Mişcarea, noiembrie 1909 (Anul 1, nr. 50-73)

1909-11-25 / nr. 69

/ e[ însemnele de Feld­mareşal, pe care li le-a conferit Majestatea Sa împăratul Germaniei Comandantul Suprem al u­­neia din cele mai mari şi mai glorioase armate, au reamintit Ţării că, acum 31 de ani. Primul imparat al noului Impe­riu German conferea comandantului su­prem al armatei ruso-române din faţa Plevnei Ordinul militar „Pour le Merite“. Aceste zile de înălţare ne-au fost­ rea­mintite şi prin vizita unui mare număr de bravi ofiţeri ai armatei marelui im­periu rusesc. Ţara şi armata au avut anul acesta un nou prilej de a se simţi mintie. Ma­jestatea Voastră a hotărît intrarea în rîndurile oştirei a Alteţei Sale Regale Principele Carol, fapt care a fost salu­tat cu un entuziasm egal cu iubirea pe care Ţara o are pentru Auguştii Prin­cipi ai Dinastiei ei. Sire, Adunarea deputaţilor este convinsă că puterile noastre militare trebue să fie întărite, că noul sacrificii urmează să facem pentru armament şi echipa­ment. Vom da, dar, guvernului Majestă­­ţii Voastre cel mai neclintit sprijin în acest scop patriotic. Sire, Situaţiunea noastră financiară, cu toată seceta din anul acesta, fiind îmbucură­toare, după cum dovedesc încasările te­zaurului, putem constata că cheltuelile Statului n’au trecut peste puterile de producţiune ale Ţarei şi că au fost cal­­­culate cu pricepere şi cumpătare. Cu a­­ceiaşi grijă şi cumpătare vom cerceta şi­­ vom vota bugetul anului viitor, m­enţi­­nân­du-se în linia de purtare adoptată în anii din urmă de guvernele Majestăţei Voastre şi de reprezentanţii Naţiunei. Vom cerceta cu deosebită atenţiune le­gile financiare menite a îmbunătăţi ad­ministrarea averei Statului, cum şi a­­cele cari tind la o mai justă repartizare a sarcinilor ce sunt ţinuţi să suporte ce­tăţenii. Dreapta repartizare a acestor sarcine va spori, pe de o parte, veni­turile Statului şi va uşura, pe­ste altă parte, pe acei cari conici!u­ne azi cu mai mult de cit­­i iartă puterile lor de pro­­ducţiune. Preocuparea guvernului Majestăţii Voa­stre pentru a înzestra Ţara cu o mai bu­ă orânduială judecătorească a găsit, In sesiunile trecute, în cugetul Adunării deputaţilor o rivnă neobosită. Aceeaş râvnă o vom pune In examinarea pro­iectelor de legi relative la modificarea legii organice a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi a proiectelor de legi, cari vor modifica Codul penal şi organizarea Curţilor cu juraţi, aducând îmbunătăţirile pe cari experienţa le a dovedit necesare. Sire: Interesele agricole şi industriale gă­­­­se­sc i­ noi o preocupare de toate zilele. Guvernul Majestăţei Voastre stabilitul între Monarhia Austro-Ungară şi noi un regim statornic, prin convenţiunea de comerţ ce ni se va prezenta, avem cre­, dinţa că ea va avea o înrâurire bine­fă­cătoarei asupra economiei noastre naţi­onale. . Năzuinţele Adunărei deputaţilor tind să stabilească o ordine perfectă în Stat prin armonia diferitelor clase sociale şi o conlucrare a Statului cu forţele noas­tre­ intelectuale şi capitalurile naţionale. Prin legile referitoare la industrie, pe lingă stabilirea unui regim normal sub care se va desvolta o nouă ramură de activitate, vom putea aduce o armonie stabilă între interesele capitalului şi acei cari îl fac să fructifice prin bra­ţele lor. Ast­fel vom da capitalului, sub ocrotirea severă a legilor, liniştea şi si­guranţa, iar muncii un nou avint. ■ Legea încurajării industriei, printr’o mai dreaptă repartizare a sacrificiilor pe cari le face Statul, va pune pe indus­triaşi in situaţiunea de a putea trăi şi lupta contra tendinţelor de