Mişcarea, octombrie 1912 (Anul 4, nr. 217-241)
1912-10-14 / nr. 228
nă seamă cu mai multă încredere scăparea in cazanurile clocotitoare ale împărăţiei lui Dardarot. După ce s’a mai fost răsbunăt furtuna, care bântuise înlăuntrul meu, nefiind din întâmplare în apropierea mea alt samaritean cu frica lui Dumnezeu, să-mi dea sfaturi, am mai împrumutat, un rând de batiste şi am început astră nota, ca în primele stadi ale boalei. Tratamentul acesta l’am mai urmat o vreme, pănă ce am dat de o damă de prin alte părţi, unde nu prea erau medici, care-mi zise, că nevoia a învăţat-o sâ vindece cu multă îndămânare, boale de astea, de toate zilele. M’am convins, că trebue să aibă o experienţă bogată, căci părea a avea vreo sută cinzeci de ani. Ea strinse un amestec de sirop, apă destilată, terpentin şi felurite buruieni şi mă sfătui să beau o sticlă cu tine tura de asta tot la un sfert de ceas. Eu însă m’am mulţumit cu o singură încercare, —căci chiar aceasta acuma, m’a făcut să uit ori ce principiu de moralitate și a deşteptat in mine pornirile cele mai grozave şi scîrboase şi e bine, că mina In clipa aceea îmi era prea neputincioasă, să le execute. Dacă nu mi-ar fi fost istovite puterile de atîtea bunâtăţi medicale, de bună seamă că aş fi fost în stare să-l prad chiar şi pe un mort. Ca toţi oamenii am şi eu, din cînd în cînd, porniri nevrednice, pe cari cite odată le şi înfăptuiesc, însă atît de neomenos şi crud nu fusesem niciodată—şi mai eram şi minciru de aceasta, ca de cine ştie ce ispravă mare ! După două luni de zile m’am fost restabilit pînă într’atîta, în cit am fost în stare, să încerc acuma alte tratamente. Am mai înghiţit încă multe leacuri atît de bune şi de binefăcătoare, că In sfirşit m’am aies cu o pneumonie pulmonară. Tuşa mă apuca acuma mai adese şi vocea-mi scăzuse sub zero. Vorbiam cu oamenii într’o voce de bas sonor, cu două octave mai jos ca vorba mea obicinuită. Iar un somn mai liniștit numai prin aceea-mi puteam cîștiga, că-mi istoveam puterile pină la extrem ; îndată ce însă începeam a vorbi prin vis, mă trezia disonanța vocei mele. Boala mea din zi în zi devenea tot mai gravă. Unii mi-au mai recomandat oţet de merişoare, alţii rachiu cu zahăr şi iarăşi alţii rachiu cu ceapă , le amestecam pe toate la un loc, fără să observ vreo schimbare spre bine. Am chibzuit deci că singurul mijloc, ca să-mi restabilesc sănătatea ar fi o schimbare de aer. Plecai deci la lacul Bigler, cu un prieten al meu, reporterul Wilson. Mi-amintesc şi acuma cu oarecare plăcere încă de călătoria noastră de tot aristocratică căci am plecat doară cu poştalionul şi prietenul meu şi-a fost luat întreg bagajul său : două prosoape de mătasă și portret al bunicei sale. Ziua făceam excursii pe lac, mergeam la vinătoare, la pescuit, la joc, iar noaptea îmi urmam tratamentul medical. Prin acest fel de trai, raia succes, să nu pierd fără rost nici o clipă ; boala mea însă din ce în ce devenea mai nesuferită. Mi s’a recomandat deci alt tratament, pe cari nu-l prea înţelegeam, însă se ’nţelege cu nu l’am respins. îmi înfăşurară pe la piept şi pe la spate un ştergar lung de vre-o mie de coţi şi muiat în apă rece ca ghiaţa, aşa că păream acuma un mecanic anume disciplinat pentru nouile baterii ale