Mişcarea, august 1911 (Anul 3, nr. 167-189)
1911-08-05 / nr. 170
ţ ■ â» . 4- ■r ; •; A '3A J ANUL HLTMNo, 170 Hidactia si Administratb teși...Strada Păcurari 3, (SaioaBei* Clubului Libs« si) ABOHAHEJITJe Pi trtí lufit . . ♦ * ® Iu «trăiaătate pa t«fi aa 40 tei P« jumătate as . . . so „ P« trai luai , . . . 10 „ Praoții si iBTStsiiMii rurali 60% . ta țară p* m as jiuait&te «b . to . ..20 tei . 10 „ • A v*. m a - -Ag 21AR WAROHAE.LIBERAI. CU SE „PREPARA“ O REFORMA...! . . » Marele ideal politic al dini Carp — reforma administrativa - este un mare mister pana acum. Deşi reforma aceasta se preconizează de patruzeci, deani şi deşi, în ultimii ani, ea a fost ventilata sub forma faimoaselor „gubernii“ —nimic nu se cunoaşte pozitiv în privinţa ei, nici un colţ de mister nu s’a desvâluit, nimeni nu ştie care sunt etapele ultime ale acestui vis „ al d-Lui. Carp. Un singur lucru se întrevede: d-l Carp n’a renunţat la reforma administrativă. Falimentul întregei sale politici, trebue să fie inaugurat cu un faliment senzaţional. „De aceea d. Carp n’a renunţat , da gubernii; d-sa ştie că, în forma pe care o visează, aceasta reformă nu se va putea realiza, dar îşi păstrează, mângâierea ca la ultimul capitol al „expravaganţelor sale politice, să poată” scoate un ultim suspin : am voit să realizez cea mai mare reformă, dar n’am fost lasat să o realizez! „.. Cortina va • cădea ■ și * tiagi comedia carierei politice a d-lui Carp se va isprăvi... .Asta e socoteala pe care și-o forțe dl Carp. Cu toate acestea, presa guvernamentală—acea presă de care d. Carp a avut întotdeauna o adevărată, oroare—își ia rolul la serios și se, Încearcă a ..^pregăti terenul pentru, „marea“, reformă a d-nului ,£arp« .Aceasta presă discuta necesitatea reforipei administrative, fot' .jfpuleazâ poistulate și întrevede binefacerile ce vor .«rezulta din această reformă. • Discuţia pecare o face presa guvernamentală In jurul reformei administrative, ne da cu anticipaţie măsura seriozităţei acestei reforme, şi a preparativelor ce se fac înculisele guvernamentale pentru aducerea ei ,per tapet. Un ziar guvernamental ocupându-se dăunăzi de reforma administrativă, voia să evidenţieze imensele avantajii ce vor decurge din realizarea ei pentru hotelurile, birturile, cafenelele, şantanurile etc. din oraşele de provincie. Asta era tema pe care ziarul guvernamental pleda cauza reformei d-lui Carp, „care după patruzeci de ani de cugetare şi de experienţă politică, a ajuns, în sfârşit, să descopere leacul miraculos careva tămădui toate zalele de care sufere ţara românească : situaţiunea hangiilor, a carteagiilor, a birtaşilor şi a proxeneţilor din provincie, trebue îmbunătăţită prin realizarea marelui ideal politic al d-lui Carp—reforma administrativă. Asta este, cel puţin, pledoaria de principii, prin care presa guvernamentala susţine reforma dlui Carp şi învederează imensele ei binefaceri ! Dar faptul nu se mărgineşte aici. Ziarul oficios al guvernului, „Comnservatorul“,, a abordat marea problemă a reformei administrative stradauuindu-se să dovedească necesitatea ei. De astă data, organul oficios al guvernului, discuta chestiunea dintr-un punct de vedere şi mai superior. .Lăsând de o parte hangiii, birlaşii şi proxeneţii de provincie — cari vor deveni cei mai fericiţi muritori din ţara românească prin realizarea marei reforme a d-nului Carp-organul oficios aduce chesstiunea apaşilor şi a prostituţiei, ca argument peremtoriu în favoarea „marei“ reforme administrative. Ziarul „Conservatorul“— care este organul personal al familiei Cantacuzino—se serveşte de o sabie cu două tăişuri: apără reforma d lui Carp şi loveşte în administraţia d-lui Marghiloman. Iata ce scrie acest ziar în numărul seu de astăzi: . „Cu cât administraţia este mai riguroasă cu servitoarele cu atât e mai tolerantă cu prostituatele cu cât poliţia aplică cu mai multă severitate regementele privitoare la servitori cu atât e mai neputincioasă faţă din femeile trotuarului“. Concluzia : administraţia d-lui Marghiloman e „tolerantă “ cu prostituatele, iar poliţia aceluiaşi domn Marghiloman, „ .,neputincioasă“ faţă de femeile de trotuar! Aşa complimenteazâ organul oficios al guvernului opera administrativă a d-lui Marghiloman. Dar faptul acesta işi are importanţa lui dintr’un alt punct de vedere. Aici voim să relevăm concluzia la care ajunge oficiosul guvernului, care a descoperit ca şi a paşismul şi trotuaristele Bucureştiului, sunt un argument deciziv în favoarea „marei reforme“ pe care de 40de ani o visează dl. Carp. Cu o aseminea expunere dogmatica, cu aseminea argumente şi cu o asemenea presă, realizarea marelui vis administrativ al d-lui Carp e organizată. De patruzeci de ani aşteaptă ţara romîneascâ miracolul misterios al d-lui Carp. A aşteptat mult, dar n-a aşteptat degeaba... Mîntuirea neamului romînesc tot din buzunarul jiletcei d-lui Carp va răsări, acolo de patruzeci de ani fermentează „marea" reformă administrativă. Şi în adevăr, e grandioasă, e miraculoasă, renăscâtoare, fenomenală, fericirea pe care o pregăteşte dl. Carp ţărei romîneşti , mai ban român chiar de cit patronul U. „Evenimentului“, iur «Ce va zice „Mişcarea“ dacă îi vom dovedi pină la evidenţă cetăţenia romină a d lui Ştefăniu ?»— ne întreabă „Evenimentul“ şi noi îi răspundem : Faceţi-ne dovada . Dovediţi-ne cu acte că Neculai Velu Ştefan nu este bulgar supus elin, că el n’a făcut armata tot ca Nevului Velu Ştefan bulgar supus elin şi arătaţi-ne un singur act prin care să fim convinşi, că el, Neculai Veln Ştefan, a fost încetăţenit sau că s-a născut după ce tatul seu, Velu Ştefan, bulgar supus elin, a fost încetăţenit. Pănă ce nu va face această dovadă, noi reţinem constatările ce le-am făcut din actul de naştere al lui Neculai Velu Ştefan precum şi din declaraţiunea ce ne-a fâcut’o însuşi bulgarul supus elin, care s’a prezintat la redacţia noastră menţinînd exactitatea faptului dar rugîndu-ne sătrecem cu vederea ca unul care nu face politică conservatoare niefiind înscris macar în clubul d-lui Greceanu, cu toate că e membru al consiliului comunal, al camerei de comerţ şi preşedinte al camerei de meserii . Neproducind asemenea acte, şi cu simpla carte de alegător a tatălui bulgarului Neculai Velu Ştefan. Evenimentul nu dovedeşte că Neculai Velu Ştefan, care nu face politică conservatoare este un ero cinstit și n’a săvârşit o revoltătoare fraudă a legilor noastre. DIN SAGA „Concentrat4 M a prins astăzi o mirare, ...Mare ... strașnică., enormă : — L’am văsut mergând pe strada Pe „tiamlet* în uniformă. Pentru chinurile noastre fiste, Doamne, o scapare: Drept In, timpul stagiunii Dună-ar fi o concentrare ! * Ia un timp de grele câmpeni Vom lasa în grajduri tunai Şi la luptă ’nverpunată om trimite numai „unul*,—ţ Pe „Hamlnt*. In faţa oaste, Intr’un suflet să declame Tragedii ucigătoare, Versuri, comedii şi drame. îngroziţi vor prinde fuga Cei mai mulţi; pe unii somnul Ii va dobori „ iar alţii L’or vedea în cer pe Domnul. Rinaldo Apărarea fraudatorului Cu sau fără ştirea d-lui Dimitrie Mriceanu, ziarul „Evenimentul“ ne răspunde aseară în chestiunea cetăţeniei şi a drepturilor de cari se bucură bulgarul supus elin Neculai Velu Ştefan, a acestui om „care prin muncă şi cinste şi-a cîştigat o frumoasă posiţiune socială*. „Evenimentul‘ ne răspunde aseară— după atîtea repetate somaţiuni ce i-am făcut nu lui, ci d-lui Dinu. Greceanu — şi prin acest atît de laconic răspuns dă să înţeleagă că ... Neculai Velu Ştefan este cetăţian român, care se bucură de toate drepturile unui cetăţian, şi este ■viv4 '0Nj . In urma celor ca sa petrec la Camera de comerţ cu privire la chestiunea repaosului duminical, pa cara actualul preşedinte vrea să-1 suprima, ca să se vadă că a fost in stare să facă ceva, funcţionarii comerciali din oraşul nostru au hotărSt să ţie o mare întrunire publică in care vor protesta In contra acestora cari din spirilt de interes personal vor să distrugă o lege democratică de ordin general Funcţionarii