Mişcarea, ianuarie 1915 (Anul 7, nr. 1-23)
1915-01-14 / nr. 9
ANUL Vil. No. 9 AMQ11MBHT« In ţară pe un an . . . 2© lei In streinatat© pa un an . 4© „ 'antru preoţi si învăţător! rutati sa faca o reducere da 5©*/« Redacţia ţi AdmalaiBiratl» IAŞI, PIAŢA UNIREI, Ns. î. ia italai clabalal N*ti«msd-LU»erai IIn număr 5 BANI MERCUR! 14 IANUARIE 4915 MTcranPi Jh « n m uAn hA ZIAR NATIONAL LIBERAL. CODITIAN TELEFON Not 121 % ies!«** P*, ssfs«*' Linia p* pagina 0 Linia pe pagista III i îmi» pe pagina IV i leu ."i© b I© b ÂUB'‘j^tKCTIU!«BA NICI COMITET TOâii'îsd» 4« ela»«! «*ti»«,»i-Ubarai .VT-t-Un număr 5 BANI Rasboiul şi apararea noastre naţională Dl. Vintila Bratianu publică, sub titlul de mai sus, următoarele : Faptele vin să confirme din ce în ce mai mult nevoia de a se lua măsuri mai radicale în privinţa exportului produselor noastre. Ceea ce prevedeam în articolele mele precedente începe să se realizeze. Statele ţărilor importatoare se organizează pentru a face faţă dificultăţilor alimentaţiunei Isr. Şi cum prevedeam,, exportul nostru rămîne la voia intâmplărei în faţa unor adevărate organizaţiuni de stat cu caracter de monopol. In Germania se vorbeşte de organizarea unei societăţi cu un capital de 100 milioane de mărci, la care să participe pe lângă cele mai puternice instituţiuni financiare, comune# şi provinciile; sa va îngriji de aprovizionarea pieţei interne, iar Elveţia a luat de-a dreptul soluţiunea unui monopol de stat al cerealelor. Un binevoitor ne trimete după un ziar strein decretul consiliului federal pentru organizarea importaţiunii cerealelor. Aceste organizări vor funcţiona în timpul războiului; este de prevăzut insă că istovirea stocurilor disponibile, deficitul pe care producţiunea statelor beligerante II va avea, vor face ca aceste măsuri de ocrotire să se prelungească şi după pace. lată de ce măsuri de prevedere din parte-n# se impun# şi mai mult. % Iată şi decretul consiliului federal pentru organizarea importaţiunei cerealelor: Consiliul federal elveţian, avănd în vedere articolul 3 din decretul federal din 3 August 1914, asupra măsurilor potrivite pentru asigurarea ţărei şi menţinerea neutralităţei sale, asupra propunerei Departamentului militar, decretează: Art. 1.—Importaţiunea cerealelor (grâu, orz, secară, ovăz, porumb) produsul măcinatului lor, cuprinzând făinele furajere şi târâţele, ca şi orice furagiu concerntrat necesar alimentărei vitelor, este rezervat exclusiv confederaţiunei. Art. 2. -Comisariatul central a! războiului este însărcinat cu cumpărarea in străinătate ei cu revănzarea productelor menţionate la art. 1. Aceste producte vor fi afectate numai la trebuinţele ţarei. Art. 3.—Casele şi persoanele domiciliate în Elveţia cari, înaintea intrărei in vigoare a prezentului decret, au cumpărat in străinătate mărfuri de natura celor menționate la art. 1, vor putea fi autorizate de comisariatul central al războiului de a le importa in Elveţia orice reexportaţiune a acestor producte sau a produselor rabinării lor, este absolut interzisă. Art. 4 --Comisariatul central al războiului este autorizat a dobândi pentru el, productele menţionate la art. 3, dacă importarea lor în Elveţia este grea sau imposibilă. Art. 5. — Comercianţii cari vor fi vândut mărfurile lor Confederaţiunei, aşa cum se specifică la art. 4, vor fi liberi de orice obligaţiuni pe cari le-ar fi contractat faţă de clientela lor elveţiană relativ la predarea mărfurilor. Art 6 — Contravenţiunile la dispoziţiunile prezentului decret vor fi urmărite şi reprimate în virtutea art. 6 şi 7 din ordonanţa Consiliului federal din 6 August 1914, cu privire la dispoziţiunele penale în timp de război. Art. 7.—Prezentul decret va intra în vigoare la 12 Ianuarie 1915. Departamentul militar și Departamentul finanțelor și al vămilor sunt însărcinate cu executarea sa. __ PARERI SI FAPTE _ Moartea unui scriitor Clud mor aiâtes svfkte Io tâmpu’ c h onnare, moarte* unui seriitor, c*re bull'd« ochii pe vecie la căminul seti, nu mni apar« aUt d« impresion&nlA și în jurul numelui «cu nu se m&i poate f'*ce «tita discuție cum se făcea Iu vremuri normale. Războiul cu numeroasele lui violin*, cu şi mai nume-' roasiie lui telegrame alarmante, nu mai îngăduie par’eă ziaristului să aibă aceiaşi latidunine pentru fapteie obicinuite tu cursul vieţii rigulala şi el nu se poate opri «milt ?n jurul urnii evaniuiriit de saama, fiind că telegramele şi telefoanele îi transmit dinoră in oră aite ştiri ps cari trebuie sft le înregistreze şi si le comenteze In aşa fel în cit să nu uite niciodată ea se adresează opiniei publica care e consacrata în întregime răsboiului.... Totuşi— cu aceste reflecţii despre noi înşine, ziarişti--de profesie, im ne vom pute* mii gini să nu relevăm moarte* unui scriitor dramatic jucat și pe scena teatrelor noastre. E vorbi ds dramaturgul francez Odlavet autorul at!t ds gustat al pieselor bulevardiere de Paris,—tovarășul de artă al lui de Flsrs,—care a murit da curlnd la Paris. Pentru cei cari gustă teatrul uşor, piesa care balansează Intra comedia de salon şi simps farsă sau picanterie, firma teatrală Fiers et Cullevet nu e necunoscută. Cu atlt mai mult teatrul acestor scriitori are Însuşiri artistice, iurit una din piesele lor „ Amorul veghiaza“, inestă şi la noi în traducerea neuitatului poet. D.Anghel, a făcut parte din repertorul Comediei franceze. Pe vremea trupelor dramatice conduse de d. Davilla, aceşti scriitori francezi erau în vogă în repertorul nostru. „Magarul lui Buridan“ era unul din succesele teatrului Davila, chiar in cursul acestei stagiuni se joaca land una din piesele lor de succes „Frumoasa Aventuri“. Caillavet moare la vîrstă de cinci-zeci de ani, lăsând în urma sa pe tovarăşul seu de muncă şi de creaţiune Robert de Fiers. Teatrul uşor si Parisului pierde prin moartea lui Caillavet pe unul din cei mai gustați autori, căruia cronicarii parisiani îi consacră articole elogioase. Araid rie și la 26 Ianuarie.| Pagrubele de pe urma războiului Din ce în ce mai mult se dovedeşte cât de multâ dreptate a avut Schopenhauer, marele filosof german, susţinând că intelegenţa nu este principiul esenţial al lume! ci voinţa, adicâ tendinţa nereflectatâ, pornirea oarbă ce mână pe ora pe căile necunoscutului. Schopenhauer dedea ca exemplu al teoriei, ceea ce se petrece cu Instinctul sexual, unde femeia se jertfeşte pentru a trăi speţa. Nu inteligenta, ci instinctele stau la baza lume!. Dar mai mult decât exemplul lui Schopenhauer, este de ajuns să privim războiul actual, pentru a ne da seama câ omenirea nu este condusă de raţiune. Căci ce răpune, ce calcul intelectual este acela ca să se uite la un moment dat toate grijile de ieri, toate preocupările igienice, filantropice şi sociale, pentru ca omuciderea să fie singurul ideal al omenire! ? Pagubele mai ales din actualul război stau de faţă pentru a nu vorbi da imensitatea jertfelor cari ajung până la demenţă. Dacă ţinem seamă da toate pagubele, în oameni, de la începutul războiului până azi, ajungem la concluzia că aceste pagube se ridică până la 6 milioane de oameni. Şi de abia suntem la începutul războiului ! Dar nu este oare, o mare nebunie, ca în locul unei înţelegeri, în care desiderate!a fiecărui popor să fie pe cit posibil realizate, omenirea să se întremăcelărească în aşa chip încât să se piardă deodată ceea ce nîcî secole întregi de acum încolo nu va pune la foc ? Şi la ce bun atunci — ca resultatele să fie în parte satisfăcute prin atâtea pagube câte nu se mai pot închipui ? Mare oare dreptate, deci, Schopenhauer, când susţine că omenirea nu e condusă de minte, ci de patimi, de porniri nerefiectate ? Dar este inutil a face teorii filosofice asupra războiului, când el este actul unei animalităţi ce face un om, ca un permanent ecou al vremurilor de altă dată, când nu era nevoe de un Darwin, pentru a se stabili câ omul este un animal ceva mai des voltat ! CHESTIUNEA PETROLDLHI Înainte de descoperirea aeroplanelor şi teppelinurilor, înainte de a se întrebuinţa petrolul ca combustibil pentru vasele de războiu, Standard OU Company făcuse demersuri în ţara noastră pentru cumpărarea terenurilor petrolifere. Deşi petrolul n’avea atunci, importanta de astăzi, partidul liberal s’a opus înstrăinării acelor terenuri, fiindcă își dădea seamă pe rostul lor în viitor. Astfel acum suntem stăpini pt cel mai important produs, cerut de războiul european. Exportând, într’o oarecare măsură, benzină, am putut primi în schimb lucruri indispensabile pregătirii bune de război»; şi, dintr’o dată, s’a văsut di Tripla Inţelegere fi Dubla Alianţă dau rol politic acestui produs. Dar exploatarea iermurilor petrolifere este făcută de societăţi cu capital străin, care din actuala urcare de preţuri, în caz de export, cîştigă numai ele,şi noi ne scoatem numai transportul şi plată pentru avineni. Vedeţi,n’am putut să dobîndim deplina stapl-tire pe această bogăţie, din cauza neprevederii noastre. Astăzi însă, trebue să i se remedieze răul. Ca,fi in chestiunea cerealelor, şi pentru petrol este nevoe de intervenţia statului, căci, permiţindu-se exportul cerealelor, nu cîştigă producătorii, ci numai intermediarii cari incassază diferenţa de preţ, enormă acum, între străinătatea în lipsă de cereale şi ţara noastră. Tot aşa cu petrolul. Profitul intră în cassas societăţilor străine, fiind numai trecut condieste din ţara. Şi, printr’aceasta chiar situaţiunea noastră politică externă este uşor împiedicată. Cetiți pag1.11. Ultima era telefonica Informaţii « Ie missiroplsuerei dini primarii. Mâizrac», toţi eosisi- Hrrii eotsuiiSli bu renunţat la «llurnelv r» Ii »’ar eaveui «lin diferite vuRialnisi. Pe ziua de 1 Aprilie se va ţine la Iaşi examenul de definitivat al învăţătorilor cu titlul provizor, chemaţi individual la acel examen de către ministerul instrucţiei. Examinarea se va face conform regulamentului respectiv şi conform deciziei ministeriale din 15 Noembrie 1914. In actuala sesiune a Curţii cu juri din Bucureşti se va judeca procesul atentatorului turc care a atentat, la Bucureşti, la viaţa fraţilor Buxton. Atentatorul va fi apărat de cătră dnii I. Peretz prof. universitar, şi de d-nii C. Disescu şi R. D. Rose Ui■ B Senatorii fi deputaţii vor pleca mîine seară la Bucureşti pentru a lua parte la redeschiderea Parlamentului ce are loc poimâine ij Ianuarie a. c. s Iui KIii!«»■*(• M Ia garaj. La% Ateneul din Bucureşti va avea ioc, in seara de 31 Ianuarie, o „ Soră Eminesciană“ pusă sub patronajul d-lui d-lui V. G. Morţun şi cu concursul mai multor artişti şi Uterop. Reţeta ce se va realiza pe urma acestei serate va servi fondului necesar pentru idiomea unei statui la Iaşi lui Mihail Emimseu. Implinindu-se un an dela moartea, colegului lor Dimitrie Ceaur Asslan de la şcoala comercială, s’a oficiat, din iniţiativa colegului său S. Şaraga un parastas la mormântul mult regretatului lor prieten. —La serviciul divin a asistat o delegaţie compusă din elevii amici ai defunctului S. Şaraga, N. Amra, Botez M., Sândescu C., Dandulescu D., Ionescu S , Pieşu S., Banc I. şi Dismifriu D. . Ministerul de Răsboi face cunoscut Prefecture de Judeţ de a lua măsuri pe la Primăriile urbane şi rurale din acest judeţ, ca să nu mai elibereze certificate de naţionalitate tinerilor ce vor fi avansaţi la gradul de sublocotenent, decât în cazul când vor fi bine informaţi că cel c® cere certificatul e în adevăr cetăţean român. )/ B ^»«{iuţo Coxiathi aiul Couiuci«». Membrii adminisraţiei comunale au ţinut ieri o importantă şedinţă sub preşidenţia d lui Gh G. Mârzescu primarul oraşului. D-l Primar al laşului a făcut o expunere amănunţită a situaţiei financiare a Comunei, după care s’au luat mai mult hotărâri . S’a hotărât ca Duminică 18 Ianuarie să se facâ o descindere la seminarul catolic dela Copou in vederea expropriarei unei porţiuni de teren necesar conductei da apa. S’au votat apoi următoarele credite : 1) 180 lei pentru repararea cortinei dela Teatrul Naţional; 2) 480 lei pentru plata a 8 rame de fier cumpărate dela Societatea de Gimnastică pentru sera de flori dela Golu; 3) 4000 de lei pentru diverse diurne; Consiliul Comunal a aprobat apoi situaţiunea financiară a comunei pe exerciţiul 1913 - 1914. S’a autorizat intentarea procesului dlui Bijenariu pentru revendicarea unui teren. S’a respins cererea d-lui T. Botez de a vinde un loc comunei pentru şcoală. S’a hotărât ca din budgetul anului viitor să se dea bursă şcoalei de încălţăminte Gh. Caracaş. S’a respins cererea d lui Artur Gohier pentru organizarea unei expoziţii în Iaşi, B Locuitorul T. Condac din Belceşti a fost internat în Spitalul din Tg. Frumos, în stare gravă, în urma unei bătăi suferite de la locuitorii D. şi Ion Ciobanu din comuna Belceşti. Cazul se anchetează. ■ Crâşmarul David Leibovici din Tg. Frumos ducându-se in cafeneaua lui Strul Nusim a provocat scandal, luîndu-se la batac cu stolerul Froim Şaer, cel din urmă alegându-se cu răni la mână şi la pept. Examenele de Drept Civil cu d. Tabacovici se vor ţinea în sesiunea aceasta în două serii şi anume la 15 şi 16 Ianuars Dl. Arthur Gobier din Praga a cerut Comunei Iaşi înlesnirea de a organiza în Iaşi o expoziţiune de industrie casnică. In şedinţa de ori a consiliului comunal această cerere a fost respinsă întrucât nu e timpul favorabil de a organiza astfel de expoziţiuni. „ D. I. Ralet a fost numit membru supleant, din partea Universităţii din Iaşi, în comisiunea de judecată a corpului didactic secundar şi superior, la locul d-lui profesor M. B. Cantacuzino, al cărui mandat —pe 6 ani—a expirat. D. Ch. Drouhet, actual profesor de limba şi literatura franceză la facultatea de litere de pe lângă Universitatea din Iaşi, a fost mutat la catedra similară vacantă de la facultatea de litere de pe lângă Universitatea din Bucureşti. Lista No. 5 a persoanelor care au răspun la apelul dnei Imeia !u.târcelanin. Din suma de 1000 lei oferită de comitetul pentru mobilizaţi, prin Primar 1019 păr obiele, Din suma de 1000 Iei oferită de Jocky-Club 996 pâr. obiele, d-na şi d-l Vasile Jora 5 benzi şi 14 pr. obiele, O d-nă anonimă o cşarpă, d-na Victoria Corjescu 6 pr. Diapsirea şcoalii de fete „Petru Râşeanu 12 pâr. ob. d-na Margareta N. Siroici 12 p., doamna Const. Rusovici 12 păr., d-na Maria Gr. larrasidi 51 păr., d-na Lucia Titus Severin 5 păr., d. Haim A. Kaufmen 2 păr., d. Sapsu Barash 2 par., Surah Rarinovici 2 păr., Avram Iţirevi 2 pâr., Hirui Fâciieru 2 păr . 1bi Făcieru 2 păr., V. Nistor 2 păr., Cifra Solomon 1 pâr., David Giaubeig 1 păr., d-ra Oga şi d nii Dinu şi Aex Gh. Ghyka 22 păr., d-na şi d. Mde Tomescu 4 par., d-na şi d. N. I. Bartolomeu 4 părechi obiele. Adunăndu-se 4332 de părechi obiele, d-na Luca D. Grecianu le-a remis astăzi Reg. XIII Infanterie spre a se împărţi soldaţilor, la caz de mobilizare, astfel că, regimentele 53 şi 13 de Infanterie, precum şi reg. „Cuza-Voda“ de cavalerie, au primit obistale necesare şi nu mai rămâne decât batalionul IV Vânători, pentru care vor fi necesare vre’o două mii părechi. In seara zilei de 31 Ianuarie va avea loc mult aşteptatul Rai Costumat- Mascat al Societatei de Gimnastică. — Costume pentru Balul-Mascat Costumat din ziua de 31 Ianuarie dat de către Societatea de Gimnastică sa pot procura dela Teatul Naţional sau dela Societate. —A sosit o prea frumoasă colecţie de măşti. ^ Consiliul general judeţian a fost convocat în sesiune ordinară pentru ziua de 20 Februarie, la ordinea zilei fiind chestiunea budgetului. „ In seara de Sâmbătă 10 Ianuarie, in sala Soc. de Gimnastică sport şi muzică din localitate a avut loc balul organizat deSindicatul naţional General din Iaşi“. Cu tot timpul nefavorabil atât membrii organizaţiei cât şi bunii români au luat parte în număr cât se poate demara aşa că reuşita a fost deplină. Balul s’a început după cum au fost *- * nunţat la orile 8 seara, după ce Corul Sindicatului a intonat cu mult sentiment patriotic „Pe al nostru steag“, iar invazia militară marşul „La arme“. In numeroasa asistenţă compusă din reprezentanţii tutulor claselor sociale am remarcat şi pe dl Toma Ajutor de Primar care tot timpul a arătat cel mai viu interes pentru mişcarea „Sindicatului naţional“. In sunetul muzicei, şi în farmecul valsului, s-a petrecut toată noaptea Intr’o atmosferă de înfrăţire generală, iar In pauze corul Sindicatului a intonat diferite arii naţionale şi numeroşi membri au recitat versuri patriotice şi monoloage distractive. In pauza cea mare d-l Toma Popescu Barca secretarul Sindicatului înt'o cuvântare aleasă a explicat rostul mnişcantei Sindicaliste naţionale la ţara noastră, atât din punct da vedere economic cât şi naţional, mulţumind membrilor cât şi persoanelor neînscrisa încă In Sindicat, că au luat parte un număr aşa de mare, dând probă de un început, de solidaritate românească. —Nu au lipsit din sală nici socialiştii.— Câţiva şi-au făcut apariţia, dar care căutând să convingă pe sind-naţionali, au plecat convinşi de ei ,că înainte de toate fiecare trebue să dea totul pentru naţia sa. Balul a luat sfârşit la orele 4 dim, mulţumiţi fiind toţi pe deplin. — Scufiţli ţi dentimaţii.—IJTP* 17 — 26 Ianuarie se va face revizuirea scutiţilor şi reformat lor din contigentele 1909—1915. Din clasa 1909, fac parte toţi acei născuţi in anul 1887; din clasa 1910, toţi acei născuţi în 1888, plus animaţii din clasa anului 1909; din clasa 1911, toţi născuţii în 1889, plus amînaţii clasei 1909 şi 1910 ; din clasa 1912, cei născuţi in 1890, plus amînaţii clasain 1910 şi 1911 şi aşa mai departe, pină la clasa 1915 inclusiv. Vor mai fi revizuiţi după aceleaşi norme toţi reformaţii la încorporarea sus arătatelor clase adică, acei cari au fost prezentaţi ca reruţi vizitei medicale făcută de medicii diviziilor şi ai corpurilor d® armată. Cei cari la această vizită au fost găsiţi buni şi deci menţinuţi la serviciu, iar în urmă au fost rnformaţi pentru diferite infirmităţi, aceştia nu vor fi revizuiţi, ci româi bine reformaţi. După revizuire statul major al armatei va hotări asupra posiţiunei lor militare. Cei cari nu se vor presenta vor fi recrutaţi la absenţă. Transportul pe C. F. R. este gratuit. Noui forţe ruseşti Constanfcinopol.—Ziarele spun cât su sosit în Caucazia trupe siberiene, care putini răbda bine frigul, vor întări armata rusă de aci. *I . O constatare în duma rusască î Petrograd.—In comisiunea bud- getară a dumei controlorul de Stat Haritonof, vorbind în numele • ministrului de finanţe, a constatat I că populaţiunea imperiului de azi, I a avut să sufere din cauza războiului; dificultăţile economice a ţărei are de explicare Indubitabila ; interzicerea vânzărei spirtoaselor. is ■ . .."