să rămâe celibatari conform prescripţiunelor religiei catolice. Din toate cele spuse păn’ acuma putem deduce că fenomenele religioase ca factori sociali is susceptibile de a fi studiate obiectiv şi pot face obiectul ştiinţei sociologice, Evoluţiunea Fenomenelor religioase. Guyau zice că ne îndrumăm cătră o epocă în care religia devine o inutilitate, deoarece instituţiile juridice, politice şi morale se despart de religie. Raţionamentul acesta ne pare neîntemeiat.Religia nici în vechime nu era un element ajutător în aceste instituţii, ci era elementul fundamental a lor, după cum e şi astăzi. Să cităm fapte. Tolstoi povesteşte că la vârsta de 50 ani în puterea fizică şi intelectuală a fost apucat de o criză de pesimism, de desnădejde, in cât avea înrădăcinată în mintea lui ideia de a se sinucide şi de aceea căuta i să evite totdeauna orice ocazie ce l’ar fi putut duce la tragicul sfîrşit. Judecind drept, n’avea nici un motiv să cadă In pesimism, avlnd tot ce-i trebuea. Lui însă, viaţa i se părea un fel de pîcîlealâ a unui spirit rău „şi compară viaţa sa cu un om dintr’o poveste care alungat de-o fiară, a voit să sară într’o fintînă. In fîntînă Insă era un balaur la vederea căruia omul a căzut intr’o grozavă nelinişte sufletească; să se lase în fîntînă putea fi înghiţit de balaur, afară insă îl ameninţa fiara. Atunci se agăţă de o cracă a unui arbore care era la marginea fintînei şi cu toată frica şi neliniştea sufletească căuta cu buzele frunzele copacului care era unse cu miere. Criza aceasta a marelui geniu al literaturii ruse, a„încetat numai printr’o conversiune care-i dădu puterea şi credinţa. Tot asemenea şi cu Auguste Comte, care după cum am spus mai sus, aproape de sfîrşitul vieţii lui a pus bazele unei noi religii. Trebuinţa de ideal, nu numai că nu dispare de la baza religiei, ci se întăreşte. Religia însă dintr’o formă socială tinde să devină o credinţă un ideal idividual, D-l Arion îşi termină cursul citind cuvintele lui Guyau : „Fanatismul antireligios e tot aşa de primejdios ca şi cel religios“, iar afară de aceasta religia care de la începutul omenirei a fost baza tăriei, solidarităţii societâţei, trebue s’o respectămastăzi, ea fiind baza actualei societăţi. Informaţiuni . La ministerul industriei şi comerţului au început să sosească formularele distribuite de acest departament, privitoare la ancheta asupra comerţului interior. Rezultatul acestei anchete se va da publicitasei peste vre-o trei luni. ♦ Ministerul industriei şi comerţului lucrează la reglementarea comerţului ambulant. Legea în vigoare, pe lingă că e îinsufîcientă, apoi—după cum am aratat intr’un articol —nici nu se poate aplica. ♦ Comisiunea industrială s’a întrunit ori la ministerul industriei şi comerţului şi a urmat discuţia relativă la proectul de lege pentru încurajarea industriei. Serviciul statisticei generale din ministerul agriculturei şi domeniilor a dat la lumină o nouă lucrare interesantă: „Arendarea păminturilor foştilor slăcaşi şi ale insurăţeilor. 10 Comisia de disciplină de pe lingă ministerul de finanţe, a suspendat pe două luni pe d. Radu Popa, controlor fiscal la Falciu.D. inginer Otto Hahn a fost confirmat ca şef al atelierelor de aplicaţie de la şcoala superioară de meserii din Iaşi.1 ..Ministerul de finanţe a comunicat biurourilor vamale că peşte sărat, importat in butoae, este supus vizitei sanitare şi deci, taxa legală de 20 bani se va percepe şi pentru fiecare butoi de peşte sărat importat. Ministerul agriculturei şi domeniilor a hotârit să împartă anul acesta agricultorilor săteni o cantitate îndoită ca anul trecut de lucernă pentru nutreţ. O statistică interesantă.După cea din urmă statistică, alcătuită zilele acestea de ministerul instrucţiunei publice,sînt în ţară : 6454 deînvăţători şi ajutori învăţători , 425 de institutei şi 873 de institutoare ; 92 conducătoare de grădini de copii ; 15 conducătoare de grădini de copii rurali şi 55 de suplinitoare de grădini de copii. Şcoale rurale sunt 4695 iar urbane 366. ** Secţia I-a a Curţei de casaţie a făcut ori din nou [divergenţă In privinţa recursului d-lui rabin dr. Niemerower dun Iaşi, condamnat laamendă fiindcă a fuzat să ia jurămîntul „more-judaico". Afacerea se va juca acum cu secţiuni unite spre a se stabili o jurisprudență constanta. Spre a înlesni exportul de făină, precum și al tuturor produselor făinoase, ministerul de finanţe a trimis o circulară vămilor din ţară, prin care le dă explicaţiuni în această privinţă. Prin circulară, ministerul de finanţe autoriză toate birourilevamale să permită încărcarea famnilor şi a produselor făinoase, direct bastimente, fără a mai pretinde ca sacii să fie depuşi pe mal. ♦ Desbaterile Congresului maeştrilor de muzică vocală, care s’a ţinut zilele acestea în Capitală, se vor publica în Buletinul Oficial al ministerului instrucţiunei şi se vor trimite tuturor maeştrilor din ţară, pentru a lua cunoştinţă de desbateri şi maeştrii cari n’au putut lua parte la congrese. ♦ Duminică a avut loc conferinţa cercului cultural din corn. Sineşti. Cu această ocazie dl. C. V. Dimitriu învăţător la şcoala din corn.[Lungani a ţinut o conferinţă despre «Puterea exemplului în educaţie şi rolul şcoalei in educaţia populară“. Pentru conferinţa viitoare s-aufixat următoarele subiecte : 1) Poziţia şi rolul gramaticei instudiul limbei române. 2) îngrijirea vitelor de muncă, 3) Tovărăşie şi bănci şi 4) Vremea fanarioţilor. ♦ D-ra Raşela Schreibert a cerut revizoratului şcolar redeschiderea azilului confesional din str. Ghica Vodă. ♦ Alegerea comitetului corporaţiei constructorilor, a fost aminată pe ziua de 5 Decembrie. ♦ In comuna Tomeşti s’a declarat epidemia de rabie printre vitele bovine. In comuna Buciumi s’a declarat epidemia de pojar. ♦ Dl. Gh. Buzdugan, fost funcţionar la Administraţia financiară, a fost numit pe ziua de 20 Noembrie, in funcţiunea de secretar arhivar în plasa Copou. ® Principele Barbu Ştirbei proprietarul moşielor Oneşti, Urzicani şi Borosoaia din judeţul nostru, a cerut autorizarea introducerei în ţară a 400 muncitori streini. Revizoratul şcolar va interveni la minister pentru a se permite ca în localul şcoalei Cuza Vodă, să facă repetiţii corul care urmează a cînta la biserica Sft. Neculai din Ciurchi. Aceasta în urma intervenirei Preotului Gh. Niculescu parohul acelei biserici. Casa şcoalelor a aprobat ca învăţătorul Gh. Ciobanu să ţină la arendă pămîntul şcoalei din com. Andrieşeni.