Mişcarea, septembrie 1914 (Anul 6, nr. 199-223)
1914-09-19 / nr. 213
ANUL VI, No. 213 ABONAMENTE Inară pe un an . . . SO Iei In streinătate pe un an . 40 „ Pentru preoţi şi învăţători ruiali se face o reducere de 50°/, Deducţia |i Administraţi»! ,IAŞI, PIAŢA UNTREI, No. 5. In lotalul clubului National-Liberal. Un număr 5 BANI VINERI 19 SEPTEMBRIE 1914 ZIAR NATIONAL - LIBERAL. CODITIAN TELEFON No. 121 Annncinrl comerciale Linia pe pagina II . . llw Linia pe pagina III . . 50 b. Linia pe pagina IV . . 40 b. SUB DIRECTIUNEA UNUI COMTRI instituit de clubul national-liberal Un număr 5 BANI hiui îmbucurătoare la mijlocul agitaţiilor cari de două luni de zile frămlntă opinia publică, calmul şi înţelepciunea moldovenească s’a pus într’o strălucită lumină. Nu ne facem un titlu de glorie, dar constatăm un fapt care se evidenţiază pe fie căre zi tot mai mult. Intr’adevăr, pe cînd holora bulevardelor capitalei se sbătea In convulsiuni inconştiente cerînd răsboi, pe cind d. Miile Îşi dădea sufletul bătîndu-se cu pumnii in piept şi cerînd împreună cu redactorii săi «reîntregirea neamului ?Glaşul intelectual, leagănul cugetărei şi adevăratei simţiri româneşti, aştempta cu încredere şi calm desfăşurarea evenimentelor. Fără să spargă geamuri, fără să dea lupte cu jandarmii, dar perfect conştienţi de gravitatea momentului, ieşenii au fost şi de astădată la Înălţimea Împrejurărilor, lăsând răspândirea situaţiei în minele acelor ce o deţin , In mod legal. Şi iată că împrejurările vin astăzi să pună într’o lumină dintre cele mai frumoase această cuminţenie cetăţenească a moldovenilor. Agitatorii de ocazie cari frămlntau străzile capitalei turburlnd liniştea... statuelor, stingherind tratativele diplomatice şi deservind cele mai vitale interese ale neamurului, s’au potolit nu atît sub impresia fulgerătoarei ştiri a revizuirei celor dispensaţi şi scutiţi de serviciul militar, cît sub presiunea adevăratei opinii publice luminate şi conştiente care a protestat împotriva manifestaţiunilor pripite şi fără rost. Şi exemplul cel mai bun l’au dat In primul loc studenţii universitari, cari fusese prinşi în mrejele falsului curent al aşa zisei opinii publice a capitalei. Intr’adevăr, în ultima Intrunire pur studenţească la care n’a participat de cît adevarata studenţime universitară, fără patrioţii de cafenea şi diplomaţii de la Capşa, s’a luat resoluţia înţeleaptă ca manifestaţiile de stradă să fie suspendate, răminlnd cu chestiunile cari interesează intr’un grad atît de înalt neamul nostru, să se discute în conferinţi, cu toată seriositatea şi calmul ce comportă. Hotărirea studenţimei universitare este dintre cele mai lăudabile şi ea va dejuca planurile meschine ale tuturor acelora cari credeau că vor putea pescui în apa tulbure a împrejurărilor, pentru a realiza scopuri cu totul streine nouă. De altfel acesta este şi preludiul rivirimentului ce s’a produs în opinia noastră publică, derutată un moment de graba cu care s’au precipitat evenimentele. Este dovada că opinia publică a început să se lămuriască la ceia ce priveşte gravitatea situaţiei şi să înţeleagă că un gest privit, o acţiune deplasată, poate compromite în mod definitiv străduinţa factorilor răspunzători de a salva interesele noastre naţionale din mijlocul uraganului care se deslănţueşte. Ar fi de dorit ca acelaşi iiviriment să fie semnalat şi în acea presă care crezînd că face un serviciu causei noastre, o deservește în cel mai înalt grad. NOTE Se vorbeşte acum mai mult ca oricind de factorii responsabili ai ţarei. Fiindcă prea au apărut la suprafaţă factorii iresponsabili... * Ce se va discuta şi hotărî intr’un viitor Consiliu de Coroană nu mai poate fi atît de interesant. . ....Unele ziare au şi publicat darea de seamă a celor ce se vor discuta şi hotărî în acel Consiliu. | * | O dovadă de menţinerea Poloniei este nu numai faptul că ea rezistă de