acaparare şi­­ monopol. . .Desvoltarea căilor de comuunicaţiune fiind în legătură st­rin­să cu desvoltarea economică, Adunarea deputaţilor va fi gata a adopta legarea, atît de mult aş­teptată, a oraşului Tulcea cu reţeaua noastră de căi ferate, pentru a da aces­tei părţi a Ţării o nouă dovadă de so­licitudinea noastră pentru interesele ei. Print­r’aceasta se va da un nou isvor de propăşire portului Constanţa, care este o lucrare măreaţă săvirşită sub glorioasa Domnie a Majestăţii Voastre, împiedicarea devastării pădurilor prin dobîndirea de către Stat a unei mai în­­­­tinse suprafeţe împădurite şi punerea în cultură a întinselor cîmpii supuse inunda­­ţiunilor vor desvolta, spre satisfacţiunea generală, agricultura, principalul izvor de bogăţie al Ţării, înmulţirea şcolilor şi îndrumarea mai solidă şi mai practică a învăţămîntului vor­­avea totdeauna sprijinul nostru. Sire, Adunarea deputaţilor roagă pe Ma­jestatea Voastră şi pe Majestatea Sa Re­gina să primească, în acest al 40-lea an al căsătoriei Lor, urările ei călduroase de viaţă lungă şi fericită, pentru propă­şirea şi gloria iubitei noastre Patri­. Să trăiască Majestatea Voastră! Să trăiască Majestatea Sa Regina ! Să trăiască Alteţa Sa Regală Princi­pele Moştenitor al Tronului cu Augusta Sa Familie. Raportor: Em. Culoglu. NOTE ZILNICE Agatha Direcţiunea teatrului naţional din lo­calitate a făcut o fericită achiziţiune ar­tistică : a angajat pînă la închiderea stagiunei curente pe una din marele, din cele mai mari ale noastre tragediane, Agatha Bîrsescu Radovici. Gloria acestei tragediane nu a răsă­rit atît de strălucita in scena noastră; aureola pe care o poartă astăzi ilustra tragediană, ar proveni de la Viena—, vienezii ar revendica-o pe Agatha cu mult entuziasm ca aparţinînd scenei ger­mane. Succesele pe care le-a repurtat Aga­tha la Burgtheater se cunosc ; de ase­menea se cunosc meritele şi calităţile pe care i le atribue, cu toată admiraţia şi şi convingerea dramaturgul­u Wild­­brandt. Agatha Bîrsescu a fost singura noas­tră artistă, tragediană, care a făcut ca arta noastră dramatică să fie încununată de glorie în marele oraşe din străină­­tate. Temperamentul ei impulsiv, plin, pa­tetic, figura ei impunătoare, glasul ei atît de vibrator, totul pare a fi un dar al Dumnezeirei, pentru că această ar­tistă să fie o tragediană, o mare trage­diană în înţelesul cel mai puternic al cuvintului. Agatha Bîrsescu este steaua artei ro­­mîneşti,—datorită culturei ei mari, inte­ligenţei sale atît de vii şi de sigur şi împrejurărilor cari au făcut’o să cunoască tainele cele mai puternice ale artei dra­matice. Cine dintre vizitatorii teatrului nostru n’a fost sguduit de acea puternică emo­ţie pe cari o provoacă Agatha în crea­­ţiunele ei de tragediană ? Neuitată în „Magda“ care pare o auto­­dram­a sufletească a ilustrei noastre tra­gediane, fermecătoare in „Fiul pădurilor“ lirică in „Hero şi Leandru“ —un lirism care se urcă treptat-treptat la dramă şi tragedie, Agatha sguduie nervii spec­tatorilor şi variază în interpretările ei,— in care rî’are rivală în ţară—pentru a ataca astfel toate notele talentului ei viguros. Venită din nou In mijlocul nostru, da­toria noastră e s’o serbătorim cu tot entuziasmul şi să-i arătăm astfel acestei ilustre artiste a ţârei noastre c’o iubim şi o adorăm. Aceasta e o datorie­, o datorie de care trebuie să ne achităm faţă de geniul românesc pe care î l reprezintă tra­gedia la Agatha Bîrsescu. Armand Mişcarea literară şi artistică) ==1?