armatei. Tratamentul acesta e însă şi mai chinuitor ; cînd te atinge ţesătura rece tresări de groază şi ţi se opreşte răsuflarea, de partea te-ai afla in ceasurile morţii. îmi îngheaţă măduva oaselor şi inima mi părea, că nu mai bate : credeam că mi se apropie sfirşitul. Ii feresc deci pe toţi de asemenea încercare ! Nu e nimic mai grozav pe lume,—doar dară întâlneşti o damă cunoscută, care dintr’o pricină, pe care numai ea o ştie, nu te ia iu seamă, sau d iacă te şi observă, nu te recunoaşte. Dar, era să uit, — guturaiul meu nici acuma nefiind vindecat, o prietenă m’a sfătuit, să-mi pun la piept un prosop muiat în muștar. Acesta de bună seamă că m’ar fi vindecat, dacă prietenul Wilson n’ar fi fost pe la mine.. Cînd să mă mule, mi-am pus prosopul, lung de vre-o 18 coți aproape de pat, ca la nevoie sâ mi-1 pun la piept. Insă peste noapte, lui Wilson ii veni foame şi—ce-a urmat cetitorul şi o poate imagina fără sa i-o spui. După ce am petrecut astfel 8 zile la lacul Bigler, plecarăm la Steamboat Springs, unde am luat bai de aburi şi am înghiţit o mulţime de leacuri. Aceasta de bună seamă că mi-ar fi ajutat ceva, insă trebui să mă reîntorc la Virginia City unde, deşi am mai înghiţit cantităţi enorme de diferite prafuri şi buruieni, boala iarăşi mi s'a agravat. M’am hotărît să plec la San-Francisco. Aici ia prima zi o damă in hotel mi-a zis, să beau tot la 24 de ceasuri un pahar de Whisky şi un prieten care locuia in acelaşi oraş m’a sfătuit în acelaşi fel. Am băut deci tot de asta şi cum vedeţi trăiesc şi sunt sănătos. V’am istorisit aici cu gîndul cel mai curat de pe lume, diferitele tratamente, pe cari a trebuit să le îndur pînă am scăpat de guturai. Le recomand în deosebi tuturor ofticoşilor. Dacă le vor încerca şi nu vor deveni sănătoşi, atunci în cazul cel mai rău vor ajunge mai aproape de pragul lumei, unde nu sunt dureri şi atîtea necazuri. Laboratorul de Analize Medicale şi Industriale Doctor A. Ratianu Chimist diplomat de la Universitatea din Geneva IAŞI —STRADA CUZA-VODA (GOLIA) 46 IAŞI Execută cele mai complecte analize de urină din punct de vedere chimic şi microscopic, Analize chimice şi microbiologice de lapte de la doici; Analize bacteriologice de spute asupra bacilului tuberculozei ; Analize de secreţiuni uretrale asupra Gonococilor Neiser; Analize alimentare de vinuri, lapte, făinuri etc. Analize de stofe din punct de vedere a composiţiei şi a conţinutului în lînă, bumbac sau matasă, etc. etc. MIȘCAREA Strategia Turcilor Falsele ştiri de victorii bulgăreşti. — Ordinea de littae. - Armata din Thracia.—Armata din Macedonia. — Situaţia periculoasă a Bulgarilor. Concluzii. Ştirile fantesiste ce ne vin despre oarecare victorii ale Bulgarilor în ofensiva luată contra Turcilor, desigur că nu pot fi crezute măcar pe departe de lumea serioasă. Despre victorii cu adevărat, pînă acum nu se pot vorbi căci n’a fost nici o bătălie în înţelesul rigid al cuvîntului, ci numai mici hârţueli şi ciocniri de avantposturi, care însă sunt pregătitoarele luptelor mari. O fi armata turcă slabă, dar Intr’atîta încit să fie complectamente Invinsă chiar de la început de bulgari, cit colo se vede că sunt prea gogonate știrile venite din Sofia, care de la declararea războiului a