Mişcarea, mai 1913 (Anul 5, nr. 95-118)
1913-05-01 / nr. 95
ULTIME INFORMAŢII . Mâni dimineaţă soseşte în localitate A. S. R. Principele Ferdinand, care împreună cu un grup de ofiţeri, face o călătorie de instrucţie în nordul Moldovei. A. S. R. va fi găzduită la comandamentul corp. 4 de armată, iar masa o va lua la Cercul militar. Legaţia romînâ din Sofia a făcut să se publice astăzi, în toată Bulgaria, o înştiinţare către toţi dezertorii romîni aflaţi acolo, că termenul pentru amnestierea tot a fost prelungit pînă la 10 Maiu. Erinke unii profesori universitari se agită ideia ca să se înfiinţeze şi la Iaşi o universitate populară în felul cehia care există la Bucureşti. ♦ Biurourile redacţiei şi administraţiei ziarului „Mişcarea“ s-au mutat în Piaţa Unirei No. 5saloanele clubului naţional-liberal. ♦ D-l Dr. Hortolomei a fost transferat de la Institutul de anatomie, la clinica II-a chirurgicală de la spitalul Sf. Spiridon. ® Străzile Socola şi Păcurari vor fi pavate cu petre de granit. Lucrările vor începe cât de curând. ■ Un vagon mare de clasa I al trenului expres care trebuia să sosească aseară in Iaşi la orele 11 a deraiat la intrarea în staţia Scînteia. Din fericire nu s’a intimplat nici un accident de persoane. Vagonul deraiat, împreună cu cele ce-1 urmau, au fost lasate în staţie, iar treimi şi-a continuat drumul după o întîrziere de o jumătate oră, ■ C'oueai'g de călărie.—In zilele de Vineri 8 şi Simbătă 4 Mai, va avea loc pe platoul din faţa căzărmilor Reg. 7 roşiori, concursul anual de călărie pentru soldaţii şi gradele inferioare din trupele Brigăzei 10 de roşiori. Vor participa la acest concurs Reg. 7 roşiori Cuza-Vodă şi Reg. 8 roşiori din Botoşani. Premiile ce vor fi decernate concurenţilor, vor consta în bani şi obiecte. La concurs vor asista ofiţerii de cavalerie din localitate în frunte cu dl. colonel Paul Grecianu, precum şi dl. general Musteaţă comandantul Brigăzei 10 de roşiori. D-ra Victoria P. Niţescu şi-a trecut aseară la orele 6 teza de doctor în medicină şi chirurgie, tratînd despre „Contribuţiuni la studiul spleno-pneumoniei". Juriul de promoţiune era compus din d-nii profesor dr. C. Bacaloglu preşedinte, dr. Em. Riegler, dr. C. Parhon, dr. baiu şi dr. Thiron, membrii. " Mai mulţi hoţi s’au introdus astă noapte în circiuma comerciantului Georghe Olăeriu din Podul Iloaei, de unde au furat o însemnată cantitate de marfă şi bani. ■ Un accident s’a intimplat aseară la lucrările de construcţie de la Palatul Administrativ. O schele pe care se aflau trei lucrători zidari, s’a prăbuşit de la o înălţime de 5 metri; doi dintre ei s’au ales cu cîteva contuziuni uşoare, al treilea lucrător anume Iohan Bener a fost rînit mai grav şi transportat la spitalul istraelit. a La Mitropolia Moldovei, se alcătueşte un tablou de toţi pictorii autorizaţi de a face picturi bisericeşti. ■ Se crede că reducerea de50 la sută pe C. F. acordată studenţilor universitari, nu va fi suprimată pe ziua de 1 Mai a. c. Aceasta în urma intervenţiei rectoratelor celor două universităţi. ■ Dl. C. Zaharia inspector şcolar continuă cu inspectarea şcolilor primare din localitate. 