Mişcarea, iunie 1912 (Anul 4, nr. 119-143)
1912-06-01 / nr. 119
RENUMITELE BĂI DE LA Neîntrecute în efectele lor binefăcătoare asupra bolnavilor de: REUMATISM, GUTA, NEVRALGII, SIFILIS, BOLI DE PELE SEZONUL ÎNCEPE şi sfârşeşte 1 MAI—1 OCTOMBRIE MARI REDUCERI DE PREŢURI în lunile MAI, IUNIE şi SEPTEMBRIE Băi minerale naturale, de Iod şi de pucioasă. Institut complect de Fisioterapie: Halbad cu masaj sub apă, tot felul de duşuri, Băi electrice, Băi de lumină colorată, Cabină Berthe, curenţi d’Arsonval, Băi cu patru celule, multostal, Băi de acid carbonic şi oxigen; Renumit nămol de Fango (original). Poziţiuni naturale încântătoare; Climă plăcută şi sănătoasă; Cale ferată; Izvoare captate de curând; Stabilimente noi de băi; Vile şi case numeroase ; Hoteluri noui confortabile; Tot felul de sporturi şi distracţiuni; Escursiuni admirabile; Restaurante de primul rang Apă minerală naturală de CACIULATA Neîntrecută în boalele pTTD A T A A ___1 Mai de rinichi şi băşică ^ *0 X\xX A-Jxx bJ AJ XI-kJXA. ^ Octombrie Se expediază la domiciliu după cerere, tot anul, proaspătă în sticle mari şi mici Oorice infomaţiuni şi desluşiri se vor cere la biuroul central alSOCIETATEI „GOVORA-CALIMANEST" Bucureşti str. Academiei 15 sau Călimăneşti la Direcţie. D-sa arată deosebirea enormă între valoroasele trupe de răzeşi şi moşneni pe cari le aveau Românii, şi între celelalte feudale, din apusul Europei, compuse din mercenari. Aceştia se luptau din turnuri închise, pe când armata română avea o tactică superioară, luptându-se la câmp deschis. Dar apogeul oştirei române îl aflăm în evul mediu. S’au purtat războaie glorioase şi învingătoare cu ungurii, turcii, slavii, polonii şi tătarii, astfel că aceasta poate fi considerată ca epocă eroică a României. Dacă Românii nu au avut oştii permanente înaintea apusului, au avut însă o ştire regulată înainte de cei din apus. Oratorul arată apoi că perioada armelor de foc sau a din Mihai Viteazul şi Ion Vodă cel cumplit, începe la jumătatea veacului al 16-lea, când apar tunurile şi puştile portative pe câmpurile de bătălie. Urmează apoi perioada desfiinţărei armatei române, de la fanarioţi şi până după regulamentul organic. Sub regimul nefast al Fanarioţilor, armata română e desfiinţată şi domnitorii aveau cete streine.* Sub Cuza-Vodă s’au pus bazele armatei permanente de războiu. Sub Domnul şi Regele Carol I s’a frământat şi perfecţionat armata, înfiinţându-se şi trupa cu schimbul un sistem original al ţărei noastre. La 1877 dorobanţii cu schimbul s’au luptat tot aşa de bine ca trupele permanente. Oratorul regretă desfiinţarea acestei armate, care aducea mari foloase ţărei, cu o cheltuială restrânsă. Situaţia noastră geografică şi idealurile noastre naţionale ne reclamă să avem o armată mai numeroasă decât ne îngădue resursele noastre financiare. Singurul nostru mijloc este să creăm unităţi de rezervă. E nevoe să avem cel puţin 15 divizii. Să formăm zece divizii de rezervă fără să mai sporim armata activă. Experienţa cu divizia X de rezervă a fost satisfăcătoare. Pentru a se asigura o bună recrutare, trebue să înălţăm situaţia morală şi materială a ţăranului. Să-i dăm şcoale, igienă, exerciţii trupeşti şi de tragere în ţintă. Sântem o insulă înconjurată de popoare de rasă străină şi apărarea ţărei e o chestie de viaţă. Avem un ideal de îndeplinit, acela al naţiunei române întregite, pe care trebue să-l atingem, încă o sforţare ca cea de la 1877 şi idealul nostru va fi ajuns (Aplauze). Autorităţile locale şi Serbările Cum au fost organizate. Cum au fost trataţi ieşenii. Ce au păfit generalii Tell şi Pressan. Avocatul statului executând pe prefectul judeţului. In toate cercurile