devenit o adevărată pepinieră de știri fanteziste. Adevărul însă e cu totul altfel : retragerea trupelor turceşti, noi nu trebue să o luăm drept înfrîngere, ci din contra o tactică a lor de veacuri, de a se retrage mereu pînă ce găsind un loc deschis să se poată năpâstui cu toată furia asupra duşmanului. Şi în această privinţă istoria ne este martoră, căci in decursul vremurilor Turcii au fost învingători mereu, dar învinşi aproape niciodată. Trupele lor se vor retrage mereu pînă în regiunea Andrianopolului unde se deschide o cîmpie largă şi numai atunci cînd se va da lupta decisivă se va vedea cine e cu adevărat învingător. De altfel calităţile excelente de strategie ale Turcilor, es şi mai mult în relief din felul minunat ca tactică cum şi-au aşezat armatele, în dificila situaţie fiind atacaţi din patru părţi. In Thracia armata pusă sub comanda lui Nazim Paşa, generalismul tuturor forţelor turceşti şi a lui Abdulah Paşa, au ocupat quadrulaterul Adrianopol Kirkilise, Dimotria-Eskibaba. Această armată cuprinde trupele din timp de pace, patru corpuri de armată (din Constantinopol, Rodoslo, Kirkilise şi Adrianopol) în total 12 divizii, fiecare divizie a 10 batalioane. In jurul Adrianopolului sunt concentrate 11 divizii (110 batalioane) la care mai adăugăm 4 regimente de vînători (la un loc 12 batalioane, ataşate la cele 4 corpuri de armată. In afară de aceste forţe se transportă numeroase divizii de redifi din prima linie : astfel au sosit cele din C-pol-Se- Iemi şi C-pol-Fatih, Ismit şi Brusa. Mai sunt anunţate cele din Heracleia, Angora, Smirna, Uşak, etc., în total 10 divizii de redifi (90 batalioane). In Thracia totalul forţelor se va ridica in curînd la 21 divizii (200 batalioane) a căror efectiv cu artilerie bineînţeles va ajunge la cifra de 230.000 oameni. Cum transporturi noi de trupe sosesc mereu din Anatolia, se poate întîmpla că în momentul ciocnirei dintre cele două armate adverse în regiunea Adrianopolului, equilibrul numeric pînă acum în favoarea Bulgarilor (care au 250.000 oameni) să fie restabilit şi chiar întrecut de armatele turceşti. Armata din Macedonia încredinţată comandei lui Riza-Paşa, pregăteşte defensiva, ocupând interiorul, cercului rezimal pe frontiera Muntenegrului, Bulgariei, Serbiei şi Greciei. Expusă la atacurile duşmanilor de la nord şi sud, Turcii vor trebui să păzească valea Vardarului protejând Scutari şi Salonic contra Muntenegrenilor, Şerbilor şi Grecilor, precum şi să menţie şi linia aceasta pentru libertatea comunicaţiilor sale. Trupele de care dispune această adăugându-se şi 5 divizii de radifi din regiunea Salonicului de un total de 174 batalioane, 154 baterii (210,000) oameni Aceste trupe1 ocup următoarele zone : Valea Strumei, Egri-Palanca, Veskub-Salonic și Scutari cu zona vecină a frontierei Grecești. x. Atelier mecanic şi construcţiuni de fieri CU FORŢE MOTRICE -Iaşi, Strada Socolei No. 155 Este instalat cu maşinele cele mai perfecţionate precum şi sudură autogenă. Cel mai cunoscut şi mai reputat atelier care a executat * pentru societatea Unienbaugeselschaft lucrări de 74000 kilograme şi grilajul antrepozitelor din Iaşi. Execută scări drepte şi spirale, balcoane, porţi, grilaje, uşi, ferestre, luminatoare, marchize rezervoare