Mişcarea, iulie 1910 (Anul 2, nr. 140-165)

1910-07-01 / nr. 140

0.1 reformele însemnate provoacă deran­jamente şi reclamă sacrificii. Îi repari o odaie şi încă ai neajunsuri, dar când e vorba de o sumă de îmbunătăţiri a­­duse unei instituţiuni, instituţiuni ca a­­ceia a spitalului Sf. Spiridon ? Evident că oare­cari neajunsuri va pro­voca această lucrare, dar ele sunt inevi­tabile şi nu din nepasarea şi lipsa de chibzuinţă a epitropiei, după cum are aerul de a pretinde «Opinia*. N’ar fi rău ca o cloşcă să scoată şi pui, să facă şi ouă, dar aceasta nu se poate. Va conveni poate chiar şi «Opi­nia“ că nu... — nu — Scrisori Bucureştene Conflictul cu Grecia şi opoziţia. —Campanii şi subiete de vară. — Comunicatul A­­genţiei Române.—Succesul unui confrate.—Cum se adună ştiri la Bucu­reşti.— Un nou mare ziar.—«Adevărul» neglijează interesele populaţiei evreieşti. Confl­iul cu Grecia a dat mult de lu­cru presei de opoziţie din­ Rom­înia. Şi’n­­tr'adevăr că subiectul era bun, el con­stituia o sursă inepuizabilă şi nouă de exploatare pentru a se dovedi­­incapa­citatea" guvernului şi nevoia de a se produce o schimbare de cabinet în fa­voarea pămînziţilor noştri opozanţi. S’a aplanat sau nu s’a aplanat con­flictul ? asta era întrebarea de fiecare şi răspunsurile pe care tot presa de o­­poziţie şi­ le dădea erau cit se poate de variate. Unele ziare spuneau s’a aplanat, dar adăugau cu o mare întirziere şi ’n a­­semenea caz valoarea satisfacţiei e mult mai mică şi.... guvernul trebue să plece. Altele declarau solemn : nu s’a apla­nat, grecii ne trag pe sfoară, demnita­tea noastră sufere din cauza „incapaci­tăţii“ guvernului, ne facem de râs în faţa Europei, etc. şi... concluzia era aceiaşi : deci, guvernul trebue să plece... Premisele, oricare ar fi fost ele şi ori­cine le-ar fi dictat, ducerea la aceiaşi concluzie : trebue să plece guvernul... Pe vremea verei, în mijlocul căldurii moleşitoare, care risipeşte şi inspiraţie şi entuziasm, dar şi răbdarea aşteptării, o asemenea chestie la ordinea zilei e o adevărată binefacere pentru presa opo­­ziţiei. Ei, dar aşa sunt subiectele de vară ! * In privinţa notei guvernului grec pu­tem da unele amănunte interesante. Pro­babil că s’a produs o întîrziere din par­tea autorităţilor greceşti care au expe­diat nota cu un alt curier şi astfel la Bucureşti n’a sosit in termenul fixat răs­punsul Greciei. Atunci guvernul nostru, pe care nu era dispus să mai admită Un grup de capitaliști evrei au hotă­rât scoaterea unui ziar conceput în ca­drul marilor ziare din străinătate. Va izbuti sau nu întreprinderea, a­­ceasta e o chestiune pe care o va re­zolva viitorul. Deocamdată, însă, noul ziar va apare ca organ românesc, va angaja personal în mare parte romînesc, dar ca sprijinim­ în mod deghizat interesele coreligionari­lor evrei. Unul dintre ziariștii evrei, angajat la noua Întreprindere, îmi explică rostul noului ziar : — „Adevărul“ în loc să ne mai ser­vească pe noi cari ’1 sprijinăm, serveşte în primul rând interesele d-l Take Io­­nescu. înţelegem că ziarul acesta să facă la­kism­ şi probabil că ’1 vom face şi noi la ziarul cel nou, dar înainte de toate nu trebue să uităm interesele superioare ale populaţiei noastre , drepturile poli­tice pe care le reclamăm de ani. C. Tuli S­C­A­R­E­A Duminică 4 Iulie 1910, v . MIRE ASCEI Făcută de celebrul aeronaut OSIMCQN­. lucite succese. Ascensiunea se va face cu aparatul “FAB batorul­ui la orele 0 p. m. Biletele la librăria Iliescu,­­Agenţia „Cârme Informaţiuni Ploaia de eri In urma torenţialei ploi de eri după amiază, apa a pătruns în mai multe pivniţe din str. Golia, De Sus, Arcu şi Anastase Panl. In str. Lăpuşneanu apa intrînd in pivniţele băcăniei Smirnov, terenul ameninţă cu surparea, lucru care a făcut ca administraţia comunală să o­­prească circulaţia trecătorilor pe porţiu­nea dintre Konya şi Tufk­, trib. Iaşi, secţia III, precum şi legatul făcut de d. Wigder Sin Iţir, în condi­ţiunile prevăzute prin testamentul său. Examenele particulare.—Iată li­sta elevilor cursului inferior reuşiţi la examenul în particular. Clasa I. Apter Filipina, Leon Psche­­nasi, Josef­ B­ras, Berman Canner, Stela Cabana, Isac Dull­e, Denise Ghica, L. Gra­­net, I. Hamer, M. Herșcovici, M. Heiman N. Ianculovici, Herscu Reis, M. Jusgar­­ten, E. Maneliu, M. Maer, Georgeta Mun­­teanu, Evelina Margulis, Victor Muntea­nu, C. Naftalovici, M. Popper, Al. Po­­lingher, M. Pacher, Adela Penescu, I. Porjes, M. Rotariu, O. Spanier, A. Sne­­ier, I. User, M. Vexler și M. Darzu. Clasa 11. Abramovici Bella, Alpern B. Brăianu G., Haimovici 1, Kernbach Ana Kohnfeld N., lustgarten F . Marco­vici R. Platman Maria, Rober Elena, Seinfeld David, Sevescu, Prăsiri, Stella. Clasa III. Aron, Meer, Brauner I., Ba­­ras F., Polak N., Spanier L., Tabacovici Maria, Veisengu­in N., Vartic G., Zamfi M., Cazanovski I. Statuiii îl. b­ogăliniteauu —S’a mai primit pentru sporirea fondului ne­cesar ridicărei acestei statui următoare­le sume : , De la Casa de depuneri 800 lei, d­e Cristol Tabacovici 200 lei, Prefectura I. Neamt 275 lei. In Carnetul“ No. 3051—3000 au sub­scris : D-nii N. Xenopol 20 Iei, Al. A. Bădâ­­râu 20 lei, I. Alexandrescu 10 lei, G. Nicoleanu 10 lei, Al. A. Gheorghiu 20 lei, V. Dimitriu 10 lei, D. Grigorovici 5 lei, N. Paiano 5 lei, D. Vasile 5 lei, D. G. Miclescu 20 lei, M. Gr. Helban 20 lei B. M. Balaban 20 lei, P. Missir 60 lei, total 230 lei. Acest carnet a fost încredințat d-lui P. Missir, l din Vaslui.—Duminica 27 Iunie a avut loc căsătoria d-rei Toupinette Ghi­ca fiica d-lui Eduard Ghica Prefectul jud. Vaslui, cu d. Grigorie Vasile Prefectul judeţului Tutova, nuni fiin­d na şi dl. Neron Lupaşcu, Vice-Preşedintele Sena­tului. Încă de dimineaţă se observă o mişcare neobişnuiţii în or..ş, mai ales la sosirea trenurilor, cu care au venit numeroşi invitaţi din Bârlad, Iaşi, Huşi şi Bucureşti. Circulaţia neîntreruptă a trăsurilor şi a numeroaselor automobile dau oraşului un aspect deosebit. De pe la 5 încep să sosească invitaţii la bi­serica sf. loan, precum şi un numeros public, care a ocupat complect piaţa din faţa bisericei. Pe la orele 6 au sosit în an­i­ căsătoria celei mai mândre fete din Vas­lui, cu unul din cei mai distinşi fii ai Bârladului, care au avut încă odată o­­casia să observe toată dragostea şi sim­patia de care sunt înconjuraţi. La această frumoasă serbătoare au asistat: Din Bârlad: d-nele Em. Pallade, Geor­ge Pallade, Maior