Mişcarea, octombrie 1915 (Anul 7, nr. 215-239)

1915-10-28 / nr. 236

ANUL VII No. 236 Redacția şi Administrația ABONAMEM TE In țarS p# nn sa ..... 20 îaî în stlrăinătata pa an au. . . . 40 Preoți ii învățătorii r.niralî . . &0*/« Ţgogij! fcdepalsstlor *■* % J> ^ w'v ** ^ ^ ^ * JJ $> w ^ ^ Federala unionista a pornit o acţiune dubla, t nzând la acelaşi scop nefast pentru interesele ţarei. O acţiune împotriva ministerului de război, care tindea la compromiterea aproarei naţionale şi o acţiune de ridicare a maselor cetăţeneşti, care tindea la răsturnarea guvernului şi la imediata intrare în război a României. In ambele acţiuni Federaţia unionnistă a fost tot atât de puţin norocoasă. Campania întreprinsa de d. N.cu Filîpescu împotriva ministerului de războiu a luat o întorsătură din care însăşi autorii acestei campanii nu ştiu cum să iasă. S’a dovedit cu cea mai deplina evidenţa şi cele mai irefutabile dovezi, nu numai că acuzaţia mie formulate de d. Nicu Filiescu erau pure calomnii şi invenţiuni neruşinate, dar că aceste acuzaţiuni erau pornite de fapt numai din indignarea unor samsari cari se prezintaseră la ministerul de război sub înalta protecţie a fiului d-nului N. Filipescu. Prima încercare a dat greş; lovitura pregătită împotriva ministerului de război, s’a întors împotriva d-lui Filipescu. In această direcţie d. Filipescu nu mai are nimic de sperat. . Dar eşecul suferit în această campanie, s’a răsfrânt şi asupra campaniei de violentare a conştiinţei cetăţeneşti şi de tulburare a vieţei publice. Itufciada războinică întreprinsă de d-nii Filipescu şi Tache Ionescu se desfăşoară într’o atmosferă de ridicol şi indiferenţă generată din Capitală, ca şi în oraşele unde unionistă au ţinut întruniri, cruciaţii operetei federaliste au suferit ,acelaş eşec. Cetăţenii, cari au văzut seriozitatea şi buna credinţă cu care federalism vorbesc în chestiile ce privesc apărarea naţională, nu puteau avea mai mijită încredere în seriozitatea şi buna credinţă cu care aceiaşi federalişti, vorbesc în chestiile care privesc însăşi existenţa ţării şi a neamului. »Opinia publică a înţeles că apărarea ţării nu se poate discuta cu samsarii nemulţumiţi, după cum idealurile naţionale nu se pot realiza cu vorbe um date şi cu agitaţii de stradă. Opinia publică a mai înţeles, că numai prin armonia tuturor forţelor şi prin încrederea în conducătorii statului, se pot garanta interesele ţării şi realiza idealurile neamului. Daca agitaţiile de până acum n’au realizat nici unul din scopurile urmărite de federalişti, aceste agitaţii au demonstrat odată mai mult neseriozitatea şi inoportunitatea acţiunei federaliste, întărind încrederea unanimă în guvernul prezidat de d. Ioan I. Brătianu. O carte in B. Marian: „Dicţionar da citate şi locuţiuni străine“ Confratele nostru B. Marian de la „Universal“ a umplut o lacună de mult simţită, tipărind într’un volum accesibil un „Dicţionar de citate şi locuţiuni străine“. Cartea e cu atit mai utilă, cu cit In literatura zilnică, în presă, intilnim adesea maxime, proverbe şi fraze celebre din literaturile străine puse ca motto şi cele de mai multe ori ca încheieri şi concluzii demonstrative. In ceie două mari literaturi europene, franceză şi germană, librăria posedă de mult asemenea manuale de cultură universală. In populara colecțiune a lui „Reclam“ găsim asemenea lexicoane catalogate pe literaturi. In „Larousse“ figurează deasemenea oanexă a maximelor și citatelor streine —mai ales a celor latine, cele mai utilizate dintre toate cita- i tele celebre, am putea spune baza, lor. ^ Dl. B. Marian a făcut majorităţii un real serviciu adunind într’un volumaş citatele şi loculi unele din limbile latină, greacă, italiană, engleză, franceză, și ger- 1 'S mană, traducîndu-le pe toate in limba noastră, în textul cel mai fidel faţă de W original. tu drept cuvînt dar d. Marian spune în prefaţa lucrărei sale că acest lexicon rominesc—primul care apare la noi— „va folosi nu numai acelora cari abia acum vor putea cunoaşte cea mai mare parte din aceste citate, dar şi acelora cari, deşi cunosc multe din ele, vor fi uitat isvorul citaţiunii, forma ei adevărată şi înţelesul ei exact,adică ,vecaţilor, oamenilor politici, corpului didactic, studenţilor, elevilor şcoalelor secundare, etc.“ Lucrarea confratelui nostru de la Bucureşti este destinată înainte de toate intelectualilor de profesie. Ea corespunde unei necesităţi şi în acelaş timp, prin conţinutul ei, dispensează de volume mari ale lexicoanelor speciale în care trebui să pierzi vremea căutînd citatul strein. Orânduite alfabetic şi pe literaturi, direcţiunea de citate şi maxime a d-lui B. Marian este o carte bine-venită care va avea tot succesul, după interesul ce o comportă. ^ Lucrarea a apărut în editura librăriei. ^ H. Steimberg din București și se află depusă la toate librăriile. Manifestată bolnave DV.Nitus proclamă necesitatea revoluţid D-nii Filipescu şi Tobalomeseu au avut buna inspiraţie de a se îmbolnăvi subit, în scopul contramindari intrunirei de la Iaşi. In schimb la Constanţa s’au expediat bolnavii ventabli aiFedraţiei, d nii Mile, Viitor Ioviseu şi Ionaş Grădişeanu. Pe iaştim este vorba de o ruşii, can.ft a putut fi evolată. Cei trei „campioniai natonalismului“ au deslănţuit în cetatea lui Ovidiu o adevărată om,lângă de inepţii, însoţită de gesturi spasmosce. D. Ionaş Grădîşeanu-Cerceluş, patriot român de cea mai dubioasă provenienţă, a început pr n a declara că, o seamă de români au pornit in toată ţara spre a striga în toate colţurile : săriţi că piere România. Strigaiul acesta scos de d. Grâd'şi spun în astfel de împrejurări şi atârni inposta sa pi patronulSpelnncei din Sărindu a fost bins v nit. Sărip că v*m M-lle ar fi fost insă ș- mai nu-m-:-rh. Intr’adfivăr senilul salaton pe care nu de mut’ă vrem- d, Fihr p eseu U arată ca pe individul/.el mai periculos şi mai abject, ca pe vândiUul strein.lor, a vorbit la Constanţa in numele pregedint-lui Federaţiei Unionise, care nu este altul de Mid. Meu Filpescu. Dar d. Fiipescu iaine de a fi preşedinţile Federaţiei este şeful unui patrtid conservator cu pretenţii de guvernământ. Am dori deci să ştim dar. d. Filipescu şi mai ales partidul al cărui şef este, împărtăşesc punctul de vedere al desmățaiului mie « lectual Miile care delii tribuna acestei întruniri a s rigat „Trăiască revoluţia !... Să venim la fapte—a spus reprezentantul d-lui Filipescu—deşi codul penal reprobă aceste fapte. Dl. Mills cunoaşte pe degete Codul Penal, căci o viaţă întreagă a făcut plimbări printre articolele lui Trăiască revoluţia română" Jos Regele! Cu aceste cuvinte şi-a încheiat brigandul presei cuvântarea sa. Dl. Miile a vorbit la o întrunire a ■unei anocaţiuni police constituită. Nu erau adunaţi în acea sală nici anarhişti şi nici