de orice mărime. Repară automobile. Preţuri moderate. Telefon No. 216 Aceste trupe turceşti au de luptat cu armatele Sârbeşti concentrate în valea Moraviei (Niş) în mijlociu 125,000 oameni, cu armatele muntenegrene din împrejurimile lui Scutari, total 40,000 oameni, cu armatele Greceşti concentrate în Thesalia 55,000 oameni, în total 220,000 oameni. Dacă la armatele aliaice se mai adaugă acum 100.000 oameni din armatele sârbe şi bulgare din a doua linie, concentrate în regiunea Dubuiţa şi în Macedonia numărul trupelor aliate întrec numeric trupele turceşti. * Cum însă trupe turceşti sosesc mereu din Anatolia ce întăresc atât armata de nord cât şi armata de sud, armatele turceşti vor întrece cu mult armatele aliate ce nu mai au a mobiliza nimic. Cum vedem Turcii şi-au ales poziţii strategice admirabile şi aproape inexpugnabile, ce vor ţinea pe loc şi paraliza orice acţiune de-a armatelor aliate pină la complectarea cadrelor cu redifi asiatici. Cu tot curajul şi entuziasmul lor, Bulgarii nu vor putea să înainteze mult a *supra Andrianopolului căci se pot trezi imediat loviţi în flanc de armatele lui Riza-Paşa sau de armata de 40.000 oameni ce va fi cit de curînd debarcată la Vama pentru a le bara orice retragere. Pripita înaintare a Bulgarilor le va aduce rezultate dezastroase, dacă nu vor şti să dea lucrurilor o întorsătură favorabilă, de la Sirbi şi Muntenegreni, aşteptîndu-se la foarte puţin. Din această mică expunere a situaţiei armatelor beligerante, oricine va putea constata superioritatea Turcilor, nefăcindu-şi iluzii de falsele victorii ale armatelor aliate precum şi de o totală înfrîngere a Turcilor, ce-i imposibilă. Adunare. Societatea clerului român de binefacere din Iaşi va ţinea in ziua de 14 octombrie şedinţă. La ordinea zilei sunt următoarele chestiuni : 1) Raportul Comitetului diriginte despre mersul şi situaţia societăţei in cursul anului societar 1911 —1912. 2) Raportul comisiunei de control pe acelaş an. 3) Alegerea comitetului diriginte pe anul 1912 — 1913, alegerea casierului şi votarea Budgetului. 4) Alegerea comisiunei de control pe acelaş an. 5) Chestiunile ce se vor mai ivi în şedinţă. Se cer următoarele materii pe secţii la Facultatea de Ştiinţi pentru obţinerea burselor : Secţia Matematică, Matematica, Fizica şi Chimia. Secţia Fizico-Chimică , Fizica, Chimia şi Matematica. Secţia Naturale : Zoologie botanică,, Geologie şi Fizico-Chimia. * Noua Revistă Romînă, cuprinde azi următorul sumar : Rominism, panslavism, bulgărism... naţionalism. — Discuţiuni teoretice asupra cauzelor războiului balcanic: N. Durnovo : Rusia şi războiul din Balcani. N. Em. Teohari : O nouă sinteză a vieţii. Ion Costescu : Starea socială a Rominilor basarabeni. N. Davidescu : Bătrînul vagabond (versuri). Aloisyus Bertrand : Calul mort (cu un desemn de"Adrian Maniu). Knut Hamsun : Strigoiul (trad. din ruseşte de lt. Cezar Sfat). Lazăr Gosma , «Marşul nupţial» şi «Gripit din Flori» de Henry Bataille. ♦ Aseară, Vineri 12 Octombrie, s’a ţinut in localul Societăţei de Medici şi Naturalişti, şedinţa ştiinţifică a Societăţei, prezidată de d. dr. Bacaloglu, la care au luat parte d-nii d-nn Tănăsescu, Anghel, Vrănceanu, Immerval, Taicu, Hortolomei, Mironescu şi Erbiceanu. La