Mişcarea, octombrie 1916 (Anul 8, nr. 221-246)

1916-10-28 / nr. 244

* RIA * # « JI­ Ar. ANUL VIII No. 244 —iirnrrTT^giniMnrMriagm^raataiaiwi ABONAM.­E N T F Ia (ard g*3 ou «s « . 00 lei insbreliutate pauR an . 4© „ Pentru preoţi §i învăţător? rurali sa face reduc®» «ie 5 «1®/.­E&DRCTifi ^ acMiffiSTaaim IAŞI, PIATA UN IR SI, No. ... m îosal al clubului National-LSI)ei?feI. IU!m ZIAR 28 Octombrie 1916 TILEPON Nu. m ANUNCÎU­RI COMERCIALE Llaîilă ii Urda ps payings iii L!nî& $»o pagina IV Z­IA­R € O T 1.01A N sub direcţiunea unui sortite­t instituit de clubul naţional'M'bcrs] lim­ular «9BAHN . 1 I«?. . 50 b. . 40 b. Noua pod­in'r­o Nnfa-StriaNM1 Dacă încercarea Austro-Germanilor de a da o lovitură decizivă pe frontul românesc a eşuat în chip atât de lamentabil, situaţia lor se pre­zintă în contururi şi mai dezastruoase pe celelalte fronturi de luptă. Pentru a putea da lovitura împotriva noastră, Germanii s-au hotărât a se menţine în defensivă pe celelalte fronturi, dar defensiva nu le-a fost mai fericită decât ofensiva. Ei nu reuşesc să-şi menţină defensiva, după cum n'au putut reuşi să-şi realizeze planul împotriva noastră. Pe frontul francez înfrângerile germane îşi urmează cursul regulat. La Verdun au pierdut în câteva zile ceia ce câştigaseră într’un an. Jertfa a 400000 oameni pierduţi de Germani acolo, a fost zădarnică. Ocuparea de cătră Fracezi a fortului Vaux demonstrează complect marea înfrângere su­ferită de Germani. In acelaş timp, se anunţă nouă succese şi de pe frontul italienesc. Li­nia de apărare a Austriacilor în sectorul de nord la Carso, a fost com­plect sfărâmată, în două zile Italienii au luat 10000 de prizonieri, iar drumul spre Triest este deschis. Iată noua postură în care se găsesc Austro-Germanii în urma intrărei noastre în război. Nenorociţi în singura ofensivă pe care o puteau lua, nenorociţi şi în defensivele în care erau hotărâţi a se menţine. Sleirea forţelor germane îşi urmează cursul fatal. Fiecare zi ce trece accelerează procesul prăbuşirei definitive a conglomeratului austro-german. SITUAŢIA IN GRECIA — Grecia de nord şi de mijloc va trece în stăpânirea aliaţilor Atena.—Regele Constantin şi guvernul lui Lambros au acceptat cererea aliaţi­lor de a permuta toată armata greacă din Tessalia şi Ellada în peninsula de sud Peloponessul. Ast­fel se aşteaptă tre­cerea întregei Grecii de Nord şi de mij­loc în mânele aliaţilor, ceea ce va înlă­tura în sfârşit ori­ce ameninţare pentru armatele din Salonic. Cu permutarea armatei în Pelopones, Curtea Regală şi guvernul lui Lambros nu vor avea de­cât să aleagă una din trei: sau să se stabilească tot în Pelopones, sau să ra­mâe în Atena, poate şi în farina, fără armată şi la dispoziţia aliaţilor, sau să părăsească Grecia trecând în Albania. Cercurile bine iniţiate afirmă însă că şi de data aceasta regele şi guvernul în­cearcă să temporizeze cât mai mult exe­cutarea obligaţiunei luate faţă de pute­rile protectoare. Termenul pentru muta­rea armatei din Tessalia în Pelopones ei îl fixează două luni în mare timp pu­terile înţelegerei să se oblige să furni­zeze la Pelopones cereale şi fel de fel de alimente, dat fiind lipsa acestora complectă în Pelopones. Se crede în a­­celaş timp că aceste condiţiuni prezin­­tate de Grecia reprezentanţilor înţelege­rii nu au de scop de­cât câştiguri de timp. Sunt sem­ne foarte importante că re­gele şi Lambros susţinuţi de liga rezer­viştilor şi de elementele germanofile ale armatei, vor încerca în ultimul moment o lovitură disperată contra trupelor de expediţie ale aliaților, precum şi contra spatelor lui Sarait. Situația generală devine deci din ce în ce mai gravă. A doua seară un grup de ofiţeri din Viena, au făcut artistei o mare surpri­ză : i-au oferit un săculeţ de făină, şi câteva ouă—cel mai apreciat şi mai va­loros dar ce se poate oferi în Austria. Visite M. 1, Regina Hariss la Ieşi Luni la ora 2 luni, p. m. a sosit cu automobilul în Iaşi M. S. Regina Ma­ria, însoţită de d-na de onoare Mavro­­di şi de dl. aghiotant colonel Baliţ. Iubita noastră Suverană a venit pen­tru vizitarea spitalelor de răniţi. Majestatea Sa a vizitat spitalul mi­litar, unde a împărţit răniţilor ţigări şi şocolală, întreţinându-se cu fiecare rănit în parte. La orele 4 M. S. Regina, însoţită de d­r. G. Mârzescu primarul oraşului, P. Fântânaru prefectul judeţului, şi C. Kilimoglu, prefectul poliţiei, a vizitat spitalul Sf Spiridon. Aci a fost primită de d-nii epitropi C. Climescu şi C. Crupeijschi, N. Ghe­­orghia şi directorul Epitropiei, Prof. dr. Tănăsescu medicul şef al spitalului şi dr. P. Anghel, medicul celei de a doua secţii chirurgicale. M. S Regina a vizitat toate saloa­­■ nete cu răniţi, întreţinându-se cu fie- L care în parte şi adresându-le cuvinte de mângăere. Ofiţerilor le-a oferit so- i coladă iar soldaţilor ţigări. Prezenţa neaşteptată a Suveranei şi duioşia cu care s’a adresat celor sufe­rinzi a produs o impresie excelentă a­­supra bravilor ostaşi. M. S. Regina, păr­ăsind spitalul a ex­primat d-lor epitropi, precum şi corpu­lui medical, mulţumiri pentru îngrijirea deosebită ce se dă bolnavilor în acest spital. De aici M. S. P­agina a mers la spi­talul Caritatea unde a fost întimpinată de d­na Vlădoianu, d­na Elise Brătianu şi de toate doamnele de la acest spital. A vizitat apoi spitalul de la Liceul Naţional unde M. S. Regina a fost în­­timpinată de d-nele Moruzzi, Lucia şi Elise Greceanu, Sculy, dr. Gavrilescu etc. La ora 7 M. S. Regina a părăsit o­­raşul cu un tren special, fiind condusă la gară de reprezentanţii autorităţilor. Lecturi pentru ostaşi Sfântul snarsl© Ateutria (26 Octombrie) Acest luceafăr al mucenicilor creştini era de neam mare şi s’a născut în oraşul Tesalonic tocmai în vremurile când creş­tinii erau aspru prigoniţi de către împă­raţii păgâni. Tatăl său fusese voevod al Tesalonicului şi era creştin, dar nu şi mărturisea credinţa pe faţă, de frica pă­gânilor. El se închina în taină adevăra­tului Dumnezeu, tâcându-şi rugăciunile cu multă evlavie într-o cămară ascunsă în palatul său unde avea două icoane împodobite cu aur şi pietre scumpe, una a Mântuitorului Christos şi alta a Sfintei Fecioare Maria. Acolo se ruga el îm­preună cu soţia sa care era tot atât de credincioasă. Ei erau şi milostivi către săraci. Drept răsplătire pentru evlavia şi milostenia lor, Dumnezeu le-a dăruit un fiu, pe sfântul Dimitrie, pe care l-au cres­cut cu multă îngrijire în credinţa creşti­nească, învăţându-l adevărurile desco­perite şi propovăduite de Iisus Christos. Chemând un preot creştin în taină, acesta a botezat pe tânărul Dimitrie şi l-a întărit în credinţa creştină. Crescând cu vârsta sfântul Dimitrie creştea cu înţelepciunea, cu vitejia