comsreiani vor seoate un ziar ocazional, in care vor arăta cele ce se urzesc de aceşti interesaţi şi in care vor publica o anchetă în chestia repaosului, anchetă in care vor fi trecute numele tuturor comercianților ieșeni partizani ai legei ispaosului. Asupra acestui fapt vom reveni Alegerile judeţiene Candidaţii guvernului la alegerile judeţene, care se vor efectua în zilele de 6 şi 8 a. c. sunt foarte îngrijoraţi că deşi opoziţia nu luptă în alegeri, nu vor putea întruni numărul minim de voturi cerut de lege, ca să poată fi proclamaţi aleşi. Au arătat ieri modul cum deputatul Miclescu presintă alegătorilor pe candidaţii guvernului la alegerile judeţiene şi motivul ce’l invoacă ca să-i arăte alegătorului grija ce o are guvernul că nu va putea a ales. Situaţia e într’adevăr penibilă şi marele elector al partidului local nu mai ştie ce vă facă ca să evite un rezultat ridicul. Cu toate că guvernamentalii n’au opoziţie în această alegere, teama lor e mare şi ea îşi are următoarea explicaţie : Pe de o parte partidul de la Iaşi a stîrnit mari animozităţi prin modul cum «guvernează» în dauna unora şi în profitul altora—din care cauză sunt numeroase nemulţumiri chiar înlăuntrul partidului —iar pe de altă parte alegătorii s’au convins ce se face la prefectura judeţului, ştiu că ea este condusă de un deconfil ca d. Const. Negruzzi aire, cum am văzut, nu urmăreşte devenituri personale, salarii, diurne şi cheltueli de... representaţie, fără să-şi deie samă de situaţiunea ce o ocupă şi de misiunea ce o are ca prefect de judeţ Prin urmare indiferenţa alegătorilor faţă de prefectura judeţului —care urmează a-şi alcătui un consiliu numai fiindcă d. Greceanu vrea să mai împace pe cîţiva nemulţumiţi din club—este destul de bine motivată. La toate acestea se mai adaugă şi faptul că cei mai mulţi dintre alegători nu vor veni la vot, fiind partizani ai partidelor de opoziţie, iar alţi alegători ai colegiului întâi se află în înviligiatură— *şi atuncea teama şi grija candidaţilor grecenişti de a nu cădea cu mare succes este întemeiată. In consecinţă guvernamentalii se dau peste cap ca să poată aduce pe alegători la vot. VINERI 5 AUGUST 31911 Nedemnul mărturiseşte - Gura i s’a încleştat şi mina i-a amorţit: prefectul Negruzzi nici nu vorbeşte, nici nu scrie, îşi mărturiseşte singur neputinţa de i se mai apara. După săptămîni de tăcere, prefectul Negruzzi, reuneşte in fine să articuleze zece cvinte prin „Evenimentul“ de aleară, publicând, un comunicat prin care declară că „nu mai revine" asupra acuzaţiunele ce i se ,aduc şi că „bugetul judeţului afost întocmit în deplina înţelegere ,cu ministerul de interne". „Nu mai revine“!11 credem că nu-i convine să mai revie, dar opinia publică revine, pentru că nimeni nu înţelege cum mai poate fi tolerat un aseminea compromis în fruntea unei autorităţi cum e prefectura judeţului Iaşi ? Pentru că prefecţii Nefirukzi este un compromis care murdăreşte demnitatea slujbei pe care o ocupă. Dar comunicatul din „Evenimentul“ mărturiseşte exactitatea faptului ca ministerul de interne a refuzat sa aprobe suma de 6000 lei pe care prefectul Negruzzi a cerşit o şi obţinut-o prin frauda de la membrii consiliului judeţean. Acest refuz a fost şi dacă a fest ce fel de „buna înţelegere" a putut exista între prefectul care a cerut suma de 6000 lei şi ministrul care a refuzat aprobarea acestei sume? Prefectul a cerut, ministrul a refuzat şi prefectul na avut încotro şi a încasat palma ce i-o administra ministrul. Din moment ce a existat refuzul ministrului, na putut exista „buna înţelegere“, despre care ne vorbeşte comunicatul „Evenimentul“. Faptul are explicaţiunea logică ce i-am dat-o noi. Prefectul Negruzzi este un fraudator şi un nedemn. Fraudator faţă de consilierii judeţeni - un nedemn faţă de ministrul de interne. Refuzul ministrului era o lovitură brutală pe care un om cu o scinteie de simţ moral în el, trebuia să o simtă. Prefectul Negruzzi n’a simţit-oi pentru ca înaintea sentimentului de