Mişcarea, septembrie 1915 (Anul 7, nr. 91-214)

1915-09-19 / nr. 205

ANUL VILHg. 205 a K e s â sa S5 n t & »n țară pe un an . . . ao­­st în Strem­âteîe pe un an . 40 , ^ntrupraot! si Invasor? ru- 4 I? sa faea o reducere ăz aM.#/{ tftedas'tia $i AîSssaiaiistratli* IAȘI, FI­AȚA TNEREI, N«. 6. '« !wal*î efetaritd KetîsaRl-Lăfecral Bi?, număr 5 BANI SÂMBĂTĂ 19 SEPTEMBRIE 1915 gjlS fflli ||||| jEggT Linia glip wf'l^ mus* maen ^^MTOate­ «ai Afj^rjS1TM yp*s5fa|| JpBLlEi& Linia Ilii MB pjll $|p| sppt^j gâjS****« Jk|||||||& Linîa: ^iiaii Hi mm Hi Wmffîm WB BBH ui IBBkH HB JBPil'’%10i ‘ **• *® 'y*­°' ZIAR NATIONAL - LIBERAL, CODITIAN w» CT LIBERAL. CODITIAN TELEFONfNc. 21 Aeitselffiri c»»Bor«t»Si(i Linia pe'pagîna ii Linia pe pagina lîî lef&îfs î*a pagina M­ IH8CTIUJ*BA UNUI COMIB IK,ffii!tifi|ii Oo d*l*i Kpti«B*!'UI­«rr.J 1 leu (irt? b. 4'4) b. nomttr 5 BANI Partid nou, oameni Vechi MOTTO: „Ante măşti, acelaşi piesă Alte guri, acelaşi gamă Amăgit atît de­ adesă...“ Experienţele triste pe cari le-au fă­cut agitatorii chestiunei naţionale în fruntea cărora s’au pus d-nii T. Io­­nescu şi N. Filipescu au fost fără folos, judecind după acţiunea sterilă şi gălăgioasă pe cari aceştia o con­tinuă. Pănă astăzi, de la începutul râs­boiului, am agitat la o neîntreruptă activitate a acestor campioni ai... «patriotismului» - ca şi cum ţara ar număra romîni nepatrioţi!—şi dacă am înşira, în mod sumar, toate aso­ciaţiile cari s’au format din iniţia­tiva şi alcătuirea aceloraşi persoane am întocmi o adevărată statistică. Vom cita totuşi unele din aceste «asociaţiuni» sau «ligi» patriotice cari s’au manifestat mai acut pe tărîmul politicei externe şi cari, fie că mai există sau nu, nu au contri­buit cu nimic, dar cu nimic, la reali­zarea idealului naţional şi cari, cu toată seninătatea, îşi pot declina ori ce respundere atuncea cînd li s’ar cere o asemenea respundere. De la aşa zisa acţiune «universi­tară» care s’a văzut că n’a fost de cît opera d-lui Thom­a Ionescu, am avut: Acţiunea Naţională, Acţiunea Patriotică, Ligile Patriotice, Oarda Demnităţii Naţionale, Arenele Române, Acţiunea Parlamentară. Fireşte, nu relevăm de­cît pe cele mai principale din aceste firme pa­triotice la cari trebuie să adăugim pe aceia cari stau grupaţi în jurul d-lor T. Ionescu şi N. Filipescu. Toate aceste «acţiuni» «ligi» şi «gărzi» e drept că în mare parte au fost compuse din aceleaşi per­soane şi au fost conduse mai cu seamă de către cei doi «şefi» cari au întreprins acum aşa zisa «acţiune parlamentară». Care a fost rodul activităţii des­făşurate de toate aceste asociaţiuni „patriotice“ s’a văzut. Care este re­­sultatul „acţiunei parlamentare“ se vede: vorbe deşarte pe toată linia , nimic serios, nimic raţional, nimic care să între în cadrul situaţiunei reale în ceia­ ce priveşte interesele adevărate ale neamului şi mai ales triumful cauzei mari. Că toate aceste rachete patriotice au dispărut în clipele în care s-au produs d e fapt recunoscut de toţi. II recunosc acest fapt nu numai aceia cari au privit, de la distanţă, desfă­şurarea fie­cărui grup patriotic în parte, dar îl recunosc chiar aceia cari au inspirat formarea lor. Cînd acţiunea universitară a înce­tat brusc, a început acţiunea naţio­nală. Acesteia i-au urmat acţiunea pa­triotică şi succesiv au venit, rînd pe rînd, cele­lalte „ligi“ şi „gărzi“, A­­renele, iarăşi „Acţiunea Naţională“ şi acum ,,acţiunea parlamentară“. Toate obţinînd, în faţa ţărei întregi, acelaş... resultat, s’a pornit acum ideea de a face o nouă grupare, patriotică fireşte, care a fost intitulată „Parti­dul unităţii naţionale“. Nu mai este deci vorba nici de „acţiuni“ nici de „ligi“ şi nici de o altă asociaţie, ci pur şi simplu de un partid. Un partid nou cu oameni vechi—sau mai exact cu aceiaşi oa­meni cari au alcătuit grupările ante­rioare, în complect faliment moral. Cronicarii zilei, înregistrăm forma­rea noului partid pe care naţiona­liştii de la „Adevărul“ îl salută cu atica entusiasm. Entusiasmul nostru e mai redus, şi explicăm această scădere prin fap­tul că-fără a face prevestiri — con­siderăm «Partidul Unităţii Naţionale» ca o urmare logică a eşecului ce l-au suferit asociaţiile patriotice ante­rioare. Şi judecind faptele în simpla lor realitate, e firesc să ne întrebăm în chiar ziua în care primeşte botezul noua grupare condusă de aceiaşi patroni: ce va mai urma după «Par­tidul unităţii naţionale» ?...­­. Corectitudinea „Epoce“ In ziarul „Epoca“ s’a dat o in­forma­ţiune greşită în ceea ce priveşte convor­birea pe care Contele Czernin, ministrul Austro Ungariei, a avut-o ori cu minis­trul lucrărilor publice. Afirmaţiunea acestui ziar cum că con­tele Czernin ar fi declarat că Austro-Un­­garia va opri complect tranzitul mărfu­rilor destinate Romi­n­iei pînă ce vor înceta »şicanele făcute Bulgariei'­, nu corespunde realităței. Ministrul Austro- Ungariei—din contra —în această convorbire cu d. Ministru al Lucrărilor publice, a căutat să găsească cea mai nimerită modalitate atît pentru înlesnirea tranzitului mărfurilor prin Ro­­mînia, cît și pentru aducerea mărfurilor în țara noastră.* De altă parte d. Radeff, ministrul ple­nipotenţiar al Bulgariei, a trimes ziaru­lui „L’Indépendance Roumaine“ un comu­nicat prin care declară ca absolut fals, felul cum „Epoca“ a relevat demersul fă­cut de d-sa şi de ministrul plenipotenţiar al Austro-Ungariei, pe lingă d. ministru al lucrărilor publice, în chestia tranzitu­lui de mărfuri pentru Bulgaria. Fuziunea Criza de şefie din partidul con­servator care a devenit cronică, a împărţit partidul in două tabere distincte, cu doi şefi, două progra­me, dar cu un singur ideal: pu­terea. S’au inventat motive de ordin politic extern pentru a justifica ruptura, pe cină în realitate, la baza luptelor care de ani de zile minează partidul conservator, stă antagonismul feroce dintre cei doi fruntaşi ai săi, d-nii Meu Fili­pescu şi Al. Marghiloman. Sub egida falsă a „idealului na­ţional“ se dă de fapt o luptă per­sonală între cei doi pretendenţi la conducerea partidului. Şi dovada o avem acuma în desnodămîntul acestei lupte care începe a te de­semna. Intr’adevăr nu mai este astăzi nici un secret pentru nimeni că dl. Filipescu tratează cu dl. Tache Ionescu şeful partidului conserva­tor-democr­at, fuziunea, cu crim­pend de partid al cărnii şef este. Cu chipul acesta lesne se poate întrevedea că idealul naţional în­seamnă de fapt idealul şefiei par­tidului conservator. Tratativele sunt aproape termi­nate şi a rămas numai să se în­deplinească formele legale pentru consfinţirea actului săvârşit. Noul bastard ieşit din înfrăţirea lui histo-filipescanu va fi trecut in registrele de stare civilă cu nu­mele de «uniunea naţională». CU va dura această confusiun a celor două nuanţe conservatoare este lesne de înţeles. Va dura pănă va trece accesul furios al d- Nicu Filipescu împotriva d-lui Marghiloman. In tot caşul este bine să se ştie de cătră cei neiniţiaţi în funcţio­narea sforilor politice că „uniu­nea naţională“ ca şi „acţiunea naţională“ nu este de­cit parava­nul în dosul căruia se joacă cea mai hazlie comedie politică. IflSCJL DE ALTĂ DETA Fapte ţi