revoluţionari de profesie, ci reprezentanţii a două partide politice. D. Miile a vorbit, In calvare de membru al Federaţiei Unioniste şi deci nu se, poate 'invoca iresponsabilitatea individului care a elibila', asemenea aberaţii. De aceia d-nii FMpescu şi' Take lonescu au datoria de a se expica '(medat dacă sunt pactizam, ai ] unei revoluţii, interne pentru realizarea idealului naţional. Dacă şefii celor două partide socot, că epoca legalităţii a trecut şi că acceptă lozinca „sfinei revoluţii" so spună fără înonjur, nu prin intermediulunui nenorocit care poartă pecetea paralisei generale. SITUAŢIA Sa pare că pe frofiteri« jpiin'ripţia de luptă a O stagnare; în orice caz nu se semnalează da nicaieia o lupta in Sili mare, decizivă. De pa frontul oriental sa anunţă o bombardare puternică a ruşilor în spre poziţiuneie ocupate da trupeia germane din Baltica. Vapoarela ruseşti—cum anunţă comunicatul Stift Petrograd —au bombardat localitatea Schleck,—în timp ca pe malul drept al Strypai au mai continuat luptele latre alţi şi germani la Remikovice, au respins chassmea ca nişte atacuri duşmane în regiunea Ochiri, la vest de tftg*. Comunicatul rus din 24 octombrie arata ca , im lupta, de la KasStrikhawa, la vest de Rolatowka, au fos capturaţi 712 soldaţi şi material de, rasboi dte.stotaî armatele ruseşti. Un comunicat austriac anunţă ca atacurile rusa la sud-est de Vismowbycka, ph Sîripa, au îosî respinse. Le JJunebowg armaislé lui Hifidenburg au opu» rez stanță atacurilor rusești. Comunicatul berianez arată câ ruși au apătruns in noaptisa ds 5 spra 6 flosinbfie si. ». in posițiufiâia germane «a fiO'd ae lot,ut Sventew Ar au fost în unu& respiasL In B&lcânî succesul austo-germanilor a crescut prinț faptul că 'armatei® imperials au ocupstfc Kraijawo „după o luptă violtmta ok: stradă" cuta zice coimunicatul din Berlin; ele au luat In această luptă 130 de tunuri. Se poate ca î i momentul sind vor apa«, acest® fonduri Krucevacul sâ ii Cizut'in stăpânirea isustio germanilor. ‘.Ingei această localitte ,armatele gineralului Galwicz ,au capturat pestis belii osteii sârbi. Comunicatul din Viena arată că muntenegreniiau fost respinşi în încercarea lor din a recâştiga posiţiunela pierdute. Ei au fost respinşi la Qcgqwst kio-âh. Comunicatela din Lourdra şi Paris despre luptele din Balcanul arată Câ bulgarii au fost resping: Sa Crivolac şi câ forţeie aliate tr’nts« Ir» ajutorul Serbiei sporesc merau. Comunicareie da pe ««delalte froatari nu araieva nimic important. MERCURI 28 OCTOMBRIE 1915 ZîIîHXC Anuncîuri comerciaie — - — ,-d-------—___în padina IH'» 60 bani. In pagina iV-a 40 bani. .. __ ' ^ UV* "* pagina II-a 1 leu. în ii. In pagina I TELEFON 21 111 I îlll Criza d’n Grecia.—Noua criză guvernamentală din Atena a fost provocată de un teu vini». Telegrama particulară din Atena că această criză mtșteptată a cabinetului Zaims a survenit din cama unei jigniri, pe care ă. VanUllos ar fi adus-o d-lui Veniaeles. Cel âitUâi tffmbda face retractarea și d. Ziimis Hottăarizîndu-se cu d. Van kilo*, s’a pm chestiune de încredere. Camera s’a pronunţat m 114 vohtri pentru si i4.y contra, astfel că a urmat mim cabinetului grei, care tmâ n'a fost ■j't-zo ivită. Alimentarea Germanilor. — Autorităţile germane ca să r.-g’ementeze alimentarea populaţiei o iwd între altele şi măsura ce ammfă articole de alimentaţie,—mu* * cnr-neu, ptsinte grăsimea, etc.