Mişcarea, octombrie 1916 (Anul 8, nr. 221-246)
1916-10-14 / nr. 233
i ANUL VIII No. 283 pe vm m * . 20 Si silabă pe îîiî»îi . 40 , jsimotl si tavăptealî fac« reduces« da 80»n REDm îi El» IAŞI, PIAŢA UNIRE!, No. ft. te Icealul elaSpalau Naţional-LSbe lltr» m«cn»$ip KtaMIŞCAREA ZIAR NATIONAL - LIBERAL. COTIDIAN A B Esî l&iflj In sfcr©l M E N T e VINERI 14 Octombrie 1916 TELEFON Ho. m ANTINCIURI COMERCIALI Lintes pe pagisn*0 Unta pe pagina £11 Linte p© pagi.T9« IV 1 \m 50 b. m b. 21 A R COTIDIAN sps sStstataes unul comitet / uOa£/fol național-libere stm iff*“* A Pensen După o lună cu odihnă silită, Makensen a reluat ofensiva m Dobrogea. Ce urmărește Mak€fls*n' prin noua lui ofereivă ? De sigur, că foldoMreşalu! german nutrește visuri frumoase, dar a visa nu e tot Una cu a executa. Akkensen are de luptat cu o armată vitează, pe care mi cu başbuzudii lui Enverpaşa o va putea răpune. Războiul actual nu mai este războiul manevrelor măreţe, a atacurilor fulgerătoare sau a surprizelor strategice ; astăzi este războiul rezistenţei, războiul perseverenţii, în care teritoriul se dispută pe cu pas într'un război m care milioane de oameni se extemninează, nu o avansare de câţiva chilometri poate decide victoria. Dacă Makeaisen şi-a închipuit că vom părăsi apărarea Carpaţior din cauza ofensivei de la sud, înseamnă că nu şi cunoaşte nici spiritul, nici forţele adversarului. Rezistenţa eroică pe care armata română o opune atacurilor disperate pe care de cincisprezece zile le dă Falkenhaym pe un front de o vale de chilometri, dovedeşte tot de ajuns valoarea şi hotărârea armatei noastre. De asemenea aliaţii noştri Ruşi îşi fac întreaga datorie, luptând cu eroismul pe care l-au dovedit în deajuns până acum. Ce speră, deci, Makensen prin noua lui oîetssivă ? L® Berlin se simte din nou nevoia unei „decizive* pe care de două ani gemma* nîi o aşteaptă şi nu mai virse, pentru a impresiona pe subscrihorii iîeîocrezâtor i la împrumutul naţionalism pentru a intimida pe vreun neutru recalitrant. Acesta poate îi singurul scop al unei ofensive, în care germanii nu au de pierdut decât vieţele nenorociţilor de Turci şi Bulgari. Germanii au avut nevoe de o «lovitură»—chiar dacă «lovitura» il’ar dura de cât o zi. Au făcut-o pe spetele Bulgarilor şi a Turcilor. Altfel, ofensiva lui Makensen este lipsită de orice valoare strategica şi de orice însemnătate pentru desfășurarea operațiunilor viitoare. Apel către Români Iubiţi ostaşi şi cetăţeni, înaltul ordin de zi al Iubitului Nostru Rege, trebue să fie urt îndemn de reculegere sufletească pentru întregul popor Român ! Când duşmanul bate la poarta ţării cu gând sa ne invadeze, se impune din partea noastră a tuturora, o îmbărbătare generală. In aceste momente viaţa nu ne mai aparţine nouă, ci Patriei ameninţate pentru apărarea căreia cu toţii trebue să ne ridicăm ! Niciodată nu s-a simţit nevoie de un patriotism mai cald, de un sacrificiu neţărmurit, de o manifestare mai puternică a tuturor virtuţilor cetăţeneşti dătătoare de energie şi de înnălţare sufletească, precum şi de solidaritatea întregului popor românesc decât acum! Iubiţi ostaşi, In aceste clipe, în mâinile voastre stă tot prezentul şi viitorul ţării! Dda vitejia voastră depinde zdrobirea duşmanului. Toate generaţiile viitoare vă vor prea slăvi, pe voi şi pe urmaşii voştri, iar numele vostru va flutura cu recunoştinţă pe buzele tuturor Românilor ! La spatele vostru se afla întreg poporul român, se află părinţii, soţiile şi copiii voştri, cari vă roagă, vă sprijină şi vă îmbărbătează în victorie! Dacă ţara ar fi lăsata pradă duşmanului, viaţa noastră n’ar mai însemna nimic, căci