nenorociri­ iîln a dona domnie a lul Grigore Gl­ca Vodă. 1735 —1741. Dupre ci Grigori Vodă, au luat al do­­ile domniea Moldovei, din ţara Romîneas­­că, la Moldova au purces den Bucureşti, şi iau eşit înainte la Focşani mulţi bo­ieri cu alaiu şezînd acolo trei zile, năbu­şind ţeara ca la un Domn bun şi tată al lor pentru multe strîmbătăţi a lor, cău­­tîndu-le dreptate cu mari divanuri ,­ da iau mulţămit pre toţi, şi nu numai acolo, ci şi prin alţi tîrguri şi undi au trecut, la cari apropiindu-se de Eşi, iau eşit na­­inte toate gloatele împreună cu boierii caimacami di sau împreunat cu Domnul, priimindu i pre toţi cu dragoste şi cu blîndeţe. Mai pre urmă au intrat în sca­un, îmbrăcînd caftan de domnie nouă în Moldova, care şi Grigori Vodă au îm­brăcat pre boierii Caimacami şi pre alţii după obiceiu. A doua zi au dat boerii după obiceiul boierilor celor mari, şi is­­prăvoiciile, şi alti boierii mai mici oa­menilor casei. Acest Domn au mai lucrat şi întracestă domnie, multe bunătăţi, căci au făcut case domneşti în ograda Gălă­­ţii2) şi zid di piatră împrejurul mănăsti­­rei, de eşia citi odată la primblare şi făcea mese mari cu toţi boierii, cu sică­­turi şi cu multi egli,tgde,si cari nu pot a să scrii. Mai făcut-au un foişor în diaiul Co­­poului foarte frumos, făptură di Ţari­­grad, cu tot felul di boiere, şi mergia adesea la dânsul di se englendisia 4) fă­când In toţi anii hab­a5) acolo, eşind toţi boerii acolo, şi ori cari din boieri o lua, îi dăruia cu grele cumaşuri6), după om făcea şi darul, şi la masă cu tot felul de zicături. In zilele lui s’au făcut şi un cutremur mare care au ţinut un minut de ceas, şi mare spaimă au căzut asu­pra norodului, şi mulţi ziduri au căzut, cari şi mănăstir­ia Goliei fiindcă o tocmia întracea vară şi o acoperea cu fier alb, că arsese în zdili lui Constantin Vodă­­ Mavrocordat (1734) şi fiind meşterii Un- I­guri din ţara ungurească, au căzut teati­­ cubelile 7­ mănăstirii peste dânşii şi au omorât şeapte oameni dintr’ânşii, cari pre unii peste 3 zili i-au găsit turtiţi supt pietri Pre ace vrearae, sau arătat în câteva rânduri şi semne pre cer, stea cu coadă care o numesc cometa. Pre ace vreame Domnul se află eşit din Eşi la casile di la Frumoasa cu şide­­rea, şi di acolo sau mutat în deal la mănăstirea Gălăţii, şezând toată vara acolo, fiindcă începu a se auzi pre uni­­i locuri de ciumă care nu dă puţină spai­mă la tot năr’odul, nefiind deprinşi acei lăcuitori cu de aceste feluri di boale, cari boală au intrat şi în iarnă p’încet, iar de primăvară sau­ aţâţat foarte tari, cât şi Domnia au eşit cu urdie 8­ iară la Frumoasa mai pre­ urmă şi la Sopola, împrăştiindu se nărodul, că atâta murea, cât nu-i putea dovedi cu îngropatul, ci rămâneau pe câmpi dei mâncau fiarele, fiindcă poroncise Vodă, câţi îi loveau boala, îi scoteau la câmp, orânduind şi o breaslă pentru căutarea bolnavilor, cari le zic cioclii. (Din cronica lui Iinache Kogălniceanu, comunicată de dl. Tr. Ichim paleograf) 1) Judecăţi. 2) Astăzi administraţia închisoa­rei militare. 3) Petreceri. 4) Se desfăta. 5) Un fel de joc, aruncîndu-se suliţa printr’un cerc de fier. 6) Stofe scumpe. 7) Bolţile. 