societăţei ieşene se discută continuu asupra chipului în care au fost organizate serbările pentru inaugurarea statuei lui Cuza-Vodă. Nu este cetăţean care să n’aibă de istorisit o năsdrăvănie a administraţiei şi să exprime o nemulţămire a sa personală. Un director de şcoală ne zicea :—mi-a fost peste putinţă să străbat în piaţa Unirei, cu toate că aveam biletul de intrare de la poliţie. Am aratat zadarnic acest bilet la toţi comisarii, sub-comisarii şi vardiştii... N’am fost lasat să întru pe motivul că nu sunt cunoscut. Cum D-zeu erau să mă cunoască vardiştii din Bucureşti ? Am făcut apel la poliţia locală, dar fără succes. Cu cât insistam mai mult cu atât vardiştii răcneau şi mă ghionteau mai cu nădejde. Am intrat acasă colbăit din lupta mea cu vardiştii ca şi cum aş fi fost în toiul verei la plimbare pe şoselele d-lui prefect Negruzzi. Un fost consilier judeţean ne zicea iarăşi : — M’am conformat dispoziţiei generale şi apelului public ce-am văzut publicat în «Evenimentul», în care se zicea că toate persoanele fără excepţie vor fi satisfăcute. M’am prezentat la poliţie, dar mi s’a răspuns că nu e posibil a mi se satisface cererea, deoarece nu mai este loc. Am cerut atunci autorizarea de a staţiona în piaţa Unirei, dar mi s’a refuzat ş’aceasta. N’am mai crezut s’ajung zilele aceste să cer permisie, eu ieşan get-beget, să stau pe piaţa Unirei şi toţi fârţigăii bucureşteni să se plimbe pe ea ca Vodă prin lobodă, dând tîrcoale în jurul Prinţilor, sau făcând curte la cucoane, întrebaţi pe d. Anibal Ciure care a păţit la fel cu mine. Şi-au bătut joc de oameni, d-le. S’au răspândit în tot târgul bilete albe de cătră vre-o doi agenţi din clubul conservator, ca Borcea şi alţii, dar când să între oamenii li s’a spus ca aceste bilete nu sunt valabile. Mai ştiu încă multe dar n’am vreme să-ți istorisesc. — Spune în grabă cât vei apuca. — Duceţi-vă de întrebaţi pe generalii Tell şi Presau ce au păţit. Generalul Tell avusese trăsură angajată cu 40 lei pe zi, dar birjarul a găsit cu cale să fugă şi să iee, se vede, un alt muşteriu. Generalul Tell s’a adresat prefectului de poliţie să’i caute birja. Cu toate că i-a dat numărul nici până astăzi nu ştiu dacă poliţia a găsit’o. D. general Presan era furios că venise pentru serbări şi poliţia nu se îngrijise să-i trimată bilet de intrare. Serbarea se începuse când a venit d. General Presan. S’a stropşit pesemene la prefect şi i-a dat biletul. Oamenii aiştea ştiu numai de frică. Dar ce este mai interesant în toată această afacere este soponeala pe care d. Mihai Vârnav-Liteanu, avocat al Statului a tras’o luni seara la Bragadiru d-lui Prefect C. Negruzzi în auzul tuturor acelora care ocupau terasa acestei berării. D. Negruzzi lăudând organizarea serbărilor își permisese să vorbească de sus comesenilor săi, când d. M. Vernav-Liteanu interveni apostrofându-l cam cu următoarele cuvinte : — Nu înțeleg, d-le Negruzzi, cum te faci apărătorul organizărei colegului d-tale de la poliţie. Aperi şi prostia şi reaua creştere. Nu pot să admit ca pătura diriguitoare a cestui oraş, 200 sau 300 de notabilităţi câte există în Iaşi, foşti prefecţi, foşti Epitropi, foşti senatori şi deputaţi sau alţi, săi trimeţi la poliţie umăr la umăr ca vagabonzii, servitori sau tipii suspecţi ai oraşului să cerşească un bilet de intrare, ce de drept li se cuvine pe baza funcţiunelor şi demnităţilor ce au ocupat. Aţi făcut pur şi simplu o prostie şi o necuviinţă după cum aţi mai făcut şi altele. Şi aci scărpinându-se uşor la nas ş’apoi la ochiu, rugosul avocat al statului continuă filipica sa : Ai vroit să te faci grozav ca mine şi în alte împrejurări, dar ştii că nu ţi-a mers! Ţi-ai