Mişcarea, iulie 1910 (Anul 2, nr. 140-165)
1910-07-01 / nr. 140
0.1 reformele însemnate provoacă deranjamente şi reclamă sacrificii. Îi repari o odaie şi încă ai neajunsuri, dar când e vorba de o sumă de îmbunătăţiri aduse unei instituţiuni, instituţiuni ca aceia a spitalului Sf. Spiridon ? Evident că oarecari neajunsuri va provoca această lucrare, dar ele sunt inevitabile şi nu din nepasarea şi lipsa de chibzuinţă a epitropiei, după cum are aerul de a pretinde «Opinia*. N’ar fi rău ca o cloşcă să scoată şi pui, să facă şi ouă, dar aceasta nu se poate. Va conveni poate chiar şi «Opinia“ că nu... — nu — Scrisori Bucureştene Conflictul cu Grecia şi opoziţia. —Campanii şi subiete de vară. — Comunicatul Agenţiei Române.—Succesul unui confrate.—Cum se adună ştiri la Bucureşti.— Un nou mare ziar.—«Adevărul» neglijează interesele populaţiei evreieşti. Confliul cu Grecia a dat mult de lucru presei de opoziţie din Romînia. Şi’ntr'adevăr că subiectul era bun, el constituia o sursă inepuizabilă şi nouă de exploatare pentru a se dovediincapacitatea" guvernului şi nevoia de a se produce o schimbare de cabinet în favoarea pămînziţilor noştri opozanţi. S’a aplanat sau nu s’a aplanat conflictul ? asta era întrebarea de fiecare şi răspunsurile pe care tot presa de opoziţie şi le dădea erau cit se poate de variate. Unele ziare spuneau s’a aplanat, dar adăugau cu o mare întirziere şi ’n asemenea caz valoarea satisfacţiei e mult mai mică şi.... guvernul trebue să plece. Altele declarau solemn : nu s’a aplanat, grecii ne trag pe sfoară, demnitatea noastră sufere din cauza „incapacităţii“ guvernului, ne facem de râs în faţa Europei, etc. şi... concluzia era aceiaşi : deci, guvernul trebue să plece... Premisele, oricare ar fi fost ele şi oricine le-ar fi dictat, ducerea la aceiaşi concluzie : trebue să plece guvernul... Pe vremea verei, în mijlocul căldurii moleşitoare, care risipeşte şi inspiraţie şi entuziasm, dar şi răbdarea aşteptării, o asemenea chestie la ordinea zilei e o adevărată binefacere pentru presa opoziţiei. Ei, dar aşa sunt subiectele de vară ! * In privinţa notei guvernului grec putem da unele amănunte interesante. Probabil că s’a produs o întîrziere din partea autorităţilor greceşti care au expediat nota cu un alt curier şi astfel la Bucureşti n’a sosit in termenul fixat răspunsul Greciei. Atunci guvernul nostru, pe care nu era dispus să mai admită Un grup de capitaliști evrei au hotărât scoaterea unui ziar conceput în cadrul marilor ziare din străinătate. Va izbuti sau nu întreprinderea, aceasta e o chestiune pe care o va rezolva viitorul. Deocamdată, însă, noul ziar va apare ca organ românesc, va angaja personal în mare parte romînesc, dar ca sprijinim în mod deghizat interesele coreligionarilor evrei. Unul dintre ziariștii evrei, angajat la noua Întreprindere, îmi explică rostul noului ziar : — „Adevărul“ în loc să ne mai servească pe noi cari ’1 sprijinăm, serveşte în primul rând interesele d-l Take Ionescu. înţelegem că ziarul acesta să facă lakism şi probabil că ’1 vom face şi noi la ziarul cel nou, dar înainte de toate nu trebue să uităm interesele superioare ale populaţiei noastre , drepturile politice pe care le reclamăm de ani. C. Tuli SCAREA Duminică 4 Iulie 1910, v . MIRE ASCEI Făcută de celebrul aeronaut OSIMCQN. lucite succese. Ascensiunea se va face cu aparatul “FAB batorului la orele 0 p. m. Biletele la librăria Iliescu,Agenţia „Cârme Informaţiuni Ploaia de eri In urma torenţialei ploi de eri după amiază, apa a pătruns în mai multe pivniţe din str. Golia, De Sus, Arcu şi Anastase Panl. In str. Lăpuşneanu apa intrînd in pivniţele băcăniei Smirnov, terenul ameninţă cu surparea, lucru care a făcut ca administraţia comunală să oprească circulaţia trecătorilor pe porţiunea dintre Konya şi Tufk, trib. Iaşi, secţia III, precum şi legatul făcut de d. Wigder Sin Iţir, în condiţiunile prevăzute prin testamentul său. Examenele particulare.—Iată lista elevilor cursului inferior reuşiţi la examenul în particular. Clasa I. Apter Filipina, Leon Pschenasi, Josef Bras, Berman Canner, Stela Cabana, Isac Dulle, Denise Ghica, L. Granet, I. Hamer, M. Herșcovici, M. Heiman N. Ianculovici, Herscu Reis, M. Jusgarten, E. Maneliu, M. Maer, Georgeta Munteanu, Evelina Margulis, Victor Munteanu, C. Naftalovici, M. Popper, Al. Polingher, M. Pacher, Adela Penescu, I. Porjes, M. Rotariu, O. Spanier, A. Sneier, I. User, M. Vexler și M. Darzu. Clasa 11. Abramovici Bella, Alpern B. Brăianu G., Haimovici 1, Kernbach Ana Kohnfeld N., lustgarten F . Marcovici R. Platman Maria, Rober Elena, Seinfeld David, Sevescu, Prăsiri, Stella. Clasa III. Aron, Meer, Brauner I., Baras F., Polak N., Spanier L., Tabacovici Maria, Veisenguin N., Vartic G., Zamfi M., Cazanovski I. Statuiii îl. bogăliniteauu —S’a mai primit pentru sporirea fondului necesar ridicărei acestei statui următoarele sume : , De la Casa de depuneri 800 lei, de Cristol Tabacovici 200 lei, Prefectura I. Neamt 275 lei. In Carnetul“ No. 3051—3000 au subscris : D-nii N. Xenopol 20 Iei, Al. A. Bădârâu 20 lei, I. Alexandrescu 10 lei, G. Nicoleanu 10 lei, Al. A. Gheorghiu 20 lei, V. Dimitriu 10 lei, D. Grigorovici 5 lei, N. Paiano 5 lei, D. Vasile 5 lei, D. G. Miclescu 20 lei, M. Gr. Helban 20 lei B. M. Balaban 20 lei, P. Missir 60 lei, total 230 lei. Acest carnet a fost încredințat d-lui P. Missir, l din Vaslui.—Duminica 27 Iunie a avut loc căsătoria d-rei Toupinette Ghica fiica d-lui Eduard Ghica Prefectul jud. Vaslui, cu d. Grigorie Vasile Prefectul judeţului Tutova, nuni fiind na şi dl. Neron Lupaşcu, Vice-Preşedintele Senatului. Încă de dimineaţă se observă o mişcare neobişnuiţii în or..ş, mai ales la sosirea trenurilor, cu care au venit numeroşi invitaţi din Bârlad, Iaşi, Huşi şi Bucureşti. Circulaţia neîntreruptă a trăsurilor şi a numeroaselor automobile dau oraşului un aspect deosebit. De pe la 5 încep să sosească invitaţii la biserica sf. loan, precum şi un numeros public, care a ocupat complect piaţa din faţa bisericei. Pe la orele 6 au sosit în ani căsătoria celei mai mândre fete din Vaslui, cu unul din cei mai distinşi fii ai Bârladului, care au avut încă odată ocasia să observe toată dragostea şi simpatia de care sunt înconjuraţi. La această frumoasă serbătoare au asistat: Din Bârlad: d-nele Em. Pallade, George Pallade, Maior Naumescu, George Albu. D-rele Vasiliu şi D-nii: Em. Pallade deputat, George Pallade, Al. Pallade poliţai, Borşj deputat, Dragu deputat, I. Bontaş deptat, V. Vasiliu propr. Maior Botez, G. Neştian Directorul Liceului, Nica Directorul Prefecturei, Bulbuc Profesor, Nestian Prof., Avocaţii: N. Simionescu, Buţa, Gheorghiu şi Dorin, Const. Gheorghiu, Gh. Dimitriu şi Lalu. Din Iaşi: Princesa Ghica, d-nele Kilimoglu şi Toto Pallade, d-rele Paulette şi Valentine Cananău şi d-nii Crupenschi Prefect, Jean Văleanu şi Toto Pallade. Din Bucureşti: Dragally Lupaşcu şi d-nii Al. Brâescu inspector şi Marcel Bastache avocat. Din Huşi: Dl. Corbescu Prefectul judeţului. Din Vaslui: d-nele: Dr. Gallin, Bogdan Volenti, dr. Ungar, Caramlău, Dessila, căp. Cătănescu, căp. Dimitriu, căp. Cuţarida, Puppa, D-rele Georgette Ghica, Margaretta Ghica, Melanie şi Didica Dr. Ungur, Elena Mihailescu Soreanul, Vera Caramlău şi Patriviuţa Cătănescu. Domnii: C. Bastache Senator, C. Calinescu Senator, M. Tăutu Nepatat, Colonel G. Popovici, Maior Poliţu, Căpitanii Cătănescu, JArilonovici Dimitriu, Cuţarida, Lt. Mircea şi Sublocotenenţii V. Ionescu, P. Bancov şi G. Apostoliu, Dessilia Directorul Prefecturei, Dr. Ungar, Dr. Gallin, G. Volenti, C. Popovici Magistrat, Caramlău, Gingii, Isvoranu, Sakelasie, Puppa, Mimi Bastache, Victor Stoinescu, Octav Buzdugan, etc., etc. Ciac. ♦ Casa de depuneri şi consemnaţii a trimis d-lui dr. Gh. Bogdan, preşedintele comitetului statuei lui M. Kogâlniceanu suma de 800 lei pentru sporul acestui fond. ♦ Primăria comunei a autorizat comitetul statuei lui M. Kogâlniceanu de a începe lucrările de fondaţiune a statuei, care va fi aşezate în faţa intrărei Universităţei. ♦ Dl. Dr. Gh. Bogdan, Rectorul Universităţei a obţinut un concediu de 60 de zile cu începere de la 10 iulie. In tot timpul absenţei sale din Iaşi, lucrările Rectoratului vor fi conduse de d. dr. C. Thiron. Ministerul a comunicat Rectoratului Universităţii, că a dispus ca direcţiunea Conservatorului nostru de Muzică să iea măsurile necesare pentru diplina reuşită a „Cantatei“ ce se va executa la serbarea de gală din seara de 4 oct. a. c. cu ocazia serbărilor jubilare de 50 ani de la înfiinţarea Universităţei. ■ O comisiune compusă din doii ingineri Tancred Constantinescu şi Cugler, X. Eracli de ajutor de primar şi I. Stamaliu proprietar, au decis evacuarea cladirei în care se află instalată librăria Orenstein, deoarece în urma ploilor torenţiale de eri după amiază întreaga clădire fiind complect deteriorată, ameninţa să se dărîme. ■ Dnii Str. N. Atanasescu reservă în reg pe timp de 10 August. ■ Eri fiind fiilor de oraş, tregul corp s’a comunală la Tataraşi, unde divin, la care , bici, directorui Dan comandau un numeros pi gios s’au reînit unde s’a servit Serbarea s’a ■ D- dr. G legist al parelei curor Vincler, Goioni, unde a lui lui Gh. Dur luni. Se știe că se tului ar fi prov lor ce el a sufi Din autopsia bănuelile sunt ind naturală. ° Itiformindu Arte asupra r examenelor de 1909-1910. in prezent nu s’a de oarece se a.Ierului, după ci care an. Contrar știrih Teodor, secreta lui Iostrucțiunei minarea concur la Celle-Arte. I vadă dacă elevi după regulamen prezinte la cont ♦ Mîine von, dare de seamă rilor elevilor de din localitate. — D. A. Bra sitâţei, va lua lună, cu începe Antonescu seen va lua concediu — Mai mulţi tradus astă nea Herşcu din Sosi 37, de unde au titate de marfă. — Cu începeiniversităţei sunt de 10 August. le i s le ,â lU it ă ?"