Naumescu, George Albu. D-rele Vasiliu şi D-nii: Em. Pallade de­putat, George Pallade, Al. Pallade poliţai, Borşj deputat, Dragu deputat, I. Bontaş de­­ptat, V. Vasiliu propr. Maior Botez, G. Neş­­tian Directorul Liceului, Nica Directorul Prefecturei, Bulbuc Profesor, Nestian Prof., Avocaţii: N. Simionescu, Buţa, Gheorghiu şi Dorin, Const. Gheorghiu, Gh. Dimitriu şi Lalu. Din Iaşi: Princesa Ghica, d-nele Ki­­limoglu şi Toto Pallade, d-rele Paulette şi Valentine Cananău şi d-nii Crupenschi Prefect, Jean Văleanu şi Toto Pallade. Din Bucureşti: D­ra­gally Lupaşcu şi d-nii Al. Brâescu inspector şi Marcel Bastache avocat. Din Huşi: Dl. Corbescu Prefectul ju­deţului. Din Vaslui: d-nele: Dr. Gallin, Bog­dan Volenti, dr. Ungar, Caramlău, Des­­sila, căp. Cătănescu, căp. Dimitriu, căp. Cuţarida, Puppa, D-rele Georgette Ghica, Margaretta Gh­ica, Melanie şi Didica Dr. Ungur, E­­lena Mihailescu Soreanul, Vera Caramlău şi Patriviuţa Cătănescu. Domnii: C. Bastache Senator, C. Cali­­nescu Senator, M. Tăutu Nepatat, Colo­nel G. Popovici, Maior Poliţ­u, Căpitanii Cătănescu, JArilonovici Dimitriu, Cuţa­rida, Lt. Mircea şi Sublocotenenţii V. Ionescu, P. Bancov şi G. Apostoliu, De­­ssilia Directorul Prefecturei, Dr. Ungar, Dr. Gallin, G. Volenti, C. Popovici Ma­gistrat, Caramlău, Gingii­, Isvoranu, Sa­­kelasie, Puppa, Mimi Bastache, Victor Stoinescu, Octav Buzdugan, etc., etc. Ciac. ♦ Casa de depuneri şi consemnaţii a trimis d-lui dr. Gh. Bogdan, preşedintele comitetului statuei lui M. Kogâlniceanu suma de 800 lei pentru sporul acestui fond. ♦ Primăria comunei a autorizat co­mitetul statuei lui M. Kogâlniceanu de a începe lucrările de fondaţiune a sta­­tuei, care va fi aşezate în faţa intrărei Universităţei. ♦ Dl. Dr. Gh. Bogdan, Rectorul Uni­­versităţei a obţinut un concediu de 60 de zile cu începere de la 10 iulie. In tot timpul absenţei sale din Iaşi, lu­crările Rectoratului vor fi conduse de d. dr. C. Thiron.­­ Ministerul a comunicat Rectoratu­lui Universităţii, că a dispus ca direc­ţiunea Conservatorului nostru de Muzică să iea măsurile necesare pentru diplina reuşită a „Cantatei“ ce se va executa la serbarea de gală din seara de 4 oct. a. c. cu ocazia serbărilor jubilare de 50 ani de la înfiinţarea Universităţei. ■ O comisiune compusă din d­oii in­­gineri Tancred Constantinescu şi Cugler, X. Eracli de ajutor de primar şi I. Sta­­maliu proprietar, au decis evacuarea cladirei în care se află instalată librăria Orenstein, de­oarece în urma ploilor to­renţiale de eri după amiază întreaga clădire fiind complect deteriorată, ame­ninţa să se dărîme. ■ D­nii Str. N. Atanasescu reservă în reg pe timp de 10 August. ■ Eri fiind f­iilor de oraş, tregul corp s’a comunală la­­ Tataraşi, unde divin, la care , bici, directorui Dan comandau un numeros pi gios s’au reînit unde s’a servit Serbarea s’a ■ D- dr. G legist al parelei curor Vincler, Goi­on­i, unde a lui lui Gh. Dur luni. Se știe că se tului ar fi prov lor ce el a sufi Din autopsia bănuelile sunt ind naturală. ° Itiformindu Arte asupra r examenelor de 1909-1910. in prezent nu s’a de oarece se a.