permis să faci observaţii ! MIŞCAREA vocaţilor statului în procesele comunelor rurale şi te-am trimis oficial la plimbare. Acum ai fi poftit să merg la poliţie, eu avocat al statului, ca să cer voia de a azista la o ceremonie oficială la care din cauza funcţiunei ce ocup sunt obligat să azist? Am făcut poliţiei o adresă oficială ca să-mi trimeată asemene bilete pentru funcţionarii avocaturei statului, dar nu pentru noi avocaţii■ Mai înţeles? Cât despre mine personal eu trebuiam să fiu invitat ca nepot a lui Mihai Kogălniceanu. Şi-am fost invitat, dar voi organizatorii aţi fost atât de deştepţi încât chiar invitaţilor le-aţi cerut să meargă la poliţie să-şi scoată bilete de permis de a staţiona în piaţa Unirei... Curioasă invitaţiei Să nu fii primit la locul invitaţiunei! Un hohot de răs străbătu în liniştea serei toată terasa Bragadirului, de la o masă la alta. După care d. Mihai Vârnav-Liteanu, aprinzându-şi o ţigară „Cuza-Vodă“, continuă: Zici că era aglomeraţie şi că trebuia făcut loc persoanelor oficiale. Dar numai persoane oficiale erau în jurul Regelui şi în tribunele publice? D. Stroja se plimba cu mâinile în buzunar pe trotuar în dreptul berăriilor, în timp ce d. Cerchez cumnatul d-sale, făcea pe prefectul de poliţie deschizând drumul Regelui sau susţinându-l pe scări. Nu încăpeţi de cealaltă lume voi Negruţeşti şi de aceia vă vârâţi pretutindeni. De toată familia voastră are calitate oficială pentru ca să ocupe jumătate din tribunele publice publice? Eu, dragă Costachi, îţi dau un sfat nu te mai amesteca în trebile pe care nu le pricepi şi în discuţiile pe care nu le poţi susţine. Cînd te vei găsi în situaţiuni grele ca acea în care te-ai găsit acum, cu inaugurarea statuei lui Cuza nu te lua nici după capul tău, nici după capul lui Stroja, căci amândouă sunt la fel. Mai sfătueşte-te cu alţi mai iscusiţi. Mai întreabă, de pildă, pe fratele tău Mihai sau lasă-i de-al binele locul lui. Şedinţa continua, când indiscretul nostru raportor părăsi localul. Mişcarea literară şi artistică MDX. Caragiale. — In noul număr al „Vieţii Româneşti“ găsim o serie de versuri semnate M. I. Caragiale, fiul d-lui I. L. Caragiale, care, cum se ştie, a datat deasemeni literatura noastră cu o serie de frumoase inspiraţiuni poetice. ^Literatura cuzistă. — In legătură cu comemorarea lui Vodă-Cuza, au apărut o serie de volume scrise cu prilejul acestei mari festivităţi istorico-naţionale. Intre acestea cităm : „Domnia lui Cuza-Vodă“ o ediţie populară a operei istoricului nostru d. A. D. Xenopol; „Cuzeştii“, o descriere a familiei Cuza, datorită d-lui Gh. Ghibănescu, şi un volum întitulat „Cuza-Vodă“, editat de biblioteca „Flacăra“. De asemeni au mai apărut diferite broşuri ocazionale, toate închinate memoriei marelui Domnitor. Viaţa Românească în No. 4 apărut azi cuprinde următorul sumar : Octav Botez : O istorie a partidelor politice în România (Sfârşit); M. I. Caragiale : Clio.—Lauda cuceritorului.—Prohodul războinicului.—Noapte roşie.—Călugăriţa.—Boerul.—Aspra.—înţeleptul.— Cronicarul.—Domniţa.—La Argeş.—Trântorul.—Curţile vechi (Versuri) ; Dr. Cazacu : O sută de ani de robie; Const. Mironescu: Luna (Versuri); G. Micu : Elementul românesc în Bucovina (După datele statisticei din 1910; G. Murnu : Iliade, Cântul al XVII-lea (Trad. după Homer) ; Per. Papahagi: Doina la Români ; M. Codreanu : Năluca (Sonet) ; Constanţa Marino: Păcatele fratelui Daniil ; Colaboratorii revistei; Note pe marginea cărţilor (Rosmersholm); M. Sevastos: Sonetul (Versuri) ; D. D. Pătrăşcanu: O excursie de plăcere ; T. Arghezi : Cronica teatrală.—Bucureşti (Teatrul Naţional : „In lumea de azi“, „Amicul Jack“. Teatrul Davila : „La Flambée (Văpaia). Teatrul Comoedia: „La Griffe“ (Inghiară); G. Ionescu-Şişeşti : Cronica economică (Criza locuinţelor în Bucureşti); S. Roman : Cronica veselă (Din carnetul unui impiegat) ; P. Cubolteanu : Scrisori din Basarabia; P. Niconar et. Co.: Miscellanea (Iarăşi d. Radu D. Rosetti.— Rectificare.—De la regacţie). IVoutăţi Literare. — In editura revistei „Viaţa Românească“ au apărut următoarele volume: „întuneric şi lumină" nuvele şi schiţe de I. A. Brătescu-Voineşti şi „Versuri şi Proză“ de Gheorghe din Moldova. In cursul acestei luni vor mai apărea : „ Pe drumuri de munte“ impresii şi schiţe de C. Hogaş şi „Opera literară a d-lui A. Vlăhuţă“ de G. Ibrăileanu, ambele tot în editura „Vieţii Româneşti“, I .Neil din Frankfurt, celebra tragicomedie a neamului Rotschild, şi spirituala şarjă la adresa marei finanțe, continuă să obție succese extraordinare în toate teatrele din străinătate. Dramaturgul G. Hauptman a terminat o nouă dramă întitulată : „Blestemul lui Gabriel“ care va fi jucată în stagiunea viitoare, la Berlin. Quitar on and comp. este titlul unei spirituale comedii originale în 3 acte, în care d. Emanoil Grigoraş biciueşte moravurile pe cari din nefericire, trebue să le întâlnim în lumea oamenilor de afaceri din zilele noastre. 1. Lustul Sabinei Hudon, fiica sculptorului Hudon făcut chiar de către tatăl său, a fost cumpărat la o licitaţie pe suma de 450.000 de lei de către miliardarul american Pierpont Morgan, iar portretul d-nei Grant de d-na Vigée-Lebrun pe suma de 400.000 de lei. După cum se vede, costul tablourilor vechi crește din zi în zi. INFORMAŢII • De câtva timp, toate mărfurile cari sosesc din străinătate se depozitează în magaziile nouilor antrepozite vamale, mărfurile străine sosite mai înainte fiind rămase în magaziile vechiului local de vamă unde a rămas şi întregul personal vamal. Din această cauză comercianţii cari vin să-şi vămuiască mărfurile au mari neajunsuri căci sunt siliţi să alerge de la vama veche la cea nouă, — şi aceasta de căteva ori aceiaşi vămuire — până îşi pot îndeplini toate formalităţile de vămuire şi a-şi ridica mărfurile. Supunem cazul celor în drept şi-i rugăm să găsească o soluţie prin care să curme aceste mari neajunsuri la cari sunt supuşi negustorii. Importul pieilor în ţară Regulamentul direcţiei generale a servicilui sanitar Ministerul industriei a trimis astăzi Camerei de Comerţ, următorul regulament privitor la condiţiunile pentru importul pieilor de animale . Art. 1.—Pieile de animale rumegătoare mari şi mici nu sunt admise la import decât în stare uscată. Art. 2.—Pieile suprasărate sunt admise la import numai dacă sunt de provenienţă transatlantică (americane). Art. 3.—Pieile în stare uscată sau acele suprasărate vor fi admise la import cu condiţiunile următoare: a) Să fie introduse prin următoarele puncte de frontieră: Brăila, Burdugeni, Calafat, Constanţa, Călăraşi, Căineni, Cerna-Vodă, Galaţi, Giurgiu, Olteniţa, Palanca, Predeal, Sulina, Tulcea, Turnu-Măgurele, Ungheni şi Vârciorova; b) Să fie însoţite de certificate sanitare liberate de servicii veterinare, prin cari să se dovedească : Că pieile provin de la animale sănătoase ; Că în localitatea de provenienţă a pieilor nu există epizootiile de pestă bovină sau de pleuropneumonie contagioasă. Art. 4.—Pieile suprasărate, de origină transatlantică, venite dintr’un punct de reexpediţie din Europa, vor fi admise la import cu condiţiunile următoare : a) Să fie însoţite de certificat veterinar de la locul de origină a pieilor sau de un certificat veterinar din portul de reexpediţie, doveditor că pieile provin dintr’un transport transatlantic, care a fost însoţit de certificat veterinar de la locul de origină. Art. 5.