şi cu săvârşirea faptelor bune. Făcându se ostaş, îndată a dat la iveală vitejia sa. Tocmai când sfântul Dimitrie ajunsese în vrâsta bărbătească, părinţii săi au trecut din viaţa aceasta, lăsând pe fiul lor ca moştenitor al numeroaselor averi şi al frumoaselor însuşiri sufleteşti. In timpul acesta era ca împărat crudul Maximian, înştiinţat fiind de moartea voe­­vodului Tesalonicului, şi cunoscând vi­tejia şi alesele însuşiri ale fiului său Di­mitrie, l’a numit în dregătoria de voevod, având însă grijă să-i spună ca să pă­zească patria de duşmani, s’o curăţească de creştini şi să ucidă pe toţi cari măr­turisesc numele lui Christos. Primind a­­ceastă înaltă dregătorie, Sf. Dimitrie a mers în oraşul Tesalonic unde a fost primit cu mare cinste de toţi cetăţenii. Şi dacă el şi-a îndeplinit cu mare pri­cepere şi dreptate slujba dregătoriei sale, era cu neputinţă să îndeplinească şi în­sărcinarea păgânească a tiranului împărat, de a omorâ pe­­nevinovaţii creştini. El cunoştea de aproape învăţătura creşti­nească, ştia bine pe creştini şi era în­credinţat că aceştia sânt oamenii cei mai pacinici, păzesc obiceiurile cele mai fru­moase şi duc viaţa cea mai curată. Cum putea el deci să îndeplinească o poruncă atât de crudă, ca să prigonească pe aceşti oameni care nu aveau altă vină decât că erau creştini ? Lucrul acesta era împo­triva conştiinţei lui curate, împotriva ade­vărului sfânt şi a dreptei judecăţi. Când un om cu mintea întunecată, fie e! chiar împărat, dă o poruncă nebunească, este mai bine să ascultăm de Dumnezeu, de­cât de oameni. (Va urma) HOTE „Icoane româneşti". Ziarul „Times" a început sa publice o nouă operă a Reginei Poete Maria a României. Noua lucrare a M. S. cuprinde o se­rie de icoane din viaţa noastră naţio­nală, presărate de amintiri, reminiscen­ţe şi impresii cari în totalitatea lor resfrâng o mare dragoste pentru ţară. Noua operă a Reginei noastre poartă sugestivul titlu „Icoane Româneşti" şi este o lucrare originală de o distinctă valoare literară. * Pâine—nu flori! Corespondentul lui „Morning Post“ din Budapesta comunică că cunoscuta artistă Hansi Niese, la o reprezentaţie de operetă a mărturisit că e foarte re­cunoscătoare publicului care-i trimite nu­meroase buchete de flori—dar că ar preferi în locul lor un kilogram de fă­ină sau de orez. ------ - — In umsa încetireî suiss viată a A. S. H. garíncipatiji Mircea Surie» MM. LE., tageiul sl Segfeei a Sunai doll« us® tssr.p sie 3 CuBS» eu fnsapera dala 21 ©sîonsbrie. — Aflăm că în oraşul nostru se află rănit de câteva zile Lt.-Colo­­nel Mircea Bottez comandantul Artileriei Călăreţe, căzut grav rînit în Carpaţi, după ce a stat 15 zile în cura spitalului Cartierului Arma­tei, a fost trimes cu un tren spe­cial in Iaşi spre a se canta, in fa­miile. Dl. Colonel este fiul cel mai ma­re al Generalului Panait Bottez veteran din 1877, frate cu cuno­­scutul profesor Octav Bottez şi cumnat cu simpaticul Judecător Alex. Petroni. Urâm o grabnică însănătoşire acestui brav fiu al Iaşului.