Mişcarea, decembrie 1914 (Anul 6, nr. 274-295)

1914-12-04 / nr. 276

* * * * ANUL VL No. 276 4 k. O K A M K N T E i­­­ară pe un an . . . 20 lei In streinătate pe un an . 40 „ Pentru preoţi şi invăţători ru­­rali se face o reducere de 50°/( Scsîaeţîa şi Adiralnîslrnţial IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5. la lot­alui clabalul Naţional-Liberal Uh număr 5 BAIO JOLI 4 DECEMBRIE 1914 ZIAR NATIONAL - LIBERAL. CODITIAN TELEFON No 12 & v* ** 'n* «■'*** Linia pe pagina ri leu Linia pe pagina iii •V* b Linia pe pagina rv (0 b SUB^DIRECȚIUNEA UNUI COMITE ‘ 'wvtttsii* <1* oatianal-llber«1 ; . Lii număr 5 B \X* gefia conservatoare­iîntregirea neamului Desigur, că nu putem fi mîndri de loc de cele ce se petrec as­tăzi în viaţa noastră politică internă. Se oferă un spectacol care poate fi o primejdie pentru interesele ţa­rei şi care constitue, în orice caz, o ruşine pentru viaţa noastră poli­tică. In partidul conservator s’a re­deschis eternul proces al şefiei şi eroul este tot eternul mîncător de, şefi, dl. Nicu Filipescu. Dl. Filipescu s’a hotărât să deie, în fine, lovitura d-lui Marghiloman. Ziua de mîine va fi hotărîtoare. In şedinţa comitetului consultativ conservator se va decide soarta ac­tualului şef al partidului conserva­tor. Se zice că d. Marghiloman şi-a luat măsurile necesare şi că lovitura d-lui Filipescu va suferi un eşec dezastruos. Dar faptele trebuesc judecate sub un aspect mai general. Viaţa par­tidului conservator e de multă vreme sbuciumată de problema şefiei. Am­biţiunea boerească nu s’a dat nici odată infrîntă şi ea a constituit În­totdeauna cea mai mare nenorocire pentru partidul conservator. N’a crezut nimeni insă, ca în împrejurări ca acele de astăzi, par-­­ tidul conservator ne va oferi spec­tacolul unui scandal pentru şefie. Şi totuşi, scandalul s’a produs. Dl. Nicu Filipescu, marele «pa­triot» de la Dacia şi de la statuia lui Mihai Viteazu, irezistibilul lup­tător pentru idealurile naţionale, promotorul «Acţiunei Naţionale» şi al scandalurilor de stradă, şi-a pă­răsit activitatea de... întregitor al neamului, a parăsit Dacia şi sta­tuia lui Mihai Viteazu, pentru a-şi concentra toate forţele, toate idea­lurile naţionale şi tot... patriotismul, în jurul «şefiei conservatoare» şi tot focul râsboinic şi-l varsă la şe­dinţele comitetului execuţiv! Din luptele pe care le-a deslăn­­ţuit astăzi, dl. Filipescu rămîne de­finitiv calificat pentru restul carie­rei sale politice. Ar fi de dorit însă, ca partidul conservator să aibă forţa necesară de a înfrunta cu succes «lovitura» d-lui Filipescu, pentru ca să puri­fice definitiv atmosfera pe care de atita vreme o viciază ex-micul dic­tator. POLITICA VORBELOR «Este evident pentru toţi că o naţiune care poate să fie constrînsă dintr’un mo­ment într’altul prin forţa evenimentelor să ia hotărâri grave nu numai că nu are interes, dar are datoria faţă de ea Însăşi să se abţină de la deşerte declaraţiuni şi manifestaţii. Rezerva este în condi­­ţiunile actuale o forţă şi o apărare». Cu aceste cuvinte comentează marele şi democratul ziar italian „Tribuna* dis­cursul primului ministru Salandra şi îm­prejurările în care acest discurs a fost rostit. In chip firesc şi cu totul îndrăp­­tăţit comparăm aceste cuvinte cu sbu­­ciumările sgomotoase ale câtor­va gazete şi câtor­va oameni politici de la noi cari cred cu totul altfel. In fiece zi aceştia cer să se facă „lu­mină*, adică vorbă cât mai multă, pen­tru ca toată lumea din ţară şi peste hotare să ştie ce gândeşte guvernul ro­mân şi ce are de gând să facă de azi în... şase luni. Ba încă unii dintre aceştia, is­cusiţi diplomaţi, devin sarcastici faţă de atitudinea Statului român şi ironizează cu multă vervă pe cei care nu se decid să proclame odată cu glas mare care-i visul României şi ce are de făcut rega­tul nostru liber în conflictul european. O, ironii lesnicioase şi poze impecabile de cavaleri, care, dacă ar avea ei pute­rea în mână ar arăta de grabă Europei ce se poate face—cu discursurile fru­moase ! Așa încă, guvernul nu vrea să rostească nici un discurs frumos, nu vrea să bată nici o tobă, iar cei ce vor să se facă „lumină* rămîn cu dezideratul şi cu indignarea. „Adevărul* ţine recordul acestui pro­cedeu de a deslega problemele externe. Să se vorbească mult şi multe, mai cu seamă să se spună verde dinainte ce gândeşte România pentru eventualitatea rezolvirei conflictului european într’un chip şi pentru eventualitatea rezolvirei lui în chip cu totul opus — ca toată lu­mea să fie prevenită. In aceste momente supreme pentru desvoltarea politică a Europei, când toate se decid prin forţă şi prin acţiune, la noi se mai găsesc încă oameni cu credinţa naivă că vorbele mai pot avea vre­un preţ. In aceste momente, precum observă cu atâta dreptate ziarul italian, vorbele nu au valoare decât dacă se transformă numai­decât în acţiune ; altfel ele sunt o bravadă sau o naivitate cu dezastru­oase urmări. Discursuri, poezie entuziastă, emo­ţionantă istorie naţională, s’au făcut până acum. Orice reluare a acestora drept „politică*­­ externă în momentele de a­­cum—o atât de lesnicioasă reluare—nu poate fi considerată decât ca o dovadă de îngustime de vederi ; acestea şi-au reluat altă dată sarcina de a forma o pu­ternică conştiinţă naţională, de a forma un suflet românesc cu hotare lămurite — şi şi-au îndeplinit această sarcină într’un chip strălucit. Acum însă, orice vorbă care nu tinde să se transforme imediat in acţiune, este o excitare dăunătoare, o călcare a datoriilor pe care le avem faţă de noi înşine. Am păcătuit destul de multă vreme printr’un exces de vorbe deşarte. Tre­buie să fim convinşi insă că acum, mai mult ca oricând, vorbele de prisos nu conţin nici cea mai uşoară posibilitate de a influenţa asupra realităţii brutale a faptelor—singurele de preţ. cooperative, a alcătuit un studiu, care va servi la organizarea cooperativei de brutărie din oraşul nostru. Cooperativa din Galaţi a fost înfiin­ţată la 1897 cu un capital de 114.825 lei împărţit in 6993 acţiuni a câte 25 lei fiecare. Astăzi ea are imobilul său propriu cu cele trai moderne instalaţi­uni tehnice. Cu toate că instalaţiunile şi maşinăriile împreună cu imobilul compus din două etaje au costat 235 000 lei, cooperativa dispune astăzi de un fond de rezervă de 25.000 lei. D. Toma se ocupă in acest studiu de statutele cooperativei, administraţia, lo­calul brutăriei, maşinele şi utensilele, personalul întrebuinţat la producerea şi desfacerea pânei, contabilitatea şi pro­­ducţiunea. D-sa a făcut in studiul d-sale diferite observaţiuni asupra modului cum s’ar pu­tea organiza şi la noi o astfel de coo­perativă de brutărie. Comuna—zice d-sa­­ —va trebui să intre în această coope­rativă ca asociată. jj In privința capitalului, el va trebui să fie susceptibil de sporire sau scă­dere,—acesta fiind unul din principiile fundamentale ale cooperativelor, in care­­ oricând se pot recruta membri mami, sau ? per de din cei vechi prin demisi­une, de­­­­ces sau escludere, fără a fi nevoie în a­­ceste cazuri de dizolvarea sau reconsti­tuirea societăţii. Acţiunile a 100 lei una, vor fi nominative şi negociabile, după efectuarea complectă a vărsămintelor ; se va garanta acţionarilor un dividend de 5 la sută şi în caz când acest dividend n­u s’ar obţine din operaţiile societăţii, el să se complecteze din fondul de rezervă. Controlul va fi încredinţat asociaţilor. Grâul se va cumpără direct de la