~ Concertul violoncelistului N. Teodo­­rescu, profesor de conservator, are loc Vineri 27 Noembrie a. c. la Teatrul Naţional, cu următorul program ales: 1. Cezar Frank, Trio exec. de d-nii Theodorescu, Teodorini şi Sibianu. 2. C. Saint Satins, Concert d-1 Theo­­dorescu. 3. D. Popper, Andante, Spinnlied D-1 Theodorescu. 4. Morceau de concert, d. Sibianu. 5. Saraste Zigeunerweisen Chopin Noc­turna No. 2 Op. 9 d. Teodorini. II 6. Chopin Nocturne, Vals d. Sibianu. 7. Ch. Davidoff Concert d. Theodorescu. 8. C. Dimitrescu Serenada rom. Schu­mann Reverie d. Theodorescu. 9. Bach Arne, Popper Vitto d. Theo­­dorescu. Viaţa Bucureşteană e titlul unei publicaţiuni artistice ce va apare în cursul acestei săptămini la Bucureşti, şi care va fi consacrată în mare parte activităţei teatrale. „Viaţa Bucureşteană va apare in fie­care Marţi, Joi şi Simbăta şi se va vin­de cu 20 bani. Trupa Malorusă remune intradevăr partea cea mai atractivă pentru iu­bitorii de muzică şi de artă. Pe lingă că ieşenii vor asculta pentru prima oară genul operetei ruseşti, vor avea prilejul să admire un cor excelent,cum a fost corul celebrei Slavianski—şi un balet care va uimi ! Prima reprezentaţie are loc Duminică 29 Noembrie la teatrul naţional. Locaţiunea la agenţia „Carmen Sylva“ (librăria Iliescu). M­I­Ș­CARE­A CURSUL 20-LUÎ Prelegerea a d­oua.—Fenoi­enele religioase.- Fenom­enele religi­oase.—De fapte sociale.—Despre credinţă.--Despre sentiment.— Despre rituri.—Evoluţiunea fenomenelor sociale. Domnul Arion, după cum am anunţat, şi-a continuat cursul său de „Sociolo­gie“, ori la orele 5 şi jumătate p. m. Şi de data aceasta, ca şi la inaugu­rare, un public numeros şi select a ţi­nut să asiste la acest curs, fiind unul din cele mai interesante şi din cele mai bine predate de la Universitatea noastră. Domnul Arion, după ce aminteşte de­­finiţiunea „Sociologiei“, dată de Auguste Comte, că ştiinţa socială are de obiect structura claselor sociale şi evoluţia lor, zice că acest studiu al claselor sociale, se poate face numai din punctul de ve­dere al faptelor sociale, care şi ele îs compuse din fapte juridice, politice, re­ligioase, morale şi artistice. Fenomenele religioase Printre aceste fenomene sunt două ca­tegorii, fenomenele religioase şi cele mo­rale, care au un caracter special şi se naşte întrebarea dacă pot intra în do­meniul ştiinţei sociologice. Să analizăm ce sunt aceste fenomene, zice d-sa. Pentru aceasta să aducem exem­ple . La 1158 o fetiţă de 14 ani, a avut o serie de viziuni foarte clare a unei icoane, care reprezenta o virgină cam de 18 ani, frumoasă, îmbrăcată într-o haină albă, etc. Caracteristic e faptul că această fetiţă dădea amănuntele cele mai mici despre această fecioară, care i-a vorbit de mai multe ori în grota unde apărea, spunîndu-i că o va face fericită pe lumea cealaltă, să se roage pentru cei păcătoşi, să se facă o bi­serică pe locul acela, unde să se facă pelerinagii. Biserica s-a clădit şi peleri­­nagiile se organizează şi astă­zi, peleri­­nagii la care vin 10 de mii de pelerini şi sute de bolnavi. In o descripţie ştiin­ţifică, a unui renumit autor ştiinţific, se spune că la un asemenea pelerinaj au participat 800 bolnavi. Momentul intere­sant e cînd procesiunea pleacă de la bi­serică în frunte cu preoţii, spre locul unde-s aşezaţi bolnavii şi unde procesi­unea se opreşte şi toată mulţimea a­­ceasta se roagă pentru vindecarea celor bolnavi. Se întimplă de multe ori cazuri de tămăduire, care-s urmate de o bu­curie nespusă. Iată un fapt sociologic, în care un su­flet nou pare că pătrunde în oameni, care-s preocupaţi de un singur gînd, de minunile vindecărei bolnavilor. Ast­fel se formează o mentalitate specială, unde