ordinea de zi a fost: Prezintarea de piese şi discuţiuni asupra unui caz de explozie a inimei prin împuşcătură, prezintată de d. dr. Anghel. ■ Au sosit în localitate un număr de aproape 400 sârbi lucrători agricoli, adunaţi din nordul Moldovei. Cu trenul de mine vor pleca spre Serbia angajaţi, ca voluntari. Cu începere de la 1 Octombrie s-au înfiinţat în Iaşi următoarele posturi de institutori : a) Un post pe lingă şcoala No. 4 boeţi «V. Conta». b) Un post pe lingă şcoala No. 2 de stete. Dl. August Iliescu medicul Vergnar al punctului Ungueni a fost scos la pensie din oficiu pe ziua de 1 Octombrie. INFORMAŢII ♦ Statul major general al armatei a cerut direcţiei telegrafelor şi poştei să i se arate ce număr de telegrafişti ar putea fi puşi la dispoziţia armatei atuncea cînd s’ar simţi nevoie. Direcţia poştelor a înştiinţat Statul major că numărul telegrafiştilor disponibili într’o asemenea împrejurare ar fi de două sute. * Băncilor populare de la sate li s’a pus în vedere să nu mai facă operaţiuni de credit şi înscrieri de membri din satele necuprinse în circumscripţia lor ; iar dacă, în aceste localităţi, sau înfiinţat bănci noi, să treacă asupra acestora creanţele existente sau să ceară debitorilor achitarea lor. D-ra Elisabeta Andreescu a fost numită ajutoare de maestră de rufărie la școala profesională de fete din Iași. LEONID ANDREIEV POVESTIRE DESPRE 19 Şapte Spînzuraţi Trad, din ruseşte de dr. P. CAZACU Aşa s’ar simţi un om, dacă noaptea, cînd e singur in casă, ar învia toate lucrurile, ar începe să se mişte, şi ar căpăta asupra omului o putere neţârmuită. Deodată ar începe să-l judece : dulapul, scaunul, biuroul şi canapeaua. Omul ar striga, s’ar mişca, ar ruga, ar chema într’ajutor, iar ele ar vorbi în limba lor între ele şi apoi l’ar duce să’l spînzure : dulapul, scaunul, biuroul şi canapeaua. Şi la asta ar privi celelalte lucruri. Şi lui Vasile Casirin, condamnat la moarte prin spîozurare, totul a început sâ-i pară ca nişte jucării: celula lui, uşa cu ferestruie, sunetul ceasului, cetatea bine leneuitâ, şi mai cu deosebire acea păpuşă mecanică cu armă, care face zgomot cu picioarele în coridor şi celelalte care, speriindu-l, vin de privesc în ferestruie şi ii dau in tăcere mîntoarea. Şi ceea ce simţea el nu era groază de moarte; mai curînd el dorea moartea : in toată neînţelegerea şi enigma ei vecinică ea se percepea mai bine de mintea lui, decit această lume aşa de sălbatec şi fantastic transformată. Mai mult, moartea parcă se distrugea cu totul în această lume de vedenii şi păpuşi, pierdea senzul său mare şi enigmatic, se transforma de asemenea în ceva mecanic şi numai din această cauză groaznic. Apucă, duc, spînzură, trag de picioare. Taie fringhia, aşază, duc, îngroapă. Un om a dispărut din lume. La judecată, apropierea tovarăşilor l’a adus în fire pe Caştrin şi el din nou a văzut oameni —şed şi il judecă şi spun ceva în limba omenească, ascultă şi pare că înţeleg. Dar la întrevederea cu măsa, el cu groaza omului care începe să înnebunească şi înţelege aceasta, a simţit bine că această femeie bătrînă cu basmaua neagră,—e o păpușă mecanică, artistic făcută, in felul acelora, cari vorbesc : „pa-pa", „ba-raa“, dar numai mai bine făcută. Se căznea să vorbească