­­Ierului, după ci care an. Contrar știrih Teodor, secreta­ lui Iostrucțiunei minarea concur la Celle-Arte. I vadă dacă elevi după regulamen prezinte la cont ♦ Mîine von, dare de seamă rilor elevilor de din localitate. — D. A. Bra sitâţei, va lua lună, cu începe Antonescu seen va lua concediu — Mai mulţi tradus astă nea Herşcu din Sosi 37, de unde au titate de marfă. — Cu începei­niversităţei sunt de 10 August. le i s le ,â lU it ă ?"." i­­e cest conflict. Şi desigur că era un succes pentru el şi pentru gazeta la care lucrează... De-aţi şti, însă, mijlocul prin care şi-a asigurat succesul, desigur iubiţi cetitori ca nu l-aţi felicita. Confratele cunoştea pe un fecior din serviciul unui personaj marcant în măsură de a avea amănunte în chestiunea la ordinea zilei şi în schim­bul unui „onorar“ feciorul instruit anume Fa servit. A prins ce a putut simplul fecior din convorbirile personajului cu invitaţii săi şi i-a comunicat apoi confratelui care cu puţină imaginaţie, şi-a închegat re­portajul. Acesta e unul din mijloacele variate de informaţii la care e silit să recurgă reporterul bucureştean al ziarelor de ti­raj şi mai ales de concurenţă... * La toamnă vom avea în Bucureşti un tidian. llilUl JJ L IUiUJICI uopuo iu uivuui nai: Secţiunea modernă.—1) Lisette C. Vra, bie 9.00, 2) Amélie Misihonescu 8.20- 3) Alma Boghen 8.00, 4) a) Augusta Fin­gerhut 7.80, b) Elena Bogdan 7.80, 5) Corina Antoniadi 7.40,6) a) Agatha Cos­­tinescu 7.00, b) Cămile Aritonovici 7.00, c) Aneta Gheorghiu 7.00, d) Filoteia Si­mionescu 7.00. Secțiunea clasică: — 1) Maria Tarnoschi 7.20, 2) Carmen N. Enăşescu 6.60, 3) Aneta Manea 6.40. ♦ Epitropia spitalului israelit din Iaşi a fost autorizată să accepte donaţiunile făcute in folosul acelui aşezămînt de către d-nele Hanţe Brodic, Carolina Le­­win, d­nii Alter Paucher, S. Pessier, A. Marcovici, M. Veigher, M. Fişier, A. Fastlick, Isaac A. Gheltzer, Abram Staib­­man, Josef Iacob, B. Rossman, A. I. Ro­­senblum şi I. Iacobsohn, în condiţiunile prevăzute prin actele autentificate de Ilial ILI 1 IllCtL DCllUa IU III l/IV v o» a«« V,u. 6 timp deliciosul bufet aranjat pentru a­­ceastă ocasiune, a fost cercetat cu o deo­sebita simpatie. De alt­fel şi în această împrejurare, ca în­totdeauna, gentileţa deosebită a d-nei şi d-lui Ghica au fă­cut ca tot timpul să domnească o co­municativitate şi o veselie de nedescris, făcând ca şi această petrecere, să ră­mână un moment de frumoasă aducere aminte, pentru cei care au avut fericirea să asiste. Pe la orele 8 serbarea de la Palat a luat sfirşit, după care a avut o masă intimă acasă la d. Eduard Ghica, unde a domnit tot timpul o veselie şi un en­­tusiasm necunoscut încă în analele pe­trecerilor Vasluiene. Pe la orele 10, fericita pereche şi-a luat sborul în­spre Bârlad într’un au­tomobil, urmaţi fiind de întreaga fa­milie şi de câţiva pi­­eteni. Ast­fel s-a celebrat cu fast deosebit. I DUMIN -­oreie ! Va zbura pe piu in celebrul pilot OSMO Zborul se va face „Farmnaii“ care a fi strălucite în țara şi ULUI „MIȘCAREA“ TWAIN DETECTI- tOM SAWYER le HUCK JINN -tducere de Gh. Doinaru. ip. V. tic, da lucrul e posi­­iăpînd, acum vre-un soarelui. Era cu pas­­ă nu pleacă nicăiri Iu î-a oferit cinele de vî­­m să-l luăm. •bosit­­ă într’adevar foarte Vorbind astfel, ei trecură pe lingă noi. Tom ar fi voit