." ie cest conflict. Şi desigur că era un succes pentru el şi pentru gazeta la care lucrează... De-aţi şti, însă, mijlocul prin care şi-a asigurat succesul, desigur iubiţi cetitori ca nu l-aţi felicita. Confratele cunoştea pe un fecior din serviciul unui personaj marcant în măsură de a avea amănunte în chestiunea la ordinea zilei şi în schimbul unui „onorar“ feciorul instruit anume Fa servit. A prins ce a putut simplul fecior din convorbirile personajului cu invitaţii săi şi i-a comunicat apoi confratelui care cu puţină imaginaţie, şi-a închegat reportajul. Acesta e unul din mijloacele variate de informaţii la care e silit să recurgă reporterul bucureştean al ziarelor de tiraj şi mai ales de concurenţă... * La toamnă vom avea în Bucureşti un tidian. llilUl JJ L IUiUJICI uopuo iu uivuui nai: Secţiunea modernă.—1) Lisette C. Vra, bie 9.00, 2) Amélie Misihonescu 8.20- 3) Alma Boghen 8.00, 4) a) Augusta Fingerhut 7.80, b) Elena Bogdan 7.80, 5) Corina Antoniadi 7.40,6) a) Agatha Costinescu 7.00, b) Cămile Aritonovici 7.00, c) Aneta Gheorghiu 7.00, d) Filoteia Simionescu 7.00. Secțiunea clasică: — 1) Maria Tarnoschi 7.20, 2) Carmen N. Enăşescu 6.60, 3) Aneta Manea 6.40. ♦ Epitropia spitalului israelit din Iaşi a fost autorizată să accepte donaţiunile făcute in folosul acelui aşezămînt de către d-nele Hanţe Brodic, Carolina Lewin, dnii Alter Paucher, S. Pessier, A. Marcovici, M. Veigher, M. Fişier, A. Fastlick, Isaac A. Gheltzer, Abram Staibman, Josef Iacob, B. Rossman, A. I. Rosenblum şi I. Iacobsohn, în condiţiunile prevăzute prin actele autentificate de Ilial ILI 1 IllCtL DCllUa IU III l/IV v o» a«« V,u. 6 timp deliciosul bufet aranjat pentru această ocasiune, a fost cercetat cu o deosebita simpatie. De altfel şi în această împrejurare, ca întotdeauna, gentileţa deosebită a d-nei şi d-lui Ghica au făcut ca tot timpul să domnească o comunicativitate şi o veselie de nedescris, făcând ca şi această petrecere, să rămână un moment de frumoasă aducere aminte, pentru cei care au avut fericirea să asiste. Pe la orele 8 serbarea de la Palat a luat sfirşit, după care a avut o masă intimă acasă la d. Eduard Ghica, unde a domnit tot timpul o veselie şi un entusiasm necunoscut încă în analele petrecerilor Vasluiene. Pe la orele 10, fericita pereche şi-a luat sborul înspre Bârlad într’un automobil, urmaţi fiind de întreaga familie şi de câţiva pieteni. Astfel s-a celebrat cu fast deosebit. I DUMIN -oreie ! Va zbura pe piu in celebrul pilot OSMO Zborul se va face „Farmnaii“ care a fi strălucite în țara şi ULUI „MIȘCAREA“ TWAIN DETECTI- tOM SAWYER le HUCK JINN -tducere de Gh. Doinaru. ip. V. tic, da lucrul e posiiăpînd, acum vre-un soarelui. Era cu pasă nu pleacă nicăiri Iu î-a oferit cinele de vîm să-l luăm. •bosită într’adevar foarte Vorbind astfel, ei trecură pe lingă noi. Tom ar fi voit