avutul vostru va fi prădat, familiile voastre batjocorite şi nimicite şi întreg poporul Român acoperit de ruşine, va geme sub jugul barbarilor. Ostaşi Români, Astăzi, voi aveţi în mână soarta României! Faceţi ca în aceste timpuri supreme, prin curajul şi bărbăţia voastră, Istoria Ţării să vă înscrie printre cei mai mari eroi ai ei, aşa cum vă cere Iubitul Nostru Rege prin Innaltul Său ordin de zi. Iubiţi Cetăţeni, Când ostaşii noştri luptă vitejeşte pentru apărarea pământului străbun, e datoria voastră a tuturor să vă oţeriţi voinţile şi să vă întăriţi moralul şi spiritul de sacrificii; e datoria voastră să faceţi sforţări supreme pentru a fi folositori ţârei la orice ocaziune! Ajutaţi armata, prin toate mijloacele, în apărarea ei de înfrângere a duşmanului! Daţi celor rămaşi acasă tot sprijinul vostru moral şi material, pentru ca bravii luptători să nu mai ducă şi grija familiilor lor! Daţi din prisosul şi chiar din necesarul vostru, din îmbrăcămintea voastră, din banii şi grânele voastre! Puneţi cât mai mult la masa comună a sacrificiilor şi solidarităţei naţionale, căci averea noastră nu va preţui nimic în faţa duşmanului care vrea să ne cotropească. Istoria şi viitorul apropiat ne va judeca după sacrificiile ce fiecare din noi a făcut pentru salvarea ţărei. Dumnezeu să ne ajute şi să ne dea biruinţă în lupta noastră comună contra duşmanului cotropitor. In numele Societăţei pentru Educaţia cetăţenească, reprezentată : (ss) Konon, Mitropolitul Primat al Ro- mîniei ; (ss) Pimen Mitropolitul Moldovei şi Sucevei ; (ss) O. N. Bagdat, Primul-Preşedinte al înaltei Curţi de Casaţii şi Justiţie ; (ss) Petre Poni, Preşedintele Academiei Române, fost Ministru ; (ss) Dr. O. D. Creangă, Profesor Uni-versitar, fost Secretar General al Ministerului de Industrie şi Comerţ. I Francezii au rupt frontul in Verdun —RECUCERIREA FORTURILOR DUAOMONT $1TIAOMONT— O telegramă sosită astăzi dimineaţă die« Capitali anunţă ci Francezii au rupt frontul la Verdun, pătrunzând pe o distanţă de şapte kilometri lărgime şi trei adâncime. înaintarea continuă. Duaomont şi Tiaomont au fost recucerite. S-au numărat pinn acum 3500 prizonieri. Distribuţia zahărului Pe zidurile oraşului s'a afişat ordonanţa administraţiei comunale cu instrucţiunile privitoare la chipul cum se va face distribuţia zahărului S’a luat dispoziţia ca întreaga cantitate de zahar de care dispune comuna pentru moment si se disribue de către comercianţi, pe baza bonurilor eliberate de Primărie. Cu chipul acesta nici publicul nu va avea de aşteptat căci va fi imediat satisfăcut de către comercianţii din dispărţirea respectivă şi nici primăria nu va fi nevoită să imobilizeze o sumă de funcţionari la această operaţiune. Până în două zile întreaga populaţie a oraşului va fi aprovizionată cu cantitatea de zahar cuvenită, adică un chilogram de persoană pe lună. Deocamdată distribuţia se va face pentru o singură luni, administraţia comunală ţinând ca întreaga populaţie să fie satisfăcută In marginile posibilităţei De altfel chiar şi nevoile industriaşilor vor fi in parte satisfăcute, Primăria luând dispoziţia să li se dea până la maximum 300 kgr. de fiecare. Date fiind condiţiunile excepţionale in care s’a făcut această aprovizionare, trebue să recunoaştem că administraţia comunală a Iaşului a fost şi de astă dată la înălţimea aşteptărilor. Cu energia cu care lucrează de când a început să se simtă lipsa diferitelor alimente, administraţia comunală a ştiut să învingă toate dificultăţile şi un singur moment n’a lipsit populaţia oraşului de cele strict necesare Vom avea carne, pâine, lemne şi zahar în cantităţi