81 Cu gloată, cu mulțime. P­ARE­R­I 51 F­A­P­T­E Literatura dra­matica originala Printre autorii dramatici din Bucureşti domneşte emoţie. Noul director general al teatrelor, d. A. Mavrod­, în dorinţa de a da un mai mare avânt literature­ dramatice originale, a con­vocat comitetele teatrale pentru a distribui respectabila sumă de 27000 lei autorilor dra­matici care s’au distins prin lucrările lor o­­riginale. Este­­o încurajare care o prevede legea teatrelor, care la rândul ei a fost de­­asemenea călăuzită de această dorinţă, pen­tru progresul iacontinu al literaturii tea­trale naţionale-Legiuitorul a avut în vedere importanţa literaturei cu caracter naţional şi a instituit aceste premii da încurajare care, evid­et, îşi vor avea efectul dorit. Simţindu-şi munca răsplătită da public şi da conducătorii instituţiei, autorii dramatici vor continua sa muncească în această di­recţiune, cultivând astfel repertorul original care orice s’ar zice se pierde în noianul lu­crărilor dramatice din celelalte literaturi. Repertorul străin e enorm da vast. El cuprinde operele dramatice clasice şi mo­derne din toate literaturile, astfel că un­ autor român care produce o lucrare origi­nală trebue să întocmească însuşiri necon­testate pentru ca pe de o parte să imprime operei sale caracterul românesc, iar pe de alta să trateze problema pe care o atacă cu atâta competenţă în­cât să se poată într’a­­devăr distinge şi face apreciat, de public, care e întreţinut cu atâtea lucrări drama­tice străine. Ca aici şi greutatea cu care autorii noştri isbutesc atât de atare să cucerească succe­sele pe care le obţin piesele străine. Literatura noastră dramatică e în forma­ţiune ; teatrul nostru modern, atât cât s’a scris original, e în faza primitivă, astfel că autorii noştri întâmpină mereu greutăţi de a lupta, în teatrul nostru, cu un repertor străin, bogat şi selecţionat. Aceasta nu este şi situfiţiunea autorilor dramatici din străi­nătate, care sub acest raport stau la un nivel mai ridicat prin faptul că teatrul lor original, clasic sau modern, are o epocă mult mai mare ca teatrul românesc şi cari nu luptă, cu un repertor atât de bogat ca re­pertorul nostru. Ia aceste împrejurări acordarea premiilor da încurajare de către direcţiunea generală a teatrelor deja bine-venită căci se dă astfel considerațiu cea ce o bine-meritează reper­torul nostru original. Araid S­ITUAfIA Im Baîeaa»­ flgenţîa bulgară nu confirmă ştirea despreţ o criza ministerială Sa Sofia ; ngenţie it ? Hani a anunţat demisia d-Ior Tonceff şi Bakdoff. După o ul­timă versiune el ar fi revenit asupra deciziunei lor, fiind că d. Malirsoif a refuzat sâ intre în minister. „Le Teraps“, „Le F.garo“, Le Gau­los“, „L’Homma Enchsînt“ şî alt© ziare franceza adresează reproşuri Quadupîei pentru Bulgaria. „Le Temps“ spune că drapelul aliaţilor trebuie să fâlfâe mereu în Macedonia. O telegramă din Sofia adresată zia­rului „Vossischezeitung" spune că mi­nistrul Greciei la Sofia a declarat că Grecia nu va permite debarcarea tru­pelor unei puteri străine pe teritorul său. Grecia este hotărâtă să şi men­ţină în orice caz integritatea terito­­riului; dacă conflictul sârbo-bulgar nu va primi o soluţie pacifică, Grecia va ocupa Ghergheli şi Dorian. La între­barea dacă tratatul greco sâsb rămîne valabil în capul unui atac austro-ger­­man împotriva Serbiei, ministrul a răspuns că n’ara Sfistrusţil în acest sens. Această ştire are nevos de confir­mare. Ziarele ruseşti îl atacă cu violenţă pa regale Bidgariei. Presa Hallana con­tinuă campania sa pentru o debar­care a aliaţilor la Salonic. „Corriera“ crede că înfrângerea Turciei va dis­­truge tot­deauna aspiraţiile hegemo­niei Germaniei în orient. Decretul regelui Constantin pentru alegeri legislative în insulele E­itbros, Tenedos şi Costellarius, în virtutea legilor greceşti, faca senzaţie la Mieria: e primul pas al guvernului pentru a­nexarea acestor insule; va urma a­­nexarea Epirului. ^Iff Informatii . Tabloul pentru distribuţia