să plece şi să-i urmărească, pentru că şi ei mergeau in direcţia în care mergeam noi. Astfel am fi putut scăpa să nu ne mai intilnim nas în nas cu spectrul despre care am pomenit. Plecarăm prin urmare şi ajunserăm sănătoşi şi teferi. Era într’o Simbătă, 2 Septembrie, zi pe care n’am s’o uit niciodată. Şi toţi ştiţi bine pentru ce anume. Capitolul VI. Urmărirăm pe Jim şi pe Lem pănă la coliba unde bâtrînul Jim fusese prizonieri până cînd i-am dat libertatea. Cîinii ne eşiră înainte şi, prin lătratul lor, ne urară bunăvenire. înainte de a Intra înăuntru, Tom îmi spuse : — „Aşteaptă puţin. — „Ce este? întrebai. — „Ceva foarte serios, răspunse el. Eşti de părere sau nu să povestim familiei evenimentele din noaptea trecută crima din pădurea sicomorilor, purtarea sceleraţilor cari au făcut odioasa lovitură, istoria cu diamantele ,etc. Eşti de părere să poveslim aceste lucruri, ca să arătăm că noi suntem cel mai bine informaţi decit oricare altul? — „De sigur. Altfel nici n’ai mai putea să zici că tu ești Tom Sawyer, dacă vei pierde o ocaziune așa de frumoasă. — „Ei, bine, zise Jet cu sîngele cel mai rece din lume ; ce gindești tu dacă voi spune altceva decit ceia ce s’a intimidat“. Nici nu ştiam ce să răspund. — „Am să le denunţ că spui minciuni. -- „Voi vedea scumpul meu prieten. Stafia era cu picioarele goale? — „Nu, dar ce vrei?“ Aşteaptă puţin. — „Era încălţată ? — „Da, i-am văzut foarte bine ghetele. — „Jură ! — „Jur. — „Acum spune-mi : ai înţeles viclenia ? -- „De loc. — Asta înseamnă că hoţii n’au furat diamantele. — La dracul ! Dar ce te face au presupus acest lucru ? — „Nu este numai o presupunere ; este un lucru sigur. Nu-ţi aduci aminte că pantalonii, ochelarii, favoriţii, punga, totul, in sfîrșit, era transformat in vapori ? Aceasta probează că, dacă ghetele erau de asemenea vaporoase, le avea încă in picioare cind il urmărea. Ceia ce spun este, intr’adevâr, o probă bună că acești mizerabili n’au putut să se facă stâpîni pe aceste ghete ; sau atunci nu mă mai cunosc pe mine.“ Vă încredinţez că niciodată n’am văzut un cap mai bine organizat decât al lui. Am şi eu ochi, văd şi eu ca şi dînsul, dar nu pot să trag nici o concluzie. îndată ce el observă un lucru, acest lucru i se pare că-i vorbeşte şi-i explică pentru ce şi cum, totul. Ce cap Dumnezeul meu ! — „Tom,—îi zic eu—, îţi repet ceia ce ţi-am spus de alitea ori: nu sunt demn să-ţi trag ghetele. Dumnezeu face bine tot ceia ce face. El ne-a creat pe toţi, pe unii cu ochi ca să vedem, pe alţii cu ochi care eu văd, şi noi nu putem sădiscutăm faptele sale. Tot ceia ce face el este bine, ori nu mai face nimic. Lucrează înainte, stelen. Tu spui acuma n’au furat diamantele. — „Pentru ce? Pentru de ceilalţi doi indivizi, ghetele de la cadavru. — „Da, da, ai dreptate Tom, pentru ce să tăcen nu spunem tot ceia ce . — „Eşti un găgăuţă, ceia ce are să se viti dimineaţa aceasta se va chemă. Aceşti doi indivi cum au fost atraşi de ţip putut veni la vreme, crima. Juriul va cercei verdictul va explica cătură de puşcă sau de alcă, prin urmare, a muri Dumnezeu. Apoi va fi vinde hainele la vreun r ne vechi, pentru a acopi judecată. Numai aicea !