şi cei cari o stăpînesc acum—ruşii, au.striacii, şi germani—luptă in aşa fel ca s'o cuce- riască spre a o distruge, ci şi... motivul că ea a încăput şi pe mâna artistului I Maximilian, care ne anunţă că ,Polonia jj nu piere _________ dar şi după frumoasa composiţiune a lui Oscar Nedbal intitulată :Pollenblutt şi redată scenei noastre, pentru ansamblul „Grigoriu“ sub titlul „Polonia nu piere“ opereta lirică cu care acest ansamblu artistic, pus sub dirijenţa d-lui Maximilian, îşi deschide mâine seară stagiunea la Iaşi. Acţiunea dinPolonia nu piere“ n’are nimic răsboinic ; numai muzica in sine ii poate impune caracterul naţional, datorită compostorului Okar Nedbal pe care ieşenii iau putut vedea la persoană acum câţiva ani , când a dirijat, in două rânduri, celebrul „Muencheuier—Tonküustler—Orchester*. » Libretul datorit unui cunoscut scriitor de operete, Leo Stein, a fost redat pentru sce-j na noastră de cătră spiritualul localizator dr. P. Gusti: libretul e concis, cumpănit şi ceia ce se cere genului de operetă, în proză mai ales, spiritual şi antrenant. Toata acţiunea e1 e presurată de muzică, dans, şi humor, ceia ce explică şi faptul că toţi artiştii fruntaşi ai ansamblului ,Grigoriu* au fost încadraţi la dasfăşurarea acţiunei. Coloritul naţional polonez 11 dau nu numai muzica, dar şi dansurile şi, evident, tipurile. In ceia ce priveşte tipurile, asta a fost grija artiştilor Maximilian, Ciucuretti, Leonard, a d-nelor Micioara, Mavrodi ş. a. iar In privinţa dansurilor şi a constumelor aceasta a fost grija maestrului de dans şi a direcţiune. Nuanţa primă, muzica, aparţine compositorului Nedbal care a mai scris o operetă lirică ,Die Keusche Barbara* şi care împreună cu „Polenblut* l-a consacratdefinitiv operetei. Inspiraţia lui Nedbal înPolonia nu piere!“ e fericită, orchestraţia bogat colorată, corurile şi ansamblurile caracteristic pronunţate şi pentru ca să avansăm şi noi o ştire de senzaţie, în genul ştirilor pe cari ni le trimit corespondenţii de răsboi, putem afirma cu foarte multă siguranţă că înPolonia nu piere la care nu-i o operetă războinică, duelul Maximilian—d-na Mavrodi va cânta in actul al doilea, un cântec de mare actualitate consacrat... diplomaţiei. Araid Atitudinea unor ziare- Opinia publică, în ultimul timp, a fost aţtţată de ceva ziare, care servesc interese străine, şi în sinceritatea ei s’a manifestat greşit. Atitudinile îndeilnice ale unora dintre ziare au scos opinia publică din in- j diferenţa de pînă acum faţă de exploa- t tarea inoportună a sentimentului naţio- nal. Încep să se întrezărească dedesup- I turile unei campanii de ştiri alarman- te, care dăinueşte cu încăpăţînare de prea multă vreme, că să nu fi fost înţeleasă pînă la urmă in scopurile ei nemărturisite. Acea parte din opinia noastră publică,—şi desigur cea mai numeroasă,— care a stat departe de manifestaţiunile izolate puse la cale de unii interesaţi, începe de aci înainte să ia poziţiune făţişă împotriva atitudinelor, cari stînjenesc o cauză mai presus de egoismul intereselor momentane ale unora sau ale altora. Opinia publică ia această atitudine, tocmai fiind că şi-a lămurit bine şi gravitatea situaţiunei şi greutatea răspunderilor, pe care o incumbă pastorilor răspunzători orice soluţie nouă în atitudinea României. S’a înţeles, în sfârşit, că un gest pripit şi inoportun ar compromite pentru totdeauna o cauză de care sunt legate interesele vitale ale statului român. Aceia ce se înţelege azi cu atâta cuminţenie de întreaga opinie publică conştientă, noi socotim că s’ar cuveni să fie priceput şi de acea parte din presă care, cu sau fără voe, a nu face operă românească, lăsându-se influențată de considerațiimi străine adevăratelor noastre interese. PĂRERI ŞI FAPTE Polonia nu piere! Cetitorii sunt vestiţi din capul locului că aiurea nu e vorba de o dare de seamă despre luptele ce continuă lu jurul Premişului, de unde se telegrafieză că ruşii au luat două torturi. Nefiind profeţi nu avem darul de a şti dacă de pe urma resboiului ce se dă acuma dialungul Poloniei patria luiSierkiewicz va fi sau nu nimicită. Ştim totuşi căPolonia nu piere* nu numai după vechiul cântec .Noch ist Polen i Nicht verloren...