­­P- Direcţiunea Institutului Orto­dox aduce la cunoştinţa publică că înscrierile încep în ziua de 27 Oc­tombrie orele 9-12 a. m. în cance­laria Institutului, strada Lascar Catargi No. 25. Cursurile se deschid Luni 14 Noembrie. -r­ Comitetul regional a mai primit pentm spitalele de răniţi din Iaşi, prin d-na Elisa general Greciana, următoa­rele ofrande: Societ. generală de asigurare 1000 lei­­ D-na Rosetti Teţcanu 1000 lei. I Comitetul exprimă vii mulţumiri do­­j­natorilor. „ Aflăm că d. prof. dr. V. Sion, directorul general al serviciului sanitar care se afla în Germania în momentul declărărei răzbiului nostru, însărcinat cu cumpărături de material sanitar, se va întoarce în curînd în ţară. UN INSTITUT DE DOMNIŞOARE — — LA IAŞI ——— ! Societatea naţională ortodoxă a­­ femeilor române din Iaşi, punând l la dispoziţia Ministerului de răs­­boiu localul Institutului de domni­şoare din Str. Carp No. 2, pentru sdăpo­stirea şi îngrijirea răniţilor, aduce la cunoştinţa publică că nu va mai putea deschide Institutul în acel local şi nici în condiţiu­­nile din trecut. Institutul trebue să primească transformarea pe care, în mod ne­cesar, o impun împrejurările prin care trecem. Astfel, Societatea naţională or­todoxă, pătrunsă de menirea ei e­­ducativă, de îndatorirea perma­nentă ce-i incumbă de a veghea la instrucţiunea şi la educaţiunea morală şi naţională a fetelor ro­mâne, a hotărât ca să deschidă de la 14 Noembrie a. c. în Str. Las­car Catargi No. 25 up Institut de Domnişoare, care să răspundă în totul preocupărilor actuale, inte­reselor şi nevoilor ce nasc din starea de răsboi şi, institutul va avea să răspundă unui întreit scop: 1) De a pune fetele în putinţă pe a-şi continua studiile şi de a-şi trece examenele, în cazul când Mi­nisterul Instrucţiunii publice ar de­cide deschiderea regulată a cur­surilor. 2) De a adăposti şi îngriji fe­­­tele care, fie din miza funcţiunii şi ocupaţiunii părinţilor în aceste împrejurări, fie din cauza situa­­ţiunii din un­ele regiuni ale ţării, ar fi lipsite de îndrumarea şi de îngrijirea zilnică părintească . 3) De a interesa şi ocupa fetele la lucrul necesar oştirii, spitalelor de răniţi sau altor opere de asis­­tenţă de rasboiu. Intru realizarea acestui scop, in­stitutul va primi două categorii de eleve : interne şi externe (semi-in­terne). Interne se vor primi numai fetele din regiunile evacuate ale ţării sau din regiunile apropiate zonelor de operaţiuni militare, iar externe, toate elevele care se vor înscrie la direcţiunea institutului până la 14 Noembrie. In acest chip, Societatea orto­doxă Naţională­ a temelor române din Iaşi crede a şi îndeplini în tim­pul răsboiului menirea­­ educa­tivă, morală şi naţională. Morală, prin ideia muncei, a or­­dinei şi a disciplinei, care nu tre­bue să părăsească nici o clipă ti­nerimea­­ naţională, prin partici­parea de fiecare ceas a conştiin­ţei şi muncei fiecăruia, la opera de solidaritate naţională, care este garanţia isbânzii de mâni. Prezidentă, Principesa Liga INFORMATIUNI 1 # Prin gara locală a trecut un con­voi de 809 soldaţi germani, din care 7 ofiţeri, făcuţi prizonieri în luptele din Carpaţi.­­| Cancelaria consiliului de miniştri a adresat următoarea circulară ministere­lor: Pe temeiul unei comunicări a Palatu­lui Regal, am onoarea a vă informa că curtea MM. UI. Regelui şi Reginei, a luat doliul pentru trei luni, cu începere dela 21 Oct. cor., în urma încetărei din viaţă a A. S. R. Princepelui Mircea. Autorităţile civile vor lua doliu pentru trei săptămâni ; ţinuta pentru doamne va fi următoarea: pentru primile 15 zile neagră cu voalul de crep, opt zile negru. Pentru ţinuta de infirmerie nici un semn de