—al se întrebuinţeze in anumite zile din sâptămînă, în mod alternativ.■ in felul asista populaţia wa germai care duce tipia de asamima auhoh» de ronmman întrebuinţa cantităţile disponibil« in aşa fel ca epuizarea lor să ne fă într’o durată mult mai' mare d; cp, cum n’ar fi făcut in'cas'd kind nu s’a fi luat aceasta măsură. O.'i general despreSuveranul seu.— Agenţia aduce o ~ietegrai’mâ prin care afirmă că genitalul Kidko Dimitrisff, fost inarmaţi bulgară iar mmm pe IronM rimeo, într’un intervisiv ca Nomijanm,a a denunţat pe ngeie Ferdinsnd ca un om care, a sis dînsul, nu mîngnj.şi daca bulgarii eieistă ori pier. Liaou ar fi schimbări în Bulgaria şi ăaă poporul s’ar ridica in contra guvernului actual, §i in embru merdirii germani, eu as fi gate* a merg?, in cont*a g'-rm'ti-or si a aminti hui 'gărilor 'numite de Oe-:U'dg- %, Knkilisse, BiAAar Hase tr îi Lute S trga-i. Bacă v:deam-na ar ajunge, pă-tâ în Bulgaria, cred câ fosta mea a treia armată ar dibuita-o Preocupat de acest mare neajuns pentru oraşul nostru,—căruia veneratul profesor dl. P. Porni i-s long strat in 1878 primele date climatologies. — DL Gh. Gh. Gheorgiu, profesor de matematici la liceul internat şi seminarul Veniamin, a fost iniţiativa strămutării staţiunii meteorologice a oraşului Iaşi, din curtea liceului militar—unde a funcţionat neîntrerupt de la 1894—la liceul internat. Sunt aproape aceleaşi cin cele dinainte, când staţiunea era instalată la liceul militar. Dovada a fost ficuă în parte cu ocazia strâmu ţarei barometrului, care a apărust o disrinţă de Înălţime de mai puţin da un metru. Constatând cele de mai sus, facem urfurile noastre da bun început staţiunei meteorologice de la liceul internat şi-i dorim o funcţionare neîntreruptă şi conşliincioasă. Dealtmintreiea, prezenţa d-lui profesor N. Patriciu în trumifra acestei lumine U. Iai ură orice îndoială. Silii iii itureifiica I Disipil IIl După o întrerupere de mai bine de 6 Ian», după buletinulmeteoeologic zilnic al României reîncepi la publice din ziua de 24 Octombrie.(6 Noerubre) şi datele etimologice referiboire la oraşul Iaşi. Lipsa aceasta de dedaff, atât de îndelungată, se datoreşte lipsei unui observator dsvrt.it şi conştiincnt. In primăvară, muind Aalon’Danila caligraful liedului militar, care din 1908, era şi observator :•! staţiunii meteorologice, in-:tume!»lele aşrzite la curtea liceuhn militare'au mai fost cetite şi dutele o’au mai fost Înscrise şi comunicate observatorului din Bucureşti de nimeni. Oraşul Iaşi a fost şi va rămâne petru totdeauna lipsit de datele circuatologice pe acest interval de timp. Cu toate că in acelaş timp s’au facut înregistrări şi cetiri la Observatorul Astronomic de la Copou. In urma înţelegerii avute cu d. T. Badaran directorul Incului Internat şi cu d. N. Patriei,1, profesor de la acel been, s’a rarut propunerea cuvenită Direcţiune! Observatorului din Bucureşti tare a acceptat-o imediat. Neobositul şef al secţiune! meteorologie, d. G. O. Elehem*, venind zilele acestea la Iaşi a dispus şi supravighrat transportarea instrmncaicilor şi a apărătorului de instrumente la curtea herului Internat. Observaţiunile auşi început imediat şi continuu a fi fâcute de către laboratorul liceului sub directa supraveghereşi sunetul control al dlui profesor M. Puticciu. Aşa se explică reapariţia datelor referitoare la oraşul Iaşi în Buletinul meteorologic zilnic. Aceste date pot fi desigur considerate ca fiind ale oraşului, deoarece condiţiunile climatologice- ait nouei staţiuni şi câmpul da aplicaţie agricole de la Ezoreni, totuşi datele înscrise în aceste două localităţi nu pot fi socotite ca ale oraşului Iaşi, deoarece condiţiile climatologiee ale acestor trelocalităţi sunt cu mult diferite una de alta. A considera datele din Copou şi Ezo reni ca fiind şi ale oraşului şi are intibuinţa să umple la cupa produsă prin dispariţia lui Dănita, ar fi o mare greşala. nforma t Ia urma contramandărei întrunire! federaliste, ziarul „Iaşul" a afişat Duminică în vitrină o platiardă pe care cîţiva trecători considerând-o ofensătoare pentru fruntaşii federalişti, au spart geamul în care era afişată acea placarda. Papiul s’a petrecut pe la orele 1 jum. . m.. incidentu! petrecându-se la o oră când pe Strada Lăpuşneanu circulaţia e foarte mica şi cum nu era vorba de o manifestaţia in grup, ci de câţiva trecători care au ţurat sa se eschiveze de răspunderea faptului reprobabil ce-i săvirşiau, umorii s’au făcut nevăzuţi. a’au luat imediat masurile cuvenite pentru ca ordinea publică să nu fie tulburata şi s’a deschis o anchetă. Când din primul moment tria raspărturii svorii că autorii faptului ar aparţine Centrului studenţesc, di Chilimoglu, prefectul poliţiei, a invitat pe preşedintele acestei societăţi, pentru a se lămuri svorul care circula. Preşedintele Centrului studenţesc a declarat d-lui Prefect de poliţie că studenţii sunt cu totul străini de cele petrecute, că dezaprobă asemenea acte şi că va degaja prin publicitate orice răspundere a corpului studenţesc înlegătură cu spargerea geamurilor de la ziarul «Iaşul». Acum ancheta este continuată la parchet unde au fost cercetate mai multe persoane indicate că ar fi participat la devastarea de Duminica. 12 Cu buna credinţă şi culţ eleganţa de limbaj de care a dat atâtea dovezi până acum, ziarul „Gloria“,care deunăzi avea pretenţia, ca autorităţile impună cu forţa unui proprietar să-şi închirieze sala pentru întrunirea federalistă, ursuind astăzi pe d. C. Chirbnoglu, prefectul poliţiei, care cu prilejul spargerei geamurilor redacţieiziarului „Iaşul“, a luat măsurile impuse de împrejurări pentru ca ordinea publică sa nu fie tulburată. Nu înţelegem concepţia ce o au d-nii de la „Ilona“- despre ordiea publică şi despre măsurile pe care autorităţile sunt obligate a le lua pentru păstrarea ei. Adică ce a vuit războinicii de la „Gloria“ ? In urma celor petrecute Duminică ,la redacţia unui ziar—oricare ar fi ei şi orice politică ar reprezenta —autorităţile să nu fi luat nici o măsură, pentru a nu tulbura... satisfacţia dlui dr. Mezincescu ? Poţi fi războinic, fără a fi şi ridicol, te poţi bucura de spargerea unui geam, dar fără a avea pretenţia ca poliţia să nu intervină. Atâta lucru ar putea să priceapă şi ridiculii surugii de la „Gloria": a Ceapa cere a fost ridicată de la acei ce au îndesi to, aut şi acea scumpire , se vmdi consum dor Hor la Primărie cu preţul de 2, la suta de kgr. a la ziua de 31 Octombrie, expirând mandatul de decan al d-Uii Alix. Philippide, Consiliul facultâţei de Litere, se va întruni, pentru alegerea unui nou ■• '"an. Probab:! că va fi reales lot dl Ph'lippide. Tot in ziua de 81 expirând si mart- 3.- tul de dc.' n a! U lui D. Alxandrescu, • dnisil ul facultăței da drept se va întruni spre a realege pe dl. Alexandrescu ca decan. SI .