personalitatea omului dispare confun­­dîndu-se în metatifiitatea mulţimei. Carac­teristică e credinţa iniţială, că mulţimea e în legătură cu o putere supraomenească, ce pune în mişcare fenomenele religioase. Fenom­en­ele religioase ca fapte sociale Să vedem acuma, zice d-sa, dacă fe­nomenele religioase pot forma obiectul unei ştiinţe, câ şi fiinţa supraomenească scapă cercetărilor ştiinţifice. Dar, nu pu­tem studia nici natura şi nici sufletul omenesc, cu toate acestea fenomenele lor îs cercetate de ştiinţă. Tot aşa e şi cu religia şi de aceea trebue s’o studiem numai prin fenomenele religioase din afară, fenomenele în sine rămânind ne­cercetate. Din punct de vedere obiectiv însă, fe­nomenele religioase îs compuse din cre­dinţă, sentimente şi rituri religioase. Despre* credinţă Credinţa e reprezentarea ce o avem despre obiectul religiei, reprezentare con­diţionată de starea societâţei, de ideile şi­ sentimentele ce predomină în acea societate. D. ex. Zeii lui Homer îs oa­meni mai puternici, glasul unui zeu, zice el, e ca glasul a 10000 de oameni. Zeii au corp, pot fi răniţi, după cum au fost răniţi la Troea unde au fost împărţiţi în două tabere, dar rănile lor îs mai u­­şoare, se vindecă mult mai uşor, fiind nemuritori, nemurire pe care le-o dă hrana lor deosebită, ambrosia. Şi oame­nii prin această hrană puteau deveni ne­muritori. Ulisse a refuzat de a se face nemuritor, refuzind Zeiţei Calypso, hrana menită pentru zei, ambrosia. Fiinţa mo­rală a Zeilor lui Römer e tot omenească, căci pentru a-i putea aduce de partea ta, trebuia să le oferi daruri. Aceasta-i concepţia Grecilor despre zei, concepţie formată după ideile so­cietâţei greceşti şi conform dorinţelor lor. Pespre neatement Sentimentul se desface in o mulţime de alte sentimente ce nu au nimic re­ligios ca frica, iubirea, dorinţa spre feri­cire, înfrăţirea şi extazul. In privinţa fricei putem aduce o mul­ţime de exemple. E de ajuns să rea­mintim că la Chineji religia se reduce aproape la cultul morţilor. Cea mai mare grijă pentru un chinez e de a-şi desemna un moştenitor bărbat care să-i facă toate formalităţile cerute de religia lor după moarte. In privinţa iubirei e de ajuns se rea­mintim cultul fecioarei Maria ; chiar D-zeu e simbolul, întruparea dragostei. Dorinţa de fericire e dorinţa de drep­tate, care naşte credinţa în o lume vii­toare fericită, unde cei răi să fie pedep­siţi şi unde tronează numai dreptatea şi adevărul. înfrăţirea e un sentiment modern, căci religiile vechi tindeau la ură, Zeii fiind locali şi excluzînd pe ceilalţi; acest sen­timent există şi în religia budistă în care se identifică individul cu semenii lui. Acest sentiment se găseşte şi la oa­menii cei mai inteligenţi. Aug­uste Comte care toată viaţa a fost un duşman ne­împăcat al religiei, aproape de moarte a recomandat o nouă religie bazată pe înfrăţire. Extazul e o formă specială în care omul se vede in linie directă cu Dumne­zeirea, ca şi religia budistă, care con­cepe meditaţiunile, nişte stări în care totul dinprejur dispare şi omul se ri­dică deasupra animalelor. Aduce ca exem­plu pe Buda, care fiind în o asemenea stare, un elefant, care­­ar fi atacat in alte împrejurări, atunci nu i-a făcut nici un rău. Despre rituri Riturile în forma sub care în practică se arată aceste sentimente. Ca exem­plu citează focul sacru de la Romani şi de la Greci, care se stîngea numai o­­dată pe an şi care se reaprindea numai cu anumite forme: sau prin concentra­rea razelor solare, sau prin frecarea a două lemne anume hotărâte. Religia, ca factor social, a fost la în­ceputul societaţei legătura primordială ce a strîns pe oameni la un loc. Putem aduce pentru aceasta exemple nenumă­rate. E de ajuns să cităm, zice d. Arion, că instituţiile politice la început au fost sub influenţa religiei şi puterea regi­lor em­ana­nte la D-zeu şi nu din voinţa poporului. Fenomenele sociale însă, n’au numai fond social, ci şi formă socială ; de ace­ia, aceste fenomene îs numite de Gu­­yau socio-morfe. Aceste fenomene se prezintă cu un caracter sacru şi de o­­bligativitate, căci ele se impun­­ şi inte­resul individual cedează celui religios. Putem da un exemplu cu preoţii cato­lici, care contra naturei, îs nevoiţi să rămâe celibatari conform prescripţiune­­lor religiei catolice. Din toate cele spuse păn’ acuma putem deduce că fenomenele religioase ca factori sociali is susceptibile de a fi studiate o­­biectiv şi pot face obiectul ştiinţei so­ciologice, Evoluţiunea Fenomenelor religioase. Guyau zice că ne îndrumăm cătră o epocă în care religia devine o inutili­tate, de­oare­ce instituţiile juridice, po­litice şi morale se despart de religie. Raţionamentul acesta ne pare neînteme­iat.Religia nici în vechime nu era un element ajutător în aceste instituţii, ci era elementul fundamental a lor, după cum e şi astăzi. Să cităm fapte. Tolstoi povesteşte că la vârsta de 50 ani în pu­terea fizică şi intelectuală a fost apucat de­ o criză de pesimism, de desnădejde, in cât avea înrădăcinată în mintea lui i­­deia de a se sinucide şi de ac­eea căuta i să evite totdeauna orice ocazie ce l’ar fi putut duce la tragicul sfîrşit. Judecind drept, n’avea nici un motiv să cadă In pesimism, avlnd tot ce-i tre­­buea. Lui însă, viaţa i se părea un fel de pîcîlealâ a unui spirit rău „şi com­pară viaţa sa cu un om dintr’o poveste care alungat de-o fiară, a voit să sară într’o fintînă. In fîntînă Insă era un ba­laur la vederea căruia omul a căzut in­­tr’o grozavă nelinişte sufletească; să se lase în fîntînă putea fi înghiţit de ba­laur, afară insă îl ameninţa fiara. Atunci se agăţă de o cracă a unui arbore care era la marginea fintînei şi cu toată fri­ca şi neliniştea sufletească căuta cu bu­zele frunzele copacului care era unse cu miere. Criza aceasta a marelui geniu al lite­raturii ruse, a­„încetat numai printr’o conversiune care-i dădu puterea şi cre­dinţa. Tot asemenea şi cu Auguste Comte, care după cum am spus mai sus, aproa­pe de sfîrşitul vieţii lui a pus bazele unei noi religii. Trebuinţa de ideal, nu numai că nu dispare de la baza religiei, ci se întă­reşte. Religia însă dintr’o formă socială tinde să devină o credinţă un ideal idi­­vidual, D-l Arion îşi termină cursul citind cu­vintele lui Guyau : „Fanatismul antire­ligios e tot aşa de primejdios ca şi cel religios“, iar afară de aceasta religia care de la începutul omenirei a fost baza tă­riei, solidarităţi­i societâţei, trebue s’o respectăm­­astă­zi, ea fiind baza actua­lei societăţi. Informaţiuni . La ministerul industriei şi comer­ţului au început să sosească formula­rele distribuite de acest departament, privitoare la ancheta asupra comerţului interior. Rezultatul acestei anchete se va da publicitasei peste vre-o trei luni. ♦ Ministerul industriei şi comerţului lucrează la reglementarea comerţului ambulant. Legea în vigoare, pe lingă că e îinsu­­fîcientă, apoi—după cum am aratat in­­tr’un articol —nici nu se poate aplica. ♦ Comisiunea industrială s’a întrunit ori la ministerul industriei şi comer­ţului şi a urmat discuţia relativă la pro­­ectul de lege pentru încurajarea indus­triei.­­ Serviciul statisticei generale din ministerul agriculturei şi domeniilor a dat la lumină o nouă lucrare intere­santă: „Arendarea păminturilor foştilor slăcaşi şi ale insurăţeilor. 