8 In curînd se va publica la revizoratul şcolar, lista complectă a învăţătorilor reuşiţi la examenul de definitivat. Doamna Ella Negrutzi, licenţiată în drept a facultăţii de drept din Iaşi, admiţindu-i-se cererea de înscriere în baroul local, a depus astăzi în faţa d-lui Prim-preşedinte al Curţei de Apel, legiuitul jurămînt. Pentru cetirea compturilor la abonaţi căutăm Tin Tânăr serios, cu bune maniere şi resistent la curse. In vederea trecerei lui în servicii mai importante cu timpul, preferăm pe acei cu mai bună şcoală şi cunoscători ai limbei germane. A se adresa ofertele, conţinînd indicaţiile necesare spre a se putea orienta asupra aptitudinilor reflectanţilor, la Uzina Centrală de Electricitate din Iaşi, strada Moţoc 38. MIŞCAREA Prelungirea liniilor de tramvai Copou, Socola şi Nicolina Şedinţa de ieri a Consiliului comunal Delegaţia cetăţenilor din Nicolina.—Propunerile d-nului Grecianu.— Contra-propunere a domnului Cerchez. — Discuţia. Hotărîrile Consiliului comunal. Eri la ora 3 p. m. a ţinut şedinţă consiliul comunal al oraşului sub presidenţia d-lui M. B. Cantacuzino. La ordinea zilei fiind chestiunea prelungirii liniilor tranvaelor, înainte de deschiderea şedinţei, s’a prezentat d-lui M. B. Cantacuzino o delegaţie a cetăţenilor din suburbia Nicolina care l’au rugat să intervie pentru ca să se prelungiască şi linia de la Nicolina până la barieră. Dl. Matei Cantacuzino le-a declarat că societatea ar vrea să facă această linie şi chiar e obligată prin contractul cu Comuna Iaşi, dar nu le permite C. F. R. de a traversa terasamentul ei. Atunci cetăţenii au rugat pe d. primar să se facă o linie dincolo de terasamentul C. F. cu 2 vagoane speciale, făcîndu-se astfel transbordarea. Lucrul acesta fiind prea costisitor pentru societate d. M. Cantacuzino ş’a luat angajamentul fiaţa de delegaţie că va interveni direct la ministerul lucrărilor publice, pentru a da autorizaţia cuvenită, ca liniile de tranvai se treacă peste terasamentul C. F. Se deschide apoi şedinţa. Cel dintâi ia cuvîntul d. D. Grecianu, care arată stadiul tratativelor ce urmează între comuna Iaşi şi Societatea tranvaelor A. S. G. din Berlin, în chestia prelungirei liniilor de tranvai de la Copou, Socola şi Nicolina, precum şi asupra concesionarei exploatărei tranvaelor lor de sus zisa societate. De o absolută trebuinţă pentru oraşul nostru este desigur prelungirea liniilor de tramvai Copou, Socola şi Nicolina, căci s’ar ajuta astfel mult populaţia mărginaşă, care suferă atit din cauza lipsei de drumuri. gDirecţia tramvaelor trage şi ea un profit mare din prelungirea acestor linii, căci tocmai aci ar fi traficul mai mare, în special în timpul verii. D-sa susţine că beneficiile societăţei tramvailor fiind îndeajuns de mari, ar trebui să se mărească referenţa anuală ce se cuvine primăriei de la 25 la 50 lasută. O altă chestiune importantă continuă d. Grecianu, e aceia a pavărei şi reparărei străzilor deservite de tramvai. Străzile aceste necesită cheltueli foarte mari, din cauza deselor reparaţii, şi toate sistemele de pavare făcute pină .‘acum n’au dat nici un rezultat favorabil D-sa arată cit de bună ar fi pavarea acestor străzi cu granit, deşi s’ar putea aduce obiecţiunea, că nu ar fi estetice. D-sa rezumă cele expuse în următoarele trei puncte pe care primăria le va propune direcţiunei tramvaelor, în schimbul prelungirei concesiunei: 1) Prelungirea liniei Copou, pănă şcoala normală ; prelungirea liniei Socola şi liniei Nicolina. 