lega­lului de jo­ooo lei, lasat de defun­ctul Rege Carol I pentru săracii din Comuna Iaşi, se întocmeşte sub di­recta supraveghere a d-lui primar G. G. Mârzescu şi va fi supus, po­trivit instrucţiunilor Casei Regale, aprobărei unei comisiune speciale de executare conpusă din I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, d. primar Mârzescu, N. Gane, epi­­trop al Casei Sf­lului Spiridon şi C. Chilimoglu prefectul poliţiei. Pentru ca sărăcimea, adevarată sărdeime, din toate straturile socie­­tăţei şi de toate credinţele, să bine­­cuvinteze memoriei generosului Re­ge, înscrierile în tablou se fac pe baza constatărilor organelor admi­nistrative a parohiilor bisericelor şi a recomandaţiunelor personale cari inspiră o netăgăduită încredere. La întocmirea acestui tablou însă, d. primar G. G. Mârzescu înţelege a fi ajutat, în principal, de preoţii pa­rohi ai Bisericelor din Comună. In acest scop, în urma consfătuirei ce­ a avut cu d-nul primar, S. S. Pă­rintele Econom Zincoca, proi­ereul judeţului, a convocat pe toţi preoţii parohi pentru ca să întocmească listele săracilor din fie­care parohie. Aceasta spre răspuns la notiţa răutăcioasă publicată în „Evenimen­tul“ de aseară. „ Consiliul comunal, în ultima şe­dinţă, a rezolvat favorabil cererea preo­ţilor comunali acordându-le, conform legei clerului mirean, gradaţia de 50 la sută pentru fiecare zece ani de ve­chime şi la sporul de salar pe care co­muna l-a acordat însă de la promul­garea legei. Administraţia comunală a dispus construirea unui pavaj de granit pe str. Creangă, care astfel va rezista apelor ce se scurg la acea direcţiune. De asemenea s’a dispus construirea unui pavaj pe str. Codrescu, pentru scur­gerea apelor din acea parte. Aceste lucrări au şi început şi ele se fac sub supravegherea inginerilor co­munei.­­ Astăzi s’a început la Prefectura de judeţ, examinarea candidaţilor pentru ad­miterea în şcoala de notari de la Tg. Neamţu. Comisiunea examinatoare se compune din: d-nii Prefect P. Fîntânaru, preşe­dinte şi Sterca şi I. Apostol membri.­­ Dl. N. Tiron, directorul Prefecturei judeţului Fălciu, a publicat o broşură in­titulată : „Conducătorul practic al func­ţionarului administrativ însărcinat cu pre­gătirea şi executarea rechiziţiilor, întoc­mită conform legei regulamentului şi or­­dinelor relative“. Recomandăm această broşură, ca fiind foarte folositoare acelora cari au un rol în materia rechiziţiilor. Preţul unui exemplar e 50 bani, se poate procura direc de la autor. „ Grandioasa şi duioasa operă «Dama i Camelii» a lui Dumas rulează astăzi la «Sidoli» cu marea artistă Hesperia în rolul principal. Atragem deosebita atenţie ieşanilor a­­supra grandioasei înscenări şi clasicei interpretări a acestei acţiuni splendide —o mîndrie a artei cinematografice.— Se reprezintă opera întreagă cuprinzînd 5 părţi mari. Orchestra va acompania desfăşurarea cu cele mai alese arii din opera „Traviata“. Prog­amul nou, unul din cele mai bo­gate din această stagiarie mai cuprinde călătorii, cel mai nou număr din Pathis- Journal etc. Astăzi matineu la 5 p. m. Simbătă două matineuri la 3 şi la 1 p. m.­­ Literare.­­A apărut „Cronica“, No. 32 de sub dire­ţia: I. N. Theodorescu Arghezi et . Galaction cu uimitorul bogat sumar : Corupţia : I. T.: „El“: Alerm Iaşi : Pa­gini vechi (Caracterul Moldo-Valachitor de Cura): Antrax; La târg: I. C. Vi­harion ; Povestiri necuviincioase (Prin­țesa Limonata): Adrian Maria ; Necro­log : Muzicantul Amédé Repord (Iași): Demostone Botez ; Cronica teatrală: E. P. Desenuri de Sirato, (20 pag.) 20 bani.

Next