pro­ducători, măcinatul se va face pe soco­teala cooperativei. Suprimând in acest scop pe intermediari, preţul făinei va fi mai mic şi deci şi pâinea va fi mai eftină. Deocamdată cooperativa va putea func­­­­ţiona fără instalaţii şi imobil propriu, utilizând unele din brutăriile existente. Treptat însă cu creşterea mijloacelor sale şi pe măsură ce utilitatea ei se va re­simţi, se va face instalaţiunea proprie şi sistematică de brutărie şi dacă va fi cu putinţă, — aceasta ca ideal pentru mo­ment—se va înfiinţa o moară proprie. Pe aceste baze se va înfiinţa şi la Iaşi o cooperativă de brutărie, cu participa­rea Comunei, care să aibă dreptul tot­deauna să-şi spuie cuvântul său asupra preţurilor. Acest studiu al d-lui C Toma va fi discutat pe larg într’o apropiată şedinţă a consiliului comunal, când vor în­cepe primele demersuri in vederea rea­­lizărei acestei cooperative, aici de înalta artă dramatică—Sh­ow ne pre­­sintă în această comedie de salon un tip de „Amant“ veşnic îndrăgostit, un fel de Don­ Juan modern care iubeşte cu aceiaşi putere când pe o femeie, când pe alta, fără ca prin arta sa de a cuceri sufletul femei­lor să poată avea succesele unui Don Juan. Această iubire a lui Chantéris, — numele „Bărbatului iubit de femei*—constituie mie­zul şi intriga piesei, în care scenele de dra­goste dintre el şi Grace, femeea văduvă pe care o iubeşte, ca şi scenele de dragoste şi gelozie dintre el şi Julia, frumoasa d-şoară pe care deasemenea o iubeşte sunt redate cu toate marile însuşiri pe cari le întruneş­te dramaturgu­l-filozof. Ambele aceste femei — şi acesta e şi fi­nalul comediei—constatând filozofal că Char­­leris nu poate fi un soţ ci numai un „a­­mant*, singura lui vocaţiune firească, de­clară sentenţios: — „Să nu facem niciodată dintr’un a­­mant un erou.“ Aceasta e problema şi teza filozofică a „Bărbatului iubit de femei“ ce se va juca la Teatrul Naţional din Bucureşti. Comedia, cum am spus, e o operă emi­namente literară, o teză dramatică care a­­minteşte pe Dumas, Bahr, şi mai ales toa­tă filozofia teatrului ibsenian, ea care are chiar un titlu sugestiv, e o piesă de ebâreie clasică ceia­ ce nu poate intra în „gustul viciat* al d-lui regizor de la Iași... Araid O brutărie coope­rativă în laţi — Iniţiativa Adminis­traţiei Comunale — Am anunţat la timp că Administra­ţia Comunală a luat iniţiativa de a pune bazele unei cooperative de brută­rie în oraşul Iaşi. Ideia aceasta merită toată atenţiunea şi credem că faţă cu actuala stare de lucruri, organizarea acestei brutării va aduce reale servicii, in special popu­­laţiunei sarace. Credem necesar a da câteva amă­nunte privitoare la această chestiune, care preocupă astăzi pe membrii actua­lei administraţiuni comunale. D. Gh. Mârzescu, primarul oraşului, a însărcinat în acest scop pe d. Const. Toma ajutor de primar, să studieze or­ganizarea cooperativei de brutărie din Galaţi, una din cele mai solide coopera­tive din ţară. D. Toma a fost în acest scop la Ga­laţi, unde studiind organizarea acestei PĂRERI ŞI FAPTE .Bărbatul iubit de femei" E o convoiie. După titlu sr pfirea o far­să, picantă ca „Hapurile Miraculoase“ „To­to“ sau ceva mai distins, In genul „Frumoa­sei Aventuri.“ Dacă „Bărbatul iubit de femei* ar face parte din acest gen teatral a şi reco­m­a­nda-o d-lui... regizor al Teatrului Naţio­nal ca s-o puie în repertor şi s-o joace la repezeală, Înainte de a fi jucată pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, unde pie­sa e şi pusă la repetiţie. Dar această comedie este o piesă tezistă datorită lui Bernard Shaw, marele scriitor englez, pe care Teatrul Naţional din Bucu­reşti l-a pus lu repertorul de acum ca să facă o selecţiune în sensul de a juca opere literare şi a se deosebi astfel de trupele de comedii Iu care primează picanteria şi frivolitatea odată cu viaţa nocturnă... Intre pieseie de reputaţie literară, din re­­pertorul clasic şi modern al Teatrului Na­ţional din Bucureşti figurează şi piesa filo­sofică a lui Shaw; repertorul contrastea­ză în totul cu actualul repertor al teatrului ieşan, unde vedem că pană şi pentru socie­tatea „Cantina Şcolara“ se dau reprezen­taţii cu „Toto“... „Bărbatul iubit de femei“ a lui Shaw — după titlul francez—poartă în original titlul „The Philanderer* şi face parte din volu­mul marelui scriitor, intitulat „Unpleasant Plays“. Pe scenele teatrelor germane, un­de a ţinut afişul vreme îndelungată, piesa s’a jucat sub titlul „Amantul.“ Filosof, paradoxal, ironist, polemist și pamfletar, acest mare scriitor al Angliei ne prezintă în această comedie mediul intelec­tual englez care face paradă din filozofia ibseniană, fără ca de fapt el, mediul, să fi pătruns sensul profund filozofic al lui Ibsen. Din acest punct de vedere „Barbatul iubit de femei* este o operă persiflantă, un pan­­flet literar și artistic. Din punctul de vedere teatral—și vorbim Informaţii : D-nii C. Toma ajutor de primar, X. Eraclide şi Dr. P. Fior medicul şef al oraşului, au fost însărcinaţi de prima­rul oraşului să studieze revizuirea tutu­ror regulamentelor comunale. ♦ Comitetul Cercului didactic din Iaşi, în ultima sa întrunire, a hotărât ca în fiecare cercuri de la 10­7 p. m. să-şi reia activitatea sa obişnuită. Se aduce la cunoştinţa tuturor membrilor pentru a fi în cât mai mare număr. B Direcţiunea vămei locale a fost în­ştiinţată că ministerul de finanţe a dis­pus reducerea taxei vamale pentru hâr­tia in rulouri de la jo la 1 lei suta de kilograme. ■ Examenul de înaintare al învăţăto­rilor, ce se fixase la 1 Noembrie 1914, s’a amînat la 26 Ianuarie 1915. Inspec­­ţiunile speciale vor dura pănâ când se va lua vacanţă de sărbătorile Naşterii Dom­nului. — Paralel cu inspecţiiile speciale ale învăţătorilor cari s’au înscris la exame­nul de înaintare se fac inspecţii speciale şi învăţătorilor-ajutori cu titlu definitiv, care cer să fie asimilaţi cu învăţătorii. Aceste inspecţii vor dura cel mult pănă la finele lunei ianuarie 1915, când sa va forma un tablou de cei recomandaţi, pen­tru a li se prevedea sporul de salar pe 1 Aprilie 1915. ■ „Liga Culturală* secţia Iaşi va ţine mâine Joui 4 Decembrie ora 3 p. m. o adunare generala în curtea bisericei Bărboi la ordinea zilei fiind următoarele ches­tiuni : 1. O scurtă dare de seamă de cătră secretar şi de cătră casier, fie­care în parte. Aprobarea bilanţului şi descărcarea Co­mitetului de gestiunea sa. 2. Alegerea noului Comitet de Admi­nistraţie compus din 7 membri, conf. art. 16 din statute. 3. Discuţie asupra atitudinei secţiunei locale în chestiunea evenimentelor mari actuale. 4. Cum şi alte chestiuni privitoare la Liga Culturală Secţiunea Iaşi pentru a merge mai bine. o Dl. Cantuniari a fost numit medic veterinar la circ. II a oraşului Roman. o Ca în toţi anii „Societatea de gim­nastică“ va aranja şi anul acesta un splendid pom de Crăciun. De asemenea serbarea revelionului se va face şi de data aceasta cu un fast deosebit. Vom da la timp programul acestor frumoase serbări creştineşti. ■ In serile de 9 şi 10 Decembrie trupa de comedii a d-lui A. Popescu va juca in sala teatrului „Cinema Modern* revista „Intrăm sau nu intrăm?*. ■ Ministerul de război a dat un ordin ca învăţătorii înaintaţi la gradul de sub­locotenenţi în rezervă, să fie concentraţi în serii câte 15 zile în lunile Decembrie şi Ianuar. Revizoratul va avea grijă de­­ suplinirea lor. B Dra A Balan studentă la faculta­tea de medicină a fost numită internă a Spitalul Paşcanu în locul d-rei Adina Artino demisionată. ■ Ministerul Instrucţiunei publice, a cerut de urgenţă direcţiunelor tuturor şcoalelor secundare orari­ul. • Apel.—Societatea Ortodoxă Naţi­onală a Femeilor Române, secţia Iaşi, face apel la Publicul din Iaşi să bine­voiască a dărui, cu ocazia Sf. Sărbători de Crăciun, fie jucării, lucruri de îm­brăcăminte, boline etc. pentru copii de la vrâsta de 3 la 7 ani, fie bani, cu ca­re Societatea va compara cele necesare copiilor lipsiţi de mijloace. Comitetul face apel la toţi copiii, cari dispun, să nu uite pe fraţii lor, cari n’au nimic­ de Crăciun şi să le facă cite un dar cit de mic. Face deasemenea apel la toţi domnii Cofetari a dărui bomboane, plăcerea co­piilor, la toate magazinele a oferi res­turi de stofe din care se va confecţiona haine, paltoane etc; la toţi domnii Cis­­mari a oferi cite o pereche de botine pentru copii nevoiaşi. Toate darurile se vor trimite sau la sediul Societăţei, str. Carp No. 2 sau la Doamnele din Comisiunea d Organiza­re a Stelei de Creciun. Numele donatorilor şi a donatoarelor vor fi publicate în jurnalele din locali­tate, asemenea şi o dare de samă amă­nunţită de lucrurile cumpărate din ba­nii oferiţi. Serbarea Stelei se va face la grădina de copii din strada Socola In ziua de 23 Decembrie, ora 4 p. m. Cecilia Col. Liciu, str. Lascar Catargi 23. Ana Netter, str. Armeană 18. Ale­xandrina Nicolau, str. Sf. Teod­or. Ma­ria Stroici, str. Carp­­. Alexandrina C. Praja, str. Păcurari 31. * Vineri 5 Decembrie a. c. va avea loc, cu ocazia patronului şcoalei profe­sionale de fete „Sftu. Sava“ din locali­tate, o mică serbare în localul şcoalei, in urma oficierii serviciului religios, la biserica „Sftu. Sava“ la care va cânta corul şcoalei, dând răspunsurile la Sf. leturghie. Direcţiunea şcoalei, roagă pe părinţi, conrespondenţi şi cei interesaţi să asiste. * Primim la redacţie o broşură cu­­prinzind darea de seamă cu ajutorarea mobilizaţilor din Huşi în vara anului 1913 şi a ridicărei unui monument în piaţa Mârza din acel oraş. * Călătoriile ziariştilor pe C. F. R. — Un ziar din Bucureşti publică astăzi următoarea informaţie cu privire la dreptul ziariştilor de a călători pe căile ferate : Ministerul de lucrări publice este ho­tărât să modifice regulamentul de trans­port pe C. F. R., în ce priveşte pe zia­rişti. Astfel ni se afirmă că gratuitatea că­lătoriei se va acorda numai profesioniş­tilor fără nici o altă îndeletnicire decât ziaristica; actualele permisiuni de călă­­torie se vor repartiza pe două categorii ; administraţiile ziarelor se vor bucura de gratuitatea călătoriei în cl. II-a, iar zia­riştii propriu zis, întrunind condiţiunile de vechime şi cealaltă de care vorbim, vor călători ca şi în prezent. * Grajdurile comunei au fost Strămu­tate din str. Sărărie la Abator. * D 1 Rector al Universităţei a vali­dat alegerea d-lui Leon Baliff ca presi­dent al Societăţei mediciniştilor.­­ Senatul universitar a decis a se cere Ministerului ca pe viitor cursul de Oto-Rhino-Laringologie, să devie obliga­tor pentru studenţii universităţei noastre.­­ Duminică 14 Decembrie D-ra Ella Negruzzi va ţinea o conferinţă la Cer­cul Analelor. * Luni 8 Decembrie vor începe con­cursurile cu elevii de la Belle-Arte, de sub imperiul vechiului regulament. La acest concurs vor lua parte următoarele eleve: D-na Marcela Hasnaş, D­na Lu­cia Ionescu şi D-ra A. Filipescu. * Programul nou de astăzi la «Tea­­trul Onema-Modern» cuprinde „O­­noarea Bancherului* dramă sentimen­tală în 2 acte. In program se mai cuprinde : 1) în­vingătorul învins, dramă in 2 acte. 2) O zi de glorie, comedie. Peste Program : Din Războiul Euro­pean fronturile Ruso-Germane, actuali­tăţi luate de pe câmpul de războiu.

Next