2) Urcarea referenţei de la 25 la sută pe an la 50 la sută. 3) Pavarea cu granit de cătră societatea tramvaelor străzile deservite de tramvai. După dl. Grecianu ia cuvîntul dl. Cerchez, care combate concesiunea tramvaielor încă pe un period de 20 de ani. D-sa cetește un raport detailat a d-lor ingineri Ene și Savul, aprobat.de dl. Inginer-inspector al Comunei, Mielescu, prin care se arată cu cifre cîştigul ce i-ar avea primăria dacă ar administra singură tramvaele. D-sa spune că e cu totul contra concesionarei, căci primăria in schimbul celor trei linii de tramvai ce urmează să se construiască şi a altor îmbunătăţiri, în termen de 10 ani va perde peste 8—11 milioane lei. Construirea liniilor noi de tramvai nu costă pe societate de cit vreo 760.000 lei, iar celelalte cheltueli nu se ridică până mai mult de 3 milioane lei, primăria în schimbul acestora pierzind aproape 8 milioane. D-sa propune d-lor consilieri să studieze această chestiune, înainte de a lua o hotărîre. Dl. Ştefănescu-Galaţi, combate cele spuse de dl. Cerchez, şi arată că e absolută necesitate ca tramvaele să fie exploatate tot de zisa societate. Dacă la 1918 cînd expiră termenul concesionarei, primăria ar răscumpără linile, atunci exploatarea lor s’ar face în regie s’au de cătră o societate pe acţiuni, ceia ce de sigur n’ar da de loc rezultate bune, constatlndu-se suficient că noi romînii nu sîntem răi administratori, mai ales din cauza politicianismului. D sa se raliază cu cele spuse de dl Greceanu, arătînd importanţa prelungirei liniilor de tramvai. Dl. Justin Adaee se declară solidar, cu cele trei puncte stabilite de dl. Greceanu, singurele admisibile şi echitabile In acelaş timp. Dl. Meissner, spune că în dorinţa unanimă de a se prelungi liniile în afară de oraș, primăria ar putea să facă orice sacrificii. D-sa se asociază la ideia d-lui Cerchez, că în locul referenței de 25 la sută pe an, să se dea o sumă fixă, ceia ce poate ar fi mai în folosul primăriei. Dl. Matei Cantacuzino rezumind cele aratate, insistă asupra imperioasei necesităţi de a seprelungi liniile tramvaelor, precum şi asupra acelor puncte stabilite de d. Grecianu. D-sa propuune şi consiliul în unanimitate apobă următoarele : 1) Să se intervie la societatea tramvaelor pentru a se prelungi liniile Copou, Socola şi Nicolina. 2) Referenţa anuală să fie mărită de la 25 la 50 la sută. 3) lavarea cu granit a străzilor deservite de tramvai, precum şi alte chestiuni mai mici, precum construiri de săli de aşteptare la hâlţi. Consiliul comunal însărcinează pe d. M. Cantacuzino de a urma tratativelor cu societatea tramvaelor, în condiţiunile de mai sus. Dl. M. Cantacuzino, declară la sfîrşit că va lua in deaproape cercetare raportul expus de d. Cerchez, şi dacă îl va găsi bun, atunci primăria va renunţa la concesionare şi va rescumpăra liniile. Rep.s unniversitari. — Mine la orele obişnuite va reîncepe cursul de istoria universală cu d. profesor I. Ursu. — Joi 2 mai vor reîncepe conferinţele de istoria artelor cu d. conferenţiar A. A. Naum. — Vineri 3 Mai, d. Petroviei va deschide cursul de istoria filosofiei moderne. — Astăzi la ora 4 p. m. d. Ibrăileanu şi-a deschis cursul de limba şi literatura romînâ. — Dl. Virgil Arion, neputînd veni astăzi în Iaşi, cursul d-sale de la doctoratul facultăţei de drept, va fi reluat cu începere de mine, la orele obişnuite. — D-ra Strat va ţinea la seminarul de slavistică de pe lingă facultatea de ştiinţi, conferinţa sa tratînd despre o chestie de actualitate : Regatul Muntenegrean. ♦ Piittîtd Justiţiei. — Curtea de apel s. I a respins apelul inculpatului T. Isac Mitrofan, dat judecăţei pentru fals în acte