elementara demnitate ce pune nenorocita mie de lei ce o primeşte caprefect de judeţ. Acesta cădevărutul de aceea nu vor fi înceta de a spune că un asemenea om trebue scos din fruntea autorităței pe care a compromis-o, dacă nu a avut el pudoarea de a se retrage în urma avertismentului drastic al propriului lui ministru de interne. i.,Ji iji pir - ■ *•- - IARTIL „EPOUA“ Obîrşia hrăpareţă a d-lui Al. Marghiloman Un vulgar linguşitor, slugă de casă, pe cit se pare, a Marghiloman, din nenorocire azi ministru de interne, a mers cu degradanta sa platitudine pînă la înjosirea de a înfrunta orice realitate şi de a se încumeta, astfel, să publice mai zilele trecute prin ziarul ciocoiesc Epoca cîteva articole pentru a fabrica d-lui Marghiloman o obîrşie boerească. 1 . La această neruşinată îndrăsneală, Viitorul cu data de azi 4 August, publică o scrisoare a d-lui Henri Vasile Gherghely, din Bucureşti, Bulevardul Elisabeta 12, prin care domnia-sa arată că d-l Marghiloman, departe de a avea o origine boerească, este, din contra, un parvenit, descedent al unei familii hrăpăreţe, care a numărat în sinul ei şi membrii daţi judecăţei pentru tâlhărie la drumul mare şi hoţie de cai. Pentru ca cetăţenii să-şi dea mai bine seamă de apucăturile grajdanilui, care administrează azi Ţara, spre ruşinea ei, reproducem şi noi în întregime scrisoarea d-lui Henri Vasile Gherghely, şi lat’o : «Epoca» în lipsa d-lui Nicu Filipescu râd sunt sigur, că dacă domnia sa ar fi fost prezent, nu ar fi permis să se scrie asemenea prăpăstii—publică cîteva articole, scrise probabil de vre-o Olga, din casa ei lui Alex. Marghiloman, actualul minstru de interne, şi inspirate pesemne de domnia-sa, articole prin care caută să-şi fabrice o obîrşie boerească. Liberă este «Epoca» să fie atit de slugarnica şi să lingă cu prisosinţă unde a scuipat. Mai libera este „Epoca* sa ălsifice istoria ţârei şi chiar sâ fie trezuta de cei proşti. Insă „Epoca* are obrăznicia sa so*ie : îCU priveşte, origina princiară a d-nei Caliopi Brătianu născută Pleşoianu (Pia) am crestă că nu a poate răspunde nimic». In forma în care sunt scrise aceste cuvinte, ele constituesc o obrăznicie fără seamăn. Ori, in lipea fratelui meu Virgiliu Pleşoianu, inginer, descedentul şi reprezentatdul ilustrei familii Pleşoianu, nepotul -nei Pia Brătianu, care se află in acest moment, grav bolnav în străinătate şi ia imposibilitate de a lungi imediat vechile obraznicului fecior care scrie în Epoca», am avut de datorie a răspunde si a fi gata a tare ceia ce fratele meu este în imposibilitate s’o facă. Afle clar „Epoca*, că Pleşoienii şi descendenţii lor, nu au nevoe să uşurpeze titlul de prinţ,deoarece pot să-şi însuşească oricînd devisa „Roy ne suia, princem daigne“.. Pleşoienii sunt una dintre cele mai ilustre şi vechi familii din Oltenia, originari din Tg. Jiu, care împreună cu ză- trenii, Brătăşenii, Golfinenii, Jienii, Frumuşenii şi încă ctteva familii, au constituit 1 har înainte de Tudor Vladimirescu, clasa cea mai înaltă boerească din Oltenia ; ei semit sacrifieni tu tot «bani» pentru ţară şi au luat parte activă in revoluţia de la 48. Chiar in «Epoca» văd ca colonelul Nicolae Pleșoianu, străbunul fratelui meu, face cunoscut generalului Macheru prin raportul No. 1301 că a poruncit maiorului Marghiloman, să adune roatele de panduri in împrejurimile Caiovei. Nu cred insă că acest maior Marghiloman sa fie ascendent al d-lui Alex. Marghiloman, deoarece el trebue să fi fost oltean, pe tind d. Alix. Marghiloman se trage din : Dimitrie Marghiloman, fiul strgarului Nicole Marghiloman din comuna Verneşti judeţul Buzăului şi care nu are nimic comun cu Marghilomanui din Oltenia. Nu aş fi discutat niciodată obîrşia d-lui Alexandru Marghloman, dacă nu am fi fost provocaţi. Acum însă suntem datori să răspundem, la neu Marghiloman, tatul d-lui Alex. Marghiloman, cu care începe „Epoca“ genealogia acestei familii—căci nu poate începe mai devreme de pare-te este absolut necunoscută—este fiul lui Du