10 Comisia de disciplină de pe lingă ministerul de finanţe, a suspendat pe două luni pe d. Radu Popa, controlor fiscal la Falciu.­­­D. inginer Otto Hahn a fost con­firmat ca şef al atelierelor de aplicaţie de la şcoala superioară de meserii din Iaşi.1 ..Ministerul de finanţe a comunicat biurourilor vamale că peşte sărat, im­portat in butoae, este supus vizitei sa­nitare şi deci, taxa legală de 20 bani se va percepe şi pentru fie­care butoi de peşte sărat importat.­­ Ministerul agriculturei şi domenii­lor a hotârit să împartă anul acesta a­­gricultorilor săteni o cantitate îndoită ca anul trecut de lucernă pentru nutreţ. O statistică interesantă.­După cea din urmă statistică, alcătuită zilele acestea de ministerul instrucţiunei publice,­­sînt în ţară : 6454 de­­învăţători şi ajutori învăţători , 425 de institute­i şi 873 de institutoare ; 92 conducătoare de gră­dini de copii ; 15 conducătoare de gră­­dini de copii rurali şi 55 de suplinitoare de grădini de copii. Şcoale rurale sunt 4695 iar urbane 366. ** Secţia I-a a Curţei de casaţie a fă­cut ori din nou [divergenţă In privinţa recursului d-lui rabin dr. Niemerower du­n Iaşi, condamnat la­­amendă fiind­că a fuzat să ia jurămîntul „more-judaico". Afacerea se va juca acum cu secţiuni unite spre a se stabili o jurisprudență constanta.­­ Spre a înlesni exportul de făină, precum și al tuturor produselor făinoa­se, ministerul de finanţe a trimis o cir­culară vămilor din ţară, prin care le dă explicaţiuni în această privinţă. Prin cir­culară, ministerul de finanţe autoriză toate birourile­­vamale să permită în­cărcarea famnilor şi a produselor făinoa­se, direct bastimente, fără a mai pre­tinde ca sacii să fie depuşi pe mal. ♦ Desbaterile Congresului maeştrilor de muzică vocală, care s’a ţinut zilele acestea în Capitală, se vor publica în Buletinul Oficial al ministerului inst­ruc­­ţiunei şi se vor trimite tuturor maeştri­lor din ţară, pentru a lua cunoştinţă de desbateri şi maeştrii cari n’au putut lua parte la congrese. ♦ Duminică a avut loc conferinţa cer­cului cultural din corn. Sineşti. Cu a­­ceastă ocazie dl. C. V. Dimitriu învăţă­tor la şcoala din corn.­­[Lungani a ţinut o conferinţă despre «Puterea exemplu­lui în educaţie şi rolul şcoalei in edu­caţia populară“.­ Pentru conferinţa vii­toare s-au­­fixat următoarele subiecte : 1) Poziţia şi rolul gramaticei in­­studiul limbei române. 2) îngrijirea vitelor de muncă, 3) Tovărăşie şi bănci şi 4) Vre­mea fanarioţilor. ♦ D-ra Raşela Schreibert a cerut re­­vizoratului şcolar redeschiderea azilului c­onfesional din str. Ghica Vodă. ♦ Alegerea comitetului corporaţiei constructorilor, a fost aminată pe ziua de 5 Decembrie. ♦ In comuna Tomeşti s’a declarat e­­pidemia de rabie printre vitele bovine. In comuna Buciumi s’a declarat epide­mia de pojar. ♦ Dl. Gh. Buzdugan, fost funcţionar la Administraţia financiară, a fost nu­mit pe ziua de 20 Noembrie, in funcţiu­nea de secretar arhivar în plasa Copou. ® Principele Barbu Ştirbei proprieta­rul moşielor Oneşti, Urzicani şi Boro­­soaia din judeţul nostru, a cerut auto­rizarea introducerei în ţară a 400 mun­citori streini.­­ Revizoratul şcolar va interveni la minister pentru a se permite ca în loca­­lul şcoalei Cuza Vodă, să facă repetiţii corul care urmează a cînta la biserica Sft. Neculai din Ciurchi. Aceasta în urma intervenirei Preotului Gh. Niculescu pa­rohul acelei biserici.­­ Casa şcoalelor a aprobat ca învă­ţătorul Gh. Ciobanu să ţină la arendă pămîntul şcoalei din com. Andrieşeni.

Next