“ Informaţii cassă de bancă din Iaşi care a refuzat primească spre distribuire «timbrul concentraţilor» este «Banca de Credit Român». ■ Dl. colonel Liciu comandantul regimentului XIII Ştefan cel Mare şi locot.colonel Nădejde, din acelaş regiment, au luat iniţiativa de a boteza copilul sergentului Stavrache, pentru a da astfel un exemplu de camaraderie între ofiţeri şi gradele inferioare. La acest botez vor asista toţi ofiţerii şi gradele inferioare ale regimentului. Fapta frumoasă a d-lor coloneii Liciu şi Nădejde e în acelaş timp oportună, întrucât astăzi mai mult ca oricând trebuie să avem dovada bunelor raporturi ce există în toată oştirea. ■ Stagiunea teatrului naţional se va deschide la 15 Octombrie. Repetiţiile continuă cu multă asiduitate. Intre nouile piese cari se repetă acum sunt:Procurorul* şi „Apostolul*. In cursul aceste luni comitetul de lectură al teatrului se va întruni pentru a fixa repertorul nouei stagiuni în mod definitiv. ♦ De la comsulanul german.— In Galiţia domneşte liniştea. Ofensivă încercată de Ruşi a fost respinsă energic. Mai multe mase mici ale armatei ruseşti, încercând să pătrundă prin Carpaţi, au fost respinse pretutindeni cu pierderi mari pentru ele. In Serbia înaintează ofensiva noastră viguros. In Franţa, situaţia armatei germane este foarte favorabilă. Fortăreţele sunt silite una după alta să se predee. — In urma ofensivei reluate de către trupele aliate austro-ungaro-germane în Galiţia se recunoaşte o mişcare violentă de retragere a trupelor ruseşti. Lângă Biecz a fost respinsă o divizie de cavalerie rusă cu pierderi mari pentru Ruşi. La nordul Vistulei, forţe mari ruseşti sunt puse pe goană de către trupele austro-ungaro- germane. — Ştirea adusă de presa Parisiană, de provenienţă din Petersburg, după care ruşii sub conducerea lui Rennenkampf ar fi înaintat victorio şi reocupând Soldau este în toţi-1 inventată. Armatele unite germano-austriace în marşul lor de înaintare prin Polonia sudică, alaltăeri, au aruncat înapoi şase divisii de cavalerie rusească. Aripa dreaptă a armatei ruseşti la sud de Vistula este în plină retragere, trecând fluviul sau cu trupe considerabile. Mai la est de har ruşii au încercat să înainteze, dar au fost pretutindeni respinşi sângeros. (.S8) Bussche ® Teatrul «Sfoema-9 modern» — Programul Senzaţional de astăzi cuprinde : Afacerea Colierului Negru, mare dramă senzaţională. „Ducesa d’Aiglemont*, Dramă. „Cântecul Lebedei“ comedie şi .Vederi după natură*. In antractele serale va debuta Mondiala Dieseusă M-me Debriége. Vineri 19 Septembrie 1914, Program nou «Bastarda». — La Şcoala profesională «Hristache Zănescu» din str. Cuza-Vodă No. 22 s’au început înscrierile şi va ţinea până la 15 Septembrie în fie care zi între orele 9—12 a. m. , Sala Sidoli.—In astă seară program nou cuprinzând: .Domnul Vânează o frumoasă şi amuzantă comedie a lui G. Feydeau, care a obţinut mari sucese şi la Bucureşti, cu artista Lucy Jousset In rolul principal. Programul nou mai cuprinde : Mireille, după scrierea celebrului autor provensal Frederic Mistral.—O comedie cu proces, scene humoristice, etc. etc. ® In guvernământul Kiev (Rusia) ivindu-se două cazuri de holeră direcţiunea generală a serviciului sanitar a luat cuvenitele măsuri pentru călătorii şi provenienţele din acest guvernământ. * Studii şi observaţii, noul volum al d-lui I. Botez, apărut în editura „ Vieţii Româneşti“ şi cuprinzând în mare parte un material inedit, a fost depus la toate librăriile. Volumul .Studii şi observaţii, de peste trei sute pagini, conţine următoarele capitole : Două comedii vechi engleze cu un erou moldovan. Odiseia unui Prinţ moldovan. Un accident suggestiv. Shyloch. Iubire tragică—Romeo, Juliet, Othello.— Cetind pe Bergson. Pe marginea unei cărţi engleze. Sir Lubbock. Asupra unor incidente de presă din Anglia. Păreri despre Români in presa şi literatura străină. Patronajul in literatură. »Isprăvile lui Păcală“... şi ale altora. Paralelismul metodologic dintre limba maternă şi limbile moderne. Rolul şi organizarea Senatului. Cum se prezintă chestia rurală in Anglia. Analfebelismul rural la noi. Caracterul şi răspândirea învăţământului secundar. Scriitori engleji despre Români. La curtea de apel d-nii magistraţi au subscris lunar următoarele sume : pentru ajutorarea familiilor concentraţilor. D-nu Ioan T. Burada 50 lei, G. Sturdza 50 lei, Al. Gane 20 lei, C. Buzdugan 10 lei, D. Antonescu 20 lei, P. Paraianu 20 lei, D. Gregorovici 20 lei, D. Volanschi 20 lei, V. Erbiceanu 10 lei, Iulian Teodorescu 20 lei, M. Ghinea Ionescu 20 lei, Savel Zăhărescu 20 lei, Em. Cernătescu 10 lei, I. Popescu grefier 5 lei, I. Mancaș grefier 5 lei. Pentru familiile concentraţilor Subscripţia deschisă de «Mişcarea» I. Werner 40 » Preot.Cicerone Iordăchescu 5 » Preot Valeriu Iordăchescu 5 » Econom P. Savin 40 » Arhitect Iulius Reinike 20 » Oficiul telegrafic Poştal Iaşi 30 » I. M. Boureanu 5 » Gabriel Pârvu direct. Mitropoliei 20 * Vasile E. Theodoru avocat 10 » A. Teodorini, direct. „Conservatorului“ 20 » Pensionarii telegrafo-poştal 19 » I. Dimitriu, comerciant, Piaţa Unirei, 20 » Sumele se primesc zilnic la redacţia ziarului nostru «Mişcarea» 50 Lei Petru Iliescu 20 » Fritz Fairing sculptor 10 » Locot.-colonel C. Langa 60 » Efrem Mazlim 40 » Pandele Zamfirescu 100 » Buțureanu V. 40 » Dr. S. O. Konya 25 » P. Bogdan prof. univ. 20 » C Vis ... ; ' * XV Ultima ora Generálni Âuffenberg bolnav Viena. Comunicatul oficial dela marele cartier general zice : Generalul Auffenberg comandantul armatei t’a îmbolnăvit. Această știre va pricinui regrete generale. * Meca. — Sudslavische Corespondatia află că prizionerii sărbi sosiți în Sarajevo povestesc cu toţii că numai o mică minoritate dintre ofiţerii sârbi mai vrea să continue războiul şi împinşi de Buda mai menţin rezistenţa armatei dar cu sforţările cele mai mari. Majoritatea populaţiunii şi a armatei e sătulă de răsboiu şi gata să depună armele, dintr’una din cele din urmă lupte, mai multe tunuri sârbeşti au fost luate. A mai fost capturată o baterie duşmană care din cauza terenului foarte greu nu poate fi pusă în siguranţă a fost demontată.* Un nou convoiu de prieteneri cuprinzând 5.000 de soldaţi sârbi a plecat spre Bosnia. Acest număr trebue să se mai sporească zilele acestea în urma acţiunei încercată contra detaşamentelor sârbeşti care au evadat in Bosnia. Bombardarea Anversului Berlin. Ziarul Amstrdam telegraf află din Anvers cu data de 28 octombrie, că germanii au început bombardarea celor trei forturi Waelhem Sf-la Ecaterina şi Wavre. In mod oficial se anunţă că germanii a intrat în timpul noptei în Malines (Wolfbureau). Comunicat Rus Petrograd. Comunicatul din 28 191 spune : In regiunea Osova- Druske I trupele ruseşti au dat lupte crîncene [ contra Germanilor o nouă încercare a inimicului de a trece Niemenul a eşuat. O luptă crîncenă se dă pentru stăpînirea eşirilor sudice ale pădurei Augustovo în Galiţia occidentală lingă Dukli ariergarda austriacă a fost înfrîntă. O coloană austriacă, care se retrăgea spre Fristak şi-a părăsit tunurile şi chesoanele. In regiunea Krasno trupele ruseşti au făcut 200 prizonieri din 22 regimente diferite. Drumurile dincolo de San sînt pline de puști, cartușe și convoiuri părăsite. Pe frontul de răsărit se anunță că trupele rusești au reocupat Augustovo. Desfiinţarea Capitulaţiilor Constantinopole. — Ca începere de mâine încetează regimul favorizat al străinilor in Turcia.