să plece şi să-i urmă­rească, pentru că şi ei mergeau in di­recţia în care mergeam noi. Astfel am fi putut scăpa să nu ne mai intilnim nas în nas cu spectrul despre care am pomenit. Plecarăm prin urmare şi ajun­serăm sănătoşi şi teferi. Era într’o Simbătă, 2 Septembrie, zi pe care n’am s’o uit nici­odată. Şi toţi ştiţi bine pentru ce anume. Capitolul VI. Urmărirăm pe Jim şi pe Lem pănă la coliba unde bâtrînul Jim fusese prizo­nieri până cînd i-am dat libertatea. Cîi­­nii ne eşiră înainte şi, prin lătratul lor, ne urară bunăvenire. înainte de a In­tra înăuntru, Tom îmi spuse : — „Aşteaptă puţin. — „Ce este? întrebai. — „Ceva foarte serios, răspunse el. Eşti de părere sau nu să povestim fa­miliei evenimentele din noaptea trecută crima din pădurea sicomorilor, purtarea sceleraţilor cari au făcut odioasa lovi­tură, istoria cu diamantele ,etc. Eşti de părere să poveslim aceste lucruri, ca să arătăm că noi suntem cel mai bine in­formaţi decit oricare altul? — „De sigur. Altfel nici n’ai mai pu­tea să zici că tu ești Tom Sawyer, dacă vei pierde o ocaziune așa de frumoasă. — „Ei, bine, zise Jet cu sîngele cel mai rece din lume ; ce gindești tu dacă voi spune altceva decit ceia ce s’a in­timidat“. Nici nu ştiam ce să răspund. — „Am să le denunţ că spui min­ciuni. -- „Voi vedea scumpul meu prieten. Stafia era cu picioarele goale? — „Nu, dar ce vrei?“ Aşteaptă puţin. — „Era încălţată ? — „Da, i-am văzut foarte bine ghe­tele. — „Jură ! — „Jur. — „Acum spune-mi : ai înţeles vic­lenia ? -- „De loc. — Asta înseamnă că hoţii n’au furat diamantele. — La dracul ! Dar ce te face au pre­supus acest lucru ? — „Nu este numai o presupunere ; este un lucru sigur. Nu-ţi aduci aminte că pantalonii, ochelarii, favoriţii, pun­ga, totul, in sfîrșit, era transformat in vapori ? Aceasta probează că, dacă ghe­tele erau de asemenea vaporoase, le a­­vea încă in picioare cind il urmărea. Ceia ce spun este, intr’adevâr, o probă bună că acești mizerabili n’au putut să se facă stâpîni pe aceste ghete ; sau a­­tunci nu mă mai cunosc pe mine.“ Vă încredinţez că nici­odată n’am vă­zut un cap mai bine organizat decât al lui. Am şi eu ochi, văd şi eu ca şi dîn­­sul, dar nu pot să trag nici o concluzie. îndată ce el observă un lucru, acest lucru i se pare că-i vorbeşte şi-i explică pentru ce şi cum, totul. Ce cap Dum­nezeul meu ! — „Tom,—îi zic eu—, îţi repet ceia ce ţi-am spus de alitea ori: nu sunt demn să-ţi trag ghetele. Dumnezeu face bine tot ceia ce face. El ne-a creat pe toţi, pe unii cu ochi ca să vedem, pe alţii cu ochi care eu văd, şi noi nu pu­tem să­­discutăm faptele sale. Tot ceia ce face el este bine, ori nu mai face ni­mic. Lucrează înainte, st­elen. Tu spui acuma n’au furat diamantele. — „Pentru­ ce? Pentru de ceilalţi doi indivizi,­­ ghetele de la cadavru. — „Da, da, ai dreptate Tom, pentru ce să tăcen nu spunem tot ceia ce . — „Eşti un găgăuţă, ceia ce are să se viti dimineaţa aceasta se va chemă. Aceşti doi indivi cum au fost atraşi de ţip putut veni la vreme,­­ crima. Juriul va cercei verdictul va explica că­tură de puşcă sau de al­că, prin urmare, a muri Dumnezeu. Apoi va fi vinde hainele la vre­un r ne vechi, pentru a acopi judecată. Numai aicea !

Next