doliu. V. Consiliul municipal de la Bordeaux a votat o moţiune cerând ca studierea proiectului unei liniii ferate Bordeaux Odesa, trecând prin Lyon, A­riest, Bel­grad şi Bucureşti, să fie condusă cu repeziciune. Această linie deschizînd un debuşeu în ţările balcanice, va uşura mult, du­pă războiu, relaţiunile intre A daţi. Ea va înlocui singura, linie actuală trecând prin Berlin şi de care sunt tributare şi Franţa şi Rusia pentru legăturile lor economice. -H- Se face cunoscut tuturor refugia­ţilor din Ardeal, care au studii sau gări au ocupat funcţiuni şi cari se găsesc fără mijloace, să se adresze ministeru­lui de interne (direcţia personalului). — Ministerul de războiu, în urma indica­ţiunilor primite de la mar­ele car­tier, a dispus ca ofiţerii care funcţio­nează prin diferitele comisiuni de re­­chiziţii sa­u pentru, păzirea supuş­ilor străini, să fie înlocuiţi cu plotonierii cu termen redus dintre dispensaţii şi scu­tiţii cari şi-au făcut stagiul de dou­ă luni. Numirele în învăţământul primar din judeţul Iaşi vor fi făcute pe ziua de 1 Noembrie. Ele sunt supuse aprobărei inspectora­tului şcolar.­­H- In str. Adamache No. 13 s’a găsit la femeia Catinca Mircu o armă militară, 310 cartuşe de război precum şi mai mul­te efecte militre. Neputând explica prezenţa acestor obi­ecte ea a fost arestată. # Alaltăeri a isbucnit un încediu în strada Cuza-Voda. Trecând pe acea­stră mai mulţi aviatori francezi, unul din ei D-l Camille Dubourg şi-a disbracat tu­nica, sărind pentru a stinge incendiul. Focul a fost în adevăr stins, dar când s’a reîntors pentru ași îmbrăcă tunica, a constatat că din buzunarul tunicii­i perdase un portmoneu cu 105 lei. Age­nţii poliţiei au întpiins cercetări. S’a făcut imediat o coretă strângându­­se suma de 160 lei, iar astăzi,dim­neaţă D-l C­hilimoglu, prefectul poliţiei a com­plectat suma de 805 lei care a­­fost în­mânată aviatorului francez. — Eu­ după amiază un automobil in care se afla Colonelul Sava Goiu a dat peste soldatul Const. Culea, rănindu-1 la un picior și umăr. Cu acelaș automobil a fost transportat la spital unde i s’au dat îngrijirile nece­sare. rr Ia comuna Andrieșeni a murit su­bit locuitorul *V?JSîl0 Mmn^g nn în de 89 ani. Cadavrul locuitorului a fost găsit în casa sa, şase zile după moarte. Parchetul fiind sesizat a autorizat în­mormântarea cadavrului.­­H- S’a luat dispoziţia de a se prelungi înscrierile universitare pentru ca şi noui absolvenţi din sesiunea de Octombrie să se poată înscrie în Universitate. -H- Toate bursele universitare se vor acorda după 15 Octombrie. S-a luat dispoziţia ca bursele studen­ţilor mobilizaţi, cu grade inferioare, să se păstreze până după mobilizare. -I- D. Const. Kiriţescu inspectorul în­văţământului secundar a fost însărcinat cu organizarea serviciului statisticei de răniţi din spitalele din întreaga ţară. r­­ Astă­­zi au început examenele extra­ordinare din sesiunea Octombrie La aceste examene pe lângă tinerii din contigentele 1916, 17 şi 18 au fost pri­miţi şi tinerii din contigentul 1920. Astăzi au trecut examenele la dexte­rităţi iar mâine vor trece Religia şi Filo­zofia.­­p S’a luat dispoziţia ca atât numele elevilor pregătţi in particular, cât şi e­­levii statului să treacă examenele în lo­calul şcoalei de fete Elena Doamna din str. Muzelor. Examenele vor dura până în ziua de 14 Noembrie.

Next