Mişcarea, octombrie 1917 (Anul 11, nr. 223-246)
1917-10-28 / nr. 244
ML XI No. 244 UH EîUMflĂ 10 IM Redacția și fliMstfrtfb lâ?l-Preți ia*m mai u kssM Afe» mmtMNtaiMISî ziar naTionALUDcnm. coTransB SÂMBĂTĂ 28 ©£TOMBRIE 1917 VH fttIMflR 10 p**** S» IM» «pCepeft! mi d&mme* mm camlSâ teBSnîîi'^' 5 1TUP 1T 1R jefrwe t'»f»«iwWiiiB m awAU'w ur C'ccrbd Paschsadaiîî© ingîsjdî și m coîasolîdat porțiunile pe terenul obținut. Ei su espturat îs această luptă pesîe 400 prizonieri iac!» fy 21 ofițeri. Aviatorii eagezi sa bombardat diverse pozifiuni dusMue. Paschttidaetle, cirala germanii i-au dat o importanţă deosebită, a fost cucerit de caaadraiL Li Schonchila, în Alstoia de sus, francezii au atacat cu secces, cauzând pierderi duşmanului. Trupele italiene au opus o rezistenţă viguroasă intre colinele de la V.Vitorio şi contrenţa Montasede ps Livens®, unde adversarii a fost oprit. Aviatorii italieni au bombardat pe inamic pe Taglimento. Pe frontul nostru un atac proteat de drşmri pe Bistriţa a fost complect paralizat de restul frontului situaţiunea staţionară. Aeroplinele inamice au fost doborâte ieri de către trei piloţi români, plutonieri! Murenescu, MogMm și Crăsnaru. jS^aS5*Wg8gWWi8MWCTBIIMil!»MIM^1BBaaBaBBBBBBSBBBBBWHSHBffHWIWHffWll!TWfff.",! " .!,!. L.l... '. HlVKÜg«"!—1 SOMPARITATEft ALIAŢILOR Conferinţă de la Londra Conferinţa care a avut ioc la Londra latre primii miniştri ai Franţei şi Angliei In privinţa afacerilor italiene, s’a terminat prin stabilirea unui deplin acord Intre cei doi aliaţi mai In măsură să intervină direct In favoarea Italiei ameninţate de oardlele austro-teu*tone. Masurile luate în această conferinţă se vor face în curând cunoscute, nu prin note diplomatice, ci pe teatrul de război, căci In timpul experienţelor repetate de papa acum s’a dovedit îndeajuns cft numai aplîcându-se în mod strict principiul unităţii de front, solidaritatea Aliaţilor poate să-şi dea toate rezultatele salvatoare. Mai fericită decât alţi aliaţi ai săi, Italia, prin aşezarea ei geografică, este în imposibilitate sa primească ajutorul direct al marilor puteri din alianţă, în momentul în care Germanii au crezut de cuviinţă să îndrepte forţe importante asupra sectorului italian din cercul care îi înconjoară şi-i înăbuşă. * * * Cu evenimentele de pe frontul italian se pune astfel în lumina o nouă fază în colaborarea militară a Aliaţilor, aceia a unui joc de forţe transportate de pe un front pe alt front, unic răspuns direct la mişcările pe linii interioare ale Germanioi. Dificultăţi de aşezare geografică şi de transport au impus până acum Aliaţilor să răspundă manevrelor duşmane numai prin presiuni exercitate asupra fronturilor germane într’alt punct, decât acolo unde aeştia atacau cu forţe concentrate. Când germanii atacau cu toata puterea în Apus, această presiune care să restabilească echilibbrul o exercitau aliaţii din răsărit— şi viceversa. Rezultatele nu au fost însă totdeauna cele aşteptate, deoarece înaintarea duşmană tot mai avea destulă forţă ca să se continue, cu toate necesităţii© de a face faţa şi loviturilor din alte puncte ale fronturilor. Astfel, înaintarea inamicilor noştri nu era oprită decât sau prin aceia că trupele îşi ajungeau obiectivele, sau prin aceia că forţele locale ale Aliatului atacat erau In măsură să reacţioneze cu succes. * Era firesc, de altfel, ca forţele germane din defensiva punctului presat de aliaţi să fie în natâr mai redus decât forţele atacanţilor, încât mijlocul ÎntrebUiftţit de aliaţi pentru a se ajuta reciproc aţi putea să producă un efect, în raport direct cu superioritatea lor generală. Această fază a colaborării militare a Aliaţilor se poate socoti ca terminată prin hotărârile conferinţii de la Londra relativ la frontul italian. Manevrelor germane li se va răspunde pe o cate şi mai directă şi mai bogată în rezultate decât cea utilizată până acum. ItanThJIihaita Aflăm cu adincă părere de rău cât s’a stins din viaţă loan Th. Burda, profesor de drept român la Universitatea eşeanfi şi fost prim preşedinte al Curtei de Apel din Iaşi. Cu Ioan Burada dispare una din cele mai distinsa şi mai venerata figuri din viaţa raiului. Magistrat integru şi luminat, loan Burada a ţinut cumpăna justiţiei cu acel spirit de imparţialitate care marchesă pe judecătorii ce servesc drept pildă în lumea dreptăţei.. Retras acum doi ani din înalta funcţiona ce ocupase in magistratură, loan Burada a lăsat In urma sa auriştirea neştearsă a unui bun coleg şi vrednic distribuitor al justiţiei. Ca profesor de drept român la facultatea juridică din Iaşi, loan Burada a desfăşurat aceiaşi activitate rodnică şi meritessă. Generaţii întregi au avut in bunul şi blindul Ioan Burada pe profesorul luminat şi îndrumătorul Înţelept al tinerime» ce se consacra ca ne-dreptului. Cu Ioan Burada se stinge o viaţă de muncă, de bunătate şi de seninătate morală ; dispare un om a cărui viaţă rămâne o pildă de vrednicia cetăţenească. La căpătliul lui vor vărsa lacrimi de sinceră părere de râu toţi acei cari l’au cumscut ca magistrat, ca profesor şi ca cetățean. Fie, ca în regatul unanim ce înconjoară,moartea lui loan Burada, familia lui să găsească o slabă consolare pentru durerea crudă ce o încearcă. I EROII NOŞTRI M. $■ Regele a binevoit a conferi ordinul militar * Mihai Viteazul“ clasa 111 ofiţerilor mai jos notaţi, pentru vitejia şi avântul lor eroic în luptele afrige din Iulie şi August 1917. Doi căpitani Curculescu Ştefan reