Mişcarea, septembrie 1915 (Anul 7, nr. 91-214)
1915-09-19 / nr. 205
ANUL VILHg. 205 a K e s â sa S5 n t & »n țară pe un an . . . aost în Stremâteîe pe un an . 40 , ^ntrupraot! si Invasor? ru- 4 I? sa faea o reducere ăz aM.#/{ tftedas'tia $i AîSssaiaiistratli* IAȘI, FIAȚA TNEREI, N«. 6. '« !wal*î efetaritd KetîsaRl-Lăfecral Bi?, număr 5 BANI SÂMBĂTĂ 19 SEPTEMBRIE 1915 gjlS fflli ||||| jEggT Linia glip wf'l^ mus* maen ^^MTOate «ai Afj^rjS1TM yp*s5fa|| JpBLlEi& Linia Ilii MB pjll $|p| sppt^j gâjS****« Jk|||||||& Linîa: ^iiaii Hi mm Hi Wmffîm WB BBH ui IBBkH HB JBPil'’%10i ‘ **• *® 'y*°' ZIAR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAN w» CT LIBERAL. CODITIAN TELEFONfNc. 21 Aeitselffiri c»»Bor«t»Si(i Linia pe'pagîna ii Linia pe pagina lîî lef&îfs î*a pagina M IH8CTIUJ*BA UNUI COMIB IK,ffii!tifi|ii Oo d*l*i Kpti«B*!'UI«rr.J 1 leu (irt? b. 4'4) b. nomttr 5 BANI Partid nou, oameni Vechi MOTTO: „Ante măşti, acelaşi piesă Alte guri, acelaşi gamă Amăgit atît de adesă...“ Experienţele triste pe cari le-au făcut agitatorii chestiunei naţionale în fruntea cărora s’au pus d-nii T. Ionescu şi N. Filipescu au fost fără folos, judecind după acţiunea sterilă şi gălăgioasă pe cari aceştia o continuă. Pănă astăzi, de la începutul râsboiului, am agitat la o neîntreruptă activitate a acestor campioni ai... «patriotismului» - ca şi cum ţara ar număra romîni nepatrioţi!—şi dacă am înşira, în mod sumar, toate asociaţiile cari s’au format din iniţiativa şi alcătuirea aceloraşi persoane am întocmi o adevărată statistică. Vom cita totuşi unele din aceste «asociaţiuni» sau «ligi» patriotice cari s’au manifestat mai acut pe tărîmul politicei externe şi cari, fie că mai există sau nu, nu au contribuit cu nimic, dar cu nimic, la realizarea idealului naţional şi cari, cu toată seninătatea, îşi pot declina ori ce respundere atuncea cînd li s’ar cere o asemenea respundere. De la aşa zisa acţiune «universitară» care s’a văzut că n’a fost de cît opera d-lui Thoma Ionescu, am avut: Acţiunea Naţională, Acţiunea Patriotică, Ligile Patriotice, Oarda Demnităţii Naţionale, Arenele Române, Acţiunea Parlamentară. Fireşte, nu relevăm decît pe cele mai principale din aceste firme patriotice la cari trebuie să adăugim pe aceia cari stau grupaţi în jurul d-lor T. Ionescu şi N. Filipescu. Toate aceste «acţiuni» «ligi» şi «gărzi» e drept că în mare parte au fost compuse din aceleaşi persoane şi au fost conduse mai cu seamă de către cei doi «şefi» cari au întreprins acum aşa zisa «acţiune parlamentară». Care a fost rodul activităţii desfăşurate de toate aceste asociaţiuni „patriotice“ s’a văzut. Care este resultatul „acţiunei parlamentare“ se vede: vorbe deşarte pe toată linia , nimic serios, nimic raţional, nimic care să între în cadrul situaţiunei reale în ceia ce priveşte interesele adevărate ale neamului şi mai ales triumful cauzei mari. Că toate aceste rachete patriotice au dispărut în clipele în care s-au produs d e fapt recunoscut de toţi. II recunosc acest fapt nu numai aceia cari au privit, de la distanţă, desfăşurarea fiecărui grup patriotic în parte, dar îl recunosc chiar aceia cari au inspirat formarea lor. Cînd acţiunea universitară a încetat brusc, a început acţiunea naţională. Acesteia i-au urmat acţiunea patriotică şi succesiv au venit, rînd pe rînd, celelalte „ligi“ şi „gărzi“, Arenele, iarăşi „Acţiunea Naţională“ şi acum ,,acţiunea parlamentară“. Toate obţinînd, în faţa ţărei întregi, acelaş... resultat, s’a pornit acum ideea de a face o nouă grupare, patriotică fireşte, care a fost intitulată „Partidul unităţii naţionale“. Nu mai este deci vorba nici de „acţiuni“ nici de „ligi“ şi nici de o altă asociaţie, ci pur şi simplu de un partid. Un partid nou cu oameni vechi—sau mai exact cu aceiaşi oameni cari au alcătuit grupările anterioare, în complect faliment moral. Cronicarii zilei, înregistrăm formarea noului partid pe care naţionaliştii de la „Adevărul“ îl salută cu atica entusiasm. Entusiasmul nostru e mai redus, şi explicăm această scădere prin faptul că-fără a face prevestiri — considerăm «Partidul Unităţii Naţionale» ca o urmare logică a eşecului ce l-au suferit asociaţiile patriotice anterioare. Şi judecind faptele în simpla lor realitate, e firesc să ne întrebăm în chiar ziua în care primeşte botezul noua grupare condusă de aceiaşi patroni: ce va mai urma după «Partidul unităţii naţionale» ?.... Corectitudinea „Epoce“ In ziarul „Epoca“ s’a dat o informaţiune greşită în ceea ce priveşte convorbirea pe care Contele Czernin, ministrul Austro Ungariei, a avut-o ori cu ministrul lucrărilor publice. Afirmaţiunea acestui ziar cum că contele Czernin ar fi declarat că Austro-Ungaria va opri complect tranzitul mărfurilor destinate Rominiei pînă ce vor înceta »şicanele făcute Bulgariei', nu corespunde realităței. Ministrul Austro- Ungariei—din contra —în această convorbire cu d. Ministru al Lucrărilor publice, a căutat să găsească cea mai nimerită modalitate atît pentru înlesnirea tranzitului mărfurilor prin Romînia, cît și pentru aducerea mărfurilor în țara noastră.* De altă parte d. Radeff, ministrul plenipotenţiar al Bulgariei, a trimes ziarului „L’Indépendance Roumaine“ un comunicat prin care declară ca absolut fals, felul cum „Epoca“ a relevat demersul făcut de d-sa şi de ministrul plenipotenţiar al Austro-Ungariei, pe lingă d. ministru al lucrărilor publice, în chestia tranzitului de mărfuri pentru Bulgaria. Fuziunea Criza de şefie din partidul conservator care a devenit cronică, a împărţit partidul in două tabere distincte, cu doi şefi, două programe, dar cu un singur ideal: puterea. S’au inventat motive de ordin politic extern pentru a justifica ruptura, pe cină în realitate, la baza luptelor care de ani de zile minează partidul conservator, stă antagonismul feroce dintre cei doi fruntaşi ai săi, d-nii Meu Filipescu şi Al. Marghiloman. Sub egida falsă a „idealului naţional“ se dă de fapt o luptă personală între cei doi pretendenţi la conducerea partidului. Şi dovada o avem acuma în desnodămîntul acestei lupte care începe a te desemna. Intr’adevăr nu mai este astăzi nici un secret pentru nimeni că dl. Filipescu tratează cu dl. Tache Ionescu şeful partidului conservator-democrat, fuziunea, cu crimpend de partid al cărnii şef este. Cu chipul acesta lesne se poate întrevedea că idealul naţional înseamnă de fapt idealul şefiei partidului conservator. Tratativele sunt aproape terminate şi a rămas numai să se îndeplinească formele legale pentru consfinţirea actului săvârşit. Noul bastard ieşit din înfrăţirea lui histo-filipescanu va fi trecut in registrele de stare civilă cu numele de «uniunea naţională». CU va dura această confusiun a celor două nuanţe conservatoare este lesne de înţeles. Va dura pănă va trece accesul furios al d- Nicu Filipescu împotriva d-lui Marghiloman. In tot caşul este bine să se ştie de cătră cei neiniţiaţi în funcţionarea sforilor politice că „uniunea naţională“ ca şi „acţiunea naţională“ nu este decit paravanul în dosul căruia se joacă cea mai hazlie comedie politică. IflSCJL DE ALTĂ DETA Fapte ţi nenorociri iîln a dona domnie a lul Grigore Glca Vodă. 1735 —1741. Dupre ci Grigori Vodă, au luat al doile domniea Moldovei, din ţara Romînească, la Moldova au purces den Bucureşti, şi iau eşit înainte la Focşani mulţi boieri cu alaiu şezînd acolo trei zile, năbuşind ţeara ca la un Domn bun şi tată al lor pentru multe strîmbătăţi a lor, căutîndu-le dreptate cu mari divanuri , da iau mulţămit pre toţi, şi nu numai acolo, ci şi prin alţi tîrguri şi undi au trecut, la cari apropiindu-se de Eşi, iau eşit nainte toate gloatele împreună cu boierii caimacami di sau împreunat cu Domnul, priimindu i pre toţi cu dragoste şi cu blîndeţe. Mai pre urmă au intrat în scaun, îmbrăcînd caftan de domnie nouă în Moldova, care şi Grigori Vodă au îmbrăcat pre boierii Caimacami şi pre alţii după obiceiu. A doua zi au dat boerii după obiceiul boierilor celor mari, şi isprăvoiciile, şi alti boierii mai mici oamenilor casei. Acest Domn au mai lucrat şi întracestă domnie, multe bunătăţi, căci au făcut case domneşti în ograda Gălăţii2) şi zid di piatră împrejurul mănăstirei, de eşia citi odată la primblare şi făcea mese mari cu toţi boierii, cu sicături şi cu multi egli,tgde,si cari nu pot a să scrii. Mai făcut-au un foişor în diaiul Copoului foarte frumos, făptură di Ţarigrad, cu tot felul di boiere, şi mergia adesea la dânsul di se englendisia 4) făcând In toţi anii haba5) acolo, eşind toţi boerii acolo, şi ori cari din boieri o lua, îi dăruia cu grele cumaşuri6), după om făcea şi darul, şi la masă cu tot felul de zicături. In zilele lui s’au făcut şi un cutremur mare care au ţinut un minut de ceas, şi mare spaimă au căzut asupra norodului, şi mulţi ziduri au căzut, cari şi mănăstiria Goliei fiindcă o tocmia întracea vară şi o acoperea cu fier alb, că arsese în zdili lui Constantin Vodă Mavrocordat (1734) şi fiind meşterii Un- Iguri din ţara ungurească, au căzut teati cubelile 7 mănăstirii peste dânşii şi au omorât şeapte oameni dintr’ânşii, cari pre unii peste 3 zili i-au găsit turtiţi supt pietri Pre ace vrearae, sau arătat în câteva rânduri şi semne pre cer, stea cu coadă care o numesc cometa. Pre ace vreame Domnul se află eşit din Eşi la casile di la Frumoasa cu şiderea, şi di acolo sau mutat în deal la mănăstirea Gălăţii, şezând toată vara acolo, fiindcă începu a se auzi pre unii locuri de ciumă care nu dă puţină spaimă la tot năr’odul, nefiind deprinşi acei lăcuitori cu de aceste feluri di boale, cari boală au intrat şi în iarnă p’încet, iar de primăvară sau aţâţat foarte tari, cât şi Domnia au eşit cu urdie 8 iară la Frumoasa mai pre urmă şi la Sopola, împrăştiindu se nărodul, că atâta murea, cât nu-i putea dovedi cu îngropatul, ci rămâneau pe câmpi dei mâncau fiarele, fiindcă poroncise Vodă, câţi îi loveau boala, îi scoteau la câmp, orânduind şi o breaslă pentru căutarea bolnavilor, cari le zic cioclii. (Din cronica lui Iinache Kogălniceanu, comunicată de dl. Tr. Ichim paleograf) 1) Judecăţi. 2) Astăzi administraţia închisoarei militare. 3) Petreceri. 4) Se desfăta. 5) Un fel de joc, aruncîndu-se suliţa printr’un cerc de fier. 6) Stofe scumpe. 7) Bolţile. 81 Cu gloată, cu mulțime. PARERI 51 FAPTE Literatura dramatica originala Printre autorii dramatici din Bucureşti domneşte emoţie. Noul director general al teatrelor, d. A. Mavrod, în dorinţa de a da un mai mare avânt literature dramatice originale, a convocat comitetele teatrale pentru a distribui respectabila sumă de 27000 lei autorilor dramatici care s’au distins prin lucrările lor originale. Esteo încurajare care o prevede legea teatrelor, care la rândul ei a fost deasemenea călăuzită de această dorinţă, pentru progresul iacontinu al literaturii teatrale naţionale-Legiuitorul a avut în vedere importanţa literaturei cu caracter naţional şi a instituit aceste premii da încurajare care, evidet, îşi vor avea efectul dorit. Simţindu-şi munca răsplătită da public şi da conducătorii instituţiei, autorii dramatici vor continua sa muncească în această direcţiune, cultivând astfel repertorul original care orice s’ar zice se pierde în noianul lucrărilor dramatice din celelalte literaturi. Repertorul străin e enorm da vast. El cuprinde operele dramatice clasice şi moderne din toate literaturile, astfel că un autor român care produce o lucrare originală trebue să întocmească însuşiri necontestate pentru ca pe de o parte să imprime operei sale caracterul românesc, iar pe de alta să trateze problema pe care o atacă cu atâta competenţă încât să se poată într’adevăr distinge şi face apreciat, de public, care e întreţinut cu atâtea lucrări dramatice străine. Ca aici şi greutatea cu care autorii noştri isbutesc atât de atare să cucerească succesele pe care le obţin piesele străine. Literatura noastră dramatică e în formaţiune ; teatrul nostru modern, atât cât s’a scris original, e în faza primitivă, astfel că autorii noştri întâmpină mereu greutăţi de a lupta, în teatrul nostru, cu un repertor străin, bogat şi selecţionat. Aceasta nu este şi situfiţiunea autorilor dramatici din străinătate, care sub acest raport stau la un nivel mai ridicat prin faptul că teatrul lor original, clasic sau modern, are o epocă mult mai mare ca teatrul românesc şi cari nu luptă, cu un repertor atât de bogat ca repertorul nostru. Ia aceste împrejurări acordarea premiilor da încurajare de către direcţiunea generală a teatrelor deja bine-venită căci se dă astfel considerațiu cea ce o bine-meritează repertorul nostru original. Araid SITUAfIA Im Baîeaa» flgenţîa bulgară nu confirmă ştirea despreţ o criza ministerială Sa Sofia ; ngenţie it ? Hani a anunţat demisia d-Ior Tonceff şi Bakdoff. După o ultimă versiune el ar fi revenit asupra deciziunei lor, fiind că d. Malirsoif a refuzat sâ intre în minister. „Le Teraps“, „Le F.garo“, Le Gaulos“, „L’Homma Enchsînt“ şî alt© ziare franceza adresează reproşuri Quadupîei pentru Bulgaria. „Le Temps“ spune că drapelul aliaţilor trebuie să fâlfâe mereu în Macedonia. O telegramă din Sofia adresată ziarului „Vossischezeitung" spune că ministrul Greciei la Sofia a declarat că Grecia nu va permite debarcarea trupelor unei puteri străine pe teritorul său. Grecia este hotărâtă să şi menţină în orice caz integritatea teritoriului; dacă conflictul sârbo-bulgar nu va primi o soluţie pacifică, Grecia va ocupa Ghergheli şi Dorian. La întrebarea dacă tratatul greco sâsb rămîne valabil în capul unui atac austro-german împotriva Serbiei, ministrul a răspuns că n’ara Sfistrusţil în acest sens. Această ştire are nevos de confirmare. Ziarele ruseşti îl atacă cu violenţă pa regale Bidgariei. Presa Hallana continuă campania sa pentru o debarcare a aliaţilor la Salonic. „Corriera“ crede că înfrângerea Turciei va distruge totdeauna aspiraţiile hegemoniei Germaniei în orient. Decretul regelui Constantin pentru alegeri legislative în insulele Eitbros, Tenedos şi Costellarius, în virtutea legilor greceşti, faca senzaţie la Mieria: e primul pas al guvernului pentru anexarea acestor insule; va urma anexarea Epirului. ^Iff Informatii . Tabloul pentru distribuţia legalului de joooo lei, lasat de defunctul Rege Carol I pentru săracii din Comuna Iaşi, se întocmeşte sub directa supraveghere a d-lui primar G. G. Mârzescu şi va fi supus, potrivit instrucţiunilor Casei Regale, aprobărei unei comisiune speciale de executare conpusă din I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, d. primar Mârzescu, N. Gane, epitrop al Casei Sflului Spiridon şi C. Chilimoglu prefectul poliţiei. Pentru ca sărăcimea, adevarată sărdeime, din toate straturile societăţei şi de toate credinţele, să binecuvinteze memoriei generosului Rege, înscrierile în tablou se fac pe baza constatărilor organelor administrative a parohiilor bisericelor şi a recomandaţiunelor personale cari inspiră o netăgăduită încredere. La întocmirea acestui tablou însă, d. primar G. G. Mârzescu înţelege a fi ajutat, în principal, de preoţii parohi ai Bisericelor din Comună. In acest scop, în urma consfătuirei ce a avut cu d-nul primar, S. S. Părintele Econom Zincoca, proiereul judeţului, a convocat pe toţi preoţii parohi pentru ca să întocmească listele săracilor din fiecare parohie. Aceasta spre răspuns la notiţa răutăcioasă publicată în „Evenimentul“ de aseară. „ Consiliul comunal, în ultima şedinţă, a rezolvat favorabil cererea preoţilor comunali acordându-le, conform legei clerului mirean, gradaţia de 50 la sută pentru fiecare zece ani de vechime şi la sporul de salar pe care comuna l-a acordat însă de la promulgarea legei. Administraţia comunală a dispus construirea unui pavaj de granit pe str. Creangă, care astfel va rezista apelor ce se scurg la acea direcţiune. De asemenea s’a dispus construirea unui pavaj pe str. Codrescu, pentru scurgerea apelor din acea parte. Aceste lucrări au şi început şi ele se fac sub supravegherea inginerilor comunei. Astăzi s’a început la Prefectura de judeţ, examinarea candidaţilor pentru admiterea în şcoala de notari de la Tg. Neamţu. Comisiunea examinatoare se compune din: d-nii Prefect P. Fîntânaru, preşedinte şi Sterca şi I. Apostol membri. Dl. N. Tiron, directorul Prefecturei judeţului Fălciu, a publicat o broşură intitulată : „Conducătorul practic al funcţionarului administrativ însărcinat cu pregătirea şi executarea rechiziţiilor, întocmită conform legei regulamentului şi ordinelor relative“. Recomandăm această broşură, ca fiind foarte folositoare acelora cari au un rol în materia rechiziţiilor. Preţul unui exemplar e 50 bani, se poate procura direc de la autor. „ Grandioasa şi duioasa operă «Dama i Camelii» a lui Dumas rulează astăzi la «Sidoli» cu marea artistă Hesperia în rolul principal. Atragem deosebita atenţie ieşanilor asupra grandioasei înscenări şi clasicei interpretări a acestei acţiuni splendide —o mîndrie a artei cinematografice.— Se reprezintă opera întreagă cuprinzînd 5 părţi mari. Orchestra va acompania desfăşurarea cu cele mai alese arii din opera „Traviata“. Progamul nou, unul din cele mai bogate din această stagiarie mai cuprinde călătorii, cel mai nou număr din Pathis- Journal etc. Astăzi matineu la 5 p. m. Simbătă două matineuri la 3 şi la 1 p. m. Literare.A apărut „Cronica“, No. 32 de sub direţia: I. N. Theodorescu Arghezi et . Galaction cu uimitorul bogat sumar : Corupţia : I. T.: „El“: Alerm Iaşi : Pagini vechi (Caracterul Moldo-Valachitor de Cura): Antrax; La târg: I. C. Viharion ; Povestiri necuviincioase (Prințesa Limonata): Adrian Maria ; Necrolog : Muzicantul Amédé Repord (Iași): Demostone Botez ; Cronica teatrală: E. P. Desenuri de Sirato, (20 pag.) 20 bani.