—Certificatele sanitare veterinare vor fi însoţite şi de traducţiunea textului în limba română sau franceză, făcută de o autoritate oarecare. Art. 6. — Transporturile de piei sosite la punctele de frontieră indicate la art. 3 vor fi examinate de medicii veterinari respectivi şi nu vor fi admise la import decât dacă pieile vor fi găsite ,în bună stare şi îndeplinind toate condiţiunile de mai sus şi cu obligaţiunea importatorului de a le transporta în timpul cel mai scurt şi direct pentru fabricile de destinaţie. Art. 7.—Direcţiunea generală a serviciului sanitar va putea lua orice alte măsuri, în interesul sanitar al ţării, pentru prevenirea introducerii de epidemii sau epizotii. Art. 8.—Aplicarea tuturor condiţiunilor de mai sus se vor face cu începere de la 1 Iulie 1912. Congresul Camerilor de Comerţ Programul congresului. — Chestiunile care vor fi luate în discuţie.—Alte amănunte. După cum am anunţat congresul camerilor de comerţ din întreaga ţară va avea loc anul acesta la Tulcea în zilele de 3, 4, 5 şi 6 iunie. Chestiunile ce vor fi luate în discuţie în acest congres sunt următoarele : Desfiinţarea impozitului licenţei băuturilor spirtoase şi înlocuirea lui printr-un impozit pe decalitru. (Camera de comerţ din Ploeşti). Modificarea codului comercial referitor la falimente. (Tulcea). Registrele comerciale. (Botoşani). Simplificarea formalităţilor judecătoreşti cum şi scutirea de timbru pentru executarea datoriilor care nu trec de 100 lei. (Focşani). Traficul mărfurilor pe căile ferate române şi navigaţia fluvială. (Craiova), întocmirea unui contract tip de cereale. (Brăila). Iată acum şi programul congresului: Duminică 3 iunie ora 8 dimineaţă plecarea congresiştilor din Galaţi de la pontonul C. F. R. La ora 11 luni, sosirea la Tulcea şi încartierarea. La orele 3—6 p. m. deschiderea congresului. La ora 6 jumătate recepţia la clubul comercial şi industrial. Luni 4 Iunie de la orele 9—12 a. m. şi 3—6 p. m. continuarea discuţiilor congresului. Marţi 5 Iunie 9—12 continuarea desbaterilor şi închiderea discuţiilor de la 3—6 p. m. vizitarea fabricilor şi a monumentelor din oraş. Seara banchetul oferit în onoareacongresiştilor. Mercuri 6 Iunie la ora 10 a. m. plecarea la Salină. După amează Vizitarea oraşului şi preumblare pe mare. Seara banchetul oferit de primăria Sulina. La ora 8 seara plecarea, din Sulina. La 11 noaptea sosirea la Tulcea, iar la 11 juni. plecarea spre Galaţi. * Membrii camerei de comerţ din Iaşi vor pleca la Tulcea spre a participa la acest congres. Sâmbătă 2 iunie după amează. : • Celebrul „critic“ impresionist junele pozeul Eugen Lovineco va ţine mâne, Vineri 1 Iunie, o conferinţă de deschidere a unui cinematograf din Bucureşti. Ştirea, într’adevăr senzaţională, se poate controla din toate, ziarele din Capitală. Leonida Conja. Societate anonimă Sucursala Iaşi Strada Lăpuşneanu 25 Automobile Fiat, Stoever, Pauhard, Levassor, Berliet, Napier şi Delage, Omnibuze* şi Camioane. Satisfăcând cerinţele numeroasei noastre clientele din Moldova, n’am cruţat nici un sacrificiu deschizând cu începere de la 23 April 1912 în str. N. Gane (Palatul Sturza) un atelier special pentru reparaţiunele automobilelor din orice marcă, aseminea repararea şi reşaparea cauciucurilor. Garaj modern, expoziţie de maşini şi în fine o instalaţiune perfectă pentru a putea efectua orice reparaţiuni mari sau mici ce depinde de această ramură. Sucursala pentru accesorii și birourile s’au mutat în strada Lăpușneanu No. 25 (alăturea de Parfumeria Franceză Robert Cuba). N.B. Se închiriază automobile pentru excursiuni și afaceri în orice localitate a țărei. ^ '