cu dinsa, dar singur, cutremurîndu-se, se gîndea: — Doamne ! Asta-i o păpușe. O păpușe ca mama. Și iată aceea e o păpuşă soldat, iar acolo acasă e o păpuşă tata, iar asta-i o păpuşă—Vasile Casirin. Părea că mai trebuie puţin şi va auzi undeva zgomotul mecanizmului, scirţiitul roatelor neunse. Cind mînca, a început să plingă, pentru un moment parcă s’a ■ ivit ceva omenesc, dar la primele ei cuvinte a dispărut şi era curios şi groaznic să priveşti că din ochii păpuşei curge apă. Apoi în celula lui cînd groaza a ajuns de nesuferit, Vasile Casirin a încercat să facă rugăciuni. Din toate acele ce sub formă de religie, i-au înconjurat copilăria şi adolescenţa în casa de negustor a tatălui seu, nu-i rămăsese în suflet decit o drojdie greţoasă, amară şi supărătoare şi credinţă nu mai era. Dar cineva, poate în copilărie, el a auzit trei cuvinte şi ele l-au umplut de emoţie, şi apoi toată viaţa au rămas înconjurate de o poezie lină. Aceste cuvinte erau : — Bucuria a tuturor îndureraţilor. I s’a întâmplat in momente grele, să şoptea fără rugăciune, fără conştiinţa hotărâtă : „Bucurie a tuturor îndureraţilor şi deodată se uşura şi îi venea să se ducă la cineva drag să i se jeluiască. — Viaţa noastră... dar parcă asta e viaţa. Iar apoi îi venea să râdă, să zburde să facă prostii, şi sâ expue pieptul la loviturile cuiva: uite loveşte! Nimănui, nici chiar celor de mai apt aproape prieteni nu povestea eldespre bucuria tuturor îndureraţilor“, şi părea că nici singur nu ştia de ea — aşa de adânc era ascunsă în sufletul lui. Şi îşi aducea aminte rareori şi cu băgare de seamă. Şi acum, când groaza tainei de nedezlegat a venit în orbii lui şi l’a acoperit peste cap, cum acopere apele mari o salcie de lângă drum, ia venit să se roage. A vrut să se pue în genunchi, dar i sa făcut ruşine de santinelă şi pupându-şi mâinele la piept a şoptit în taină: — Bucuria tuturor celor îndureraţi ! Şi pronunţând cu umilinţă şi amărăciune repetă: De mult, încă pe cind era în anul intăi la facultate şi făcea chefuri, înainte de a face cunoştinţă cu Verner şi de a întră in societate, îşi zicea cu fudulie : Vasica Casirin, —acum nu ştia de ce îi veni să-şi zică tot aşa. Dar cuvintele erau moarte şi n’aveau răsunet in suflet : — Bucurie a tuturor îndureraţilor! S’a cutremurat ceva. Par’că a zburat în depărtare o imagină lină şi tristă, dar s’a stins repede fărăsă le mimeze întunerecul dinainte de raoare. Suna ceasul în clopotniţă. A zingănit 0 sabie sau 0 puşcă, a căscat undelarg santinela din coridor. - Bucurie a tuturror îndureraţilor ! Şi tu taci! Şi tu nu grearba SpUi nimica lui Vasica Casirin, Suridea umilit şi aştepta. Dar era gol in suflet şi împrejur . Şi imagina tristă şi lină nu se uipai , întorcea. Ii veneau in minte dureros şi de prisos luminări aprinse de ceară ; popa in haina lungă, icoana zugrăvii pe perete şi cum tatăl său, îndoindu- se şi desdoindu-se se închină, tace vătănii şi priveşte cu coada ochiului ; si închină Vasica sau face prostii. Şi a atrnca groaza mai mult, ca înnaintea rrugăciunei. Şi adispărut totul. (Va urma). 7De Inchiriet Strada Lascar Catargi 5 foasta Romaria 2 apartamente a 3 odăi sus și sufragerie, plus atenanse în subsol, apă nai. A se adresa d-nei Unter Păcurari 37