suficiente şi sub acest raport datorită destoiniciei administraţiei comunale suntem cei mai bine aprovizionaţi dintre toate oraşele din ţară. Şi publicului Insă ii incumbă datoria de a face cât mai mari economii, căci risipa poate provoca iar lipsa. In special cu zaharul trebuesc făcute cele mai mari economii, căci deşi producţia nouei recolte na fost încă pusă în consumaţie, ea însă după datele statistice alcătuite de ministerul industriei va fi în anul acesta cu mult inferioară celei din anul trecut, aflarea veştilor pe care presei naţionale nu îi este îngăduit să le pubice. Una din cele mai recente destăinuiri ale acestor ziare elveţiene, este situaţia din Grecia. Germania recunoaşte că a perdut partida definitiv aci Modul în care este însă anunţată această veste tristă pentru Germani, constitue un adevărat record de ipocrizie şi naivitate în acelaş timp. Comentând ultimile evenimente din Grecia, ziarele elveţiene afiliate intereselor Germane, recunosc că în urma debarcărei trupelor aliate la Atena şi mai ales în urma demascărei definitive a Regelui, care avea intenţia să se retragă la Larisa cu o parte din armata rămasă credincioasă, Germania nu mai are nimic de aşteptat decît să se resemneze şi să considere de azi înainte Grecia ca neexistentă pentru ea. In adevăr, adaogă ziarele elveţiene, de azi înainte Grecia se poate socoti ca o simplă expresie geografică. Deoarece armata sa parte se află internata în Germania, parte se află pusă în imposibilitate de a se mişca de către armata aliaţilor, iar populaţia continuă să se suspecteze, să se agite să se încăere la orice moment, fie că majoritatea este de partea Regelui, fie că este de partea lui Venizelos. Cu un cuvînt, Grecia nu mai poate conta ca un stat real şi adeziunea ei în momentul de faţă către una sau alta din cele două grupe de beligeranţi nu î i mai poate aduce absolut nici un folos. Depărtindu-se în mod definitiv de Germania, Grecia nu-i poate aduce nici o pagubă, după cum de altfel nu poate aduce nici un folos nici antantei de care se alipeşte în condiţiuni atât de triste. Acesta este limbajul semnificativ pe care Germania îl ţine prin coloanele ziarelor elveţiene, cu privire la ultimul său eşec în Grecia. Noi, însă, care cunoaştem adevărata situaţie din Grecia, nu ne vom lăsa ademeniţi de vocea înduioşătoare a sirenelor germane Poporul german poate crede despre Grecia tot ce va voi sau mai bine zis tot ceace oficialitatea îi va da voe să creadă. Noi, însă, ştim mai bine ce se petrece actualmente în Grecia şi tot aşa de bine ştim că succesul lui Venizelos, contrar afirmaţiunilor germane, va fi foarte dăunător intereselor germane şi foarte de folos antantei cu care simpatizează astăzi aproape majoritatea poporului grec. Ceeace însă va rămâne în Grecia cu adevărat o ficţiune, vor fi conducătorii ei de azi cari nu s’au putut ridica la înăljimea marilor evenimente şi care mîine vor plăti cu moneda amorului lor propriu nechibzuinţa sau încăpăţinarea de a se fi lăsat să fie cumpăraţi sau ademeniţi de banii şi de glasul criminalilor care îndemnau să-şi sacrifice proprii lor compatrioţi. Situaţia din tirada In ultimul timp, adevărata situaţie militară şi politică din Germania nu se mai judecă decît după anume ziare elveţiene, ale cărora legătură cu guvernul de la Berlin, sunt cunoscute şi prin coloanele cărora, Germania respiră ori de câte ori voeşte să’şi prepare marele public pentru PENTRU OSTAŞI. Cele mai bune daruri ce se pot face astăzi bravilor noştri ostaşi sunt colturii şi mănuşile de lână, flanele şi imbrăcăminte groasă. In Carpaţii pe cari ii apără cu atâta eroism d e iarnă şi vitejii