private. —Aceiaşi curte a a admis in parte apelul inculpatului Caiman Herman, reformlnd în parte sentinţa Tribunalului Fălciu, condamnîndu-l la 300 lei amendă îa folosul statului pentru bancrută simplă. —S’a,respins apelul inculpatului Arion Gheller, conformîndu-se sentinţei Trib. Roman, dată pentru bancrută simpla şi frauduloasă. — Curtea de apel, a achitat astăzi pe inculpaţii I. Balade şi Dandu N., de faptul de abuz de putere. — S’a admis opoziţia şi apelul inculpatului T. Ilie, achitîndu-i de delictul de mărturie minciunoasă, reformînduse sentinţa Trib. de Vaslui. — Curtea de apel s. I a respins opoziţia inculpatului Iftimie Paladi, menținîrid decizia curţii. Curtea de apel s. II-a a admis în parte apelul inculpatului M.tarik, reducîndu-i cauțiunea la 500 lei pentru eliberare din arest. Avocatul N. M A^l M s’a mutat de la 23 Aprilie Stradela VOVIDENIA No. 4 (Casele Kaufman) I CtllIO. DIMITRESCU I I Prof. universitar—fost magistrat ^ § AVOCATU I § s’a mutat în strada. Buzdugan C î| (Casele Teodor) || Consultațiimi 7 — 8 seara t P., un loc viran de de vânzare 4000 m. p. situat în strada Apeduc, in dosul spitalului Israelit, într’o poziţiune excepţional de favorabilă pentru instalarea unei fabrici, avind in faţă colectorul principal de canal şi apă, iar în spate suburbia Tataraşi, de unde se pot procura cu înlesnire lucrători pentru lainici. A se adrea domnului Th. VASILIU, Strada Albă, No. 37. ULTIMA OARA INGHEBREA PACE! IN BALCANI Răspunsul aliaţilor la nota marilor puteri.—încetarea ostilităţilor.—Preliminările păcei vor fi semnate la Londra în cursul acestei septamini.---Retragerea trupelor turceşti din Albania. Călătoria principelui Carol în Italia R. S. Principele Carol la Roma.— Vizitele în oraş.—Banchetul. —Tuastul Regelui Italiei.— Tuastul Principelui Carol.—Amănunte complecte. Roma. Principele Carol însoţit de Suveranul Italiei, s’a dus azi dimineaţă cu automobilul să viziteze cazarma grenadierilor, unde a fost primit de comandanţii de corp de armată, de locotentul colonel comandant al regimentului şi de numeroşi ofiţeri. Principele a trecut în revistă două batalioane de grenadiri, care au defilat apoi înaintea sa. Regele şi Principele Romîniei, s’au dus apoi să viziteze cazarma geniului. După această vizită Principele Carol şi Regele, au vizitat numeroase laboratorii, uzine pentru radiotelegrafie, pentru construcţia de dirigiabile etc. Regele şi Principele s’au înapoiat apoi la Quirinal. După amiază Principele Carol însoţit de generalul Perticari şi de maiorul Asinari Guermi ataşat pe lingă Alteţa sa, a vizitat Panteorul şi Columna lui Traian, apoi s a întors la Quirinal. Au fost vizitate în urmă muzeul naţional, Fermele lui Diocenţiu, Basilica St. Petru, apoi castelul St Angelo, monumentul lui Garibaldi şi biserica Sf. Ion din Latrain. Principele a mai făcut o preumblare ai biologică şi a depus cărţi lasediul ambasadelor, la ministerul de interne la Senat şi Cameră. Seara a avut loc un prănz în cinstea oaspelui român. Printre invitaţi erau dl. Giuliotti preşedintele consiliului, ministrul de externe, dl. San Giuliano, înalţii demnitari ai Curţei, Suita Alteţei Sale şi membrii regaţiunei romane. Regele a ţinut toastul următor: Alteţa regala ! Salut cu plăcere pe aliţa Voastră regală ca oaspe al Italiei şi al Meu în Roma, de unde nobila naţiune romina şi-a tras origina glorioasă şi înalta misiune de civilizare. Salut pe M. S. Regele Carol care cu atîta înţelepciune prezidează destinele României. Vizită Alteţei Voastre Mi-a pricinuit o mare bucurie. Ridic paharul meu în cinstea M. S. Regelui Carol, a M. S. Reginei şi a întregei fatmilii regale. Beau pentru prosperitatea României. Muzica grenadirilor a intonat imnul român. Principele adine emoţionat a respuns prin următorul tupast: Adine emoţionat de cuvintele graţioase ale Majestăţii Voastre, o rog sa primească mulţumirile mele cele mai respectuoase pentru primirea atît de binevoitoare pe care M. Voastră a binevoit a-mi face. Mă voi grăbi a transmite iubitului Meu unchiu cuvintele atît de măgulitoare ale Majestăţei Voastre, 11 voi informa de nenumăratele atenţiuni cu care a binevoit a mă copleşi precum şi de sentimentele Voastre pline de prietenie pentru Romănia.—Nu ştiu îndeajuns să exprim cît de mult mi-e inima plină de recunoştinţă faţă de Majestatea Voastră. O voi face totuşi. Dovezile înaltei Voastre bunei voiinţi şi extremei Voastre bunătăţi nu se vor şterge niciodată din amintirea mea şi prima mea vizită în această ţară plină de minuni, va rămîne cea mai scumpă amintire a tinereţei mele. Pătruns de sentimentul de credincioasă iubire pentru Majestatea Voastră, o rog să-mi permită a ridica paharul meu pentru preţioasa sanatate, şi să o asigur în acelaş timp de neştirbita prietenie pe care Regele, Unchiul meu, o păstrează pentru Majestatea Voastră. Trăiască Majestăţile lor, Trăiască Italia—muzica a intonat imnul italian. Escursiunea agricultorilor români în Ungaria Budapesta.—Un grup de mari agricultori români plecaţi In călărede studiu şi care se află în Ungaria de mai multe zile au sosit la Budapesta unde au vizitat pivniţele model, stabilimentele frigorifere şi halele centrale. Oraşul le-a oferit un banchet. Negocierile de pace Aliaţii au răspuns la nota puterilor.— încetarea ostilităţilor.—Incheerea imediată a păcei in Balcani. Sofia.Agenţia bulgară spune : Răspunsul aliaţilor a fost remis azi dimineaţă. —In ei se declară că aliaţii sunt gata să înceteze ostilităţile şi desemnează oraşul Londra ca loc de întrunire pentru conferinţa de pace. Guvernul bulgar a autorizat pe ministrul său la Londra d. Madjaroff să semneze preliminările de pace. Fostul ministru la Constantinopol dl. Sarafof, va merge la Atena să negocieze cu ministrul Bulgariei din acel oraş delimitarea viitoare a graniţei Greco-Bulgar Incendiul Scutarilor Cetinge. Raportul oficial din Scutari arată că numărul magazinelor distruse în timpul incendiului din Bazar se ridică la 174. Ancheta continuă. Autorităţile militare au isbutit să salveze mărfurile. Predarea oraşului Scutari — Oraşul ocupat de trupele internaţionale — Roma. Tribuna află din Scutari că mai multe detaşamente de marinari ai escadrei puterilor au debarcat eri ceara la San Giovani di Media. Această coloană internaţională este aşteptată la Scutari pe mine. Predarea solemnă aoraşului va avea loc în ziua de 2 Mai. Constantinopol.—Tratativele privitoare la transportul trupelor turceşti din Albania, s’au încheiat. Trupele lui Esad Paşa vor fi îmbarcate la Durazzo, iar cele ale lui Ali Riza Bey, la Valona. Retragerea trupelor turceşti din Albania STELUŢA WEINBERG ARTHUR RECHLER LOGODIŢI Felicitările se primesc în după amează zilei de 10 Mai în locuinţa Ionei Amalie L. Weinberg strada Bărboi 1. D-rni L- Silberstein Se mută de la 23 Aprilie STR CUZA VODĂ (Golia) 46 Deasupra farmaciei «Dr. Rătianu»