noştri trebuesc apăraţi împotriva frigului. INFORM în esti Kairos do mâlw® vom publica în fmtrtsgime erea@3»awna dat! do Primarul ©raswgMfi, Pr®factura susa PoSifie si Coman. «Jamarcful garnizoanai în privința stsblBSrol în a p®rsoan@S©r strains da localitat®. Prin acaastă ordonanță sa pr@v®d® că nici © persoana streină de iocailtat©, de origină română sau străină, nu poate» sta mai mult de 3 sil® în oraş fără a s® fi înscris la bluroîsl popuSafi©!, care funcţionează la Prefectura poliţiei şi fără să fi obţinut autorizaţiunea de aşezare în oraş de la autoritatea comunală. Nimeni nu poate pretinde şi nimeni nu poate oferi emilii mai mari decât cal© constate la 26 ©«tomisria 1615. Pentru imobila Sa car© n’ar fi fost mai înainta închiriat®, chiria sas va fixa după venitul cu care imobilul a fost înscris la impozitul funciar. 8. privista fachirierei cămărilor mobilate ordonanțe prevede că chiria pentru mobile nu va putea depăși Jumâiăta valoarea locative a imobilului. -H- M S. Ţarul Rusiei a însărcinat pe d. colonel Tanaawi, reprezentantul armatei ruse pe lâng generalisimul armatei române, de a remite Al. Sate Reginei Maria precum şi AA L. RR. Principesele IUsabeta şi Mânoara, insemnele Crucei Sf. Gheorghe pentru bravura de care M S. Regina şi Principesele regale au dat dovadă, continuând să îngrijească pe răniţii de la spitalul Palatului regal (intre care se găsesc şi ruşi şi sârbi), în timpul bombardată Bucureştiului de către aeroplane vrăjmaşe. Poporul român va fi mândru de această distincţiune, aşa de bine meritată, acordată eroicei şi iubitei Suverane şi fiicelor Sale. Direcţiunea generală a C. F. R. a afişat în trenuri şi în staţiuni un nou apel către public sfătuindu’l să nu mai discute chestiuni militare căci, în caz de insubordonare, vor fi daţi pe mâna autoritâţilor.rr Ministerul industriei şi comerţului, faţă de numeroasele cereri de zahăr ce i s’au adresat, anunţă că până la punerea in consumaţie a nouei producţiuni, nu poate satisface nici una din aceste cereri. Bonurile noi pentru zahar se distribuie populaţiunei prin poşta care e făcută de cercetaşi. Operaţiunea de distribuire se va termina în două trei zile, astfel că publicul trebue să aştepte bonurile care se vor primi acasă, fiind vorba de a se distribui 20.000 bonuri. Pentru acei cari n’au avut bonuri niciodată sau cari au de declarat vreo modificare la bonuri, vor funcţiona la Primăriei 5 birouri pentru fiecare despărţire cite unul care potrivit dispoziţiilor ordonanţei vor emite bonuri noui sau vor face modificările ce se vor dovedi că întemeiate. -rr Ministerul de Justiţie a luat dispoziţia ca onorariile sechestrilor numţi asupra averilor supuşilor streini să fie fixate de primul preşedinte al Tribunalului, după ce sechestrii vor arăta operaţiunile ce au făcut în administrarea averilor ce li s’au încredinţat.rr Direcţiunea căilor ferate a comunicat tuturor staţiunilor din ţară că, referitor la plata ramburselor, se vor achita numai acelea ale căror transporturi au fost predate consumului intern, adică prefecturilor de judeţe, comunelor urbane, morilor şi băncilor populare. •fr Biroul aprovizionărilor cu porumb de la Casa băncilor populare a întocmit o nouă repartiţie de porumb pe care-l va distribui sătenilor din localităţile lipsite de hrană. In acest scop, a mijlocit la marele statuia lor, şi la căile ferate să pună la dispoziţie vagoanele necesare. ■-*- Cu începere de eri au început să fie distribuite de către cercetaşi bonurile de zahar. -f- Locuitorii comunelor Voinești şi Cucuteni au colectat suma de 200 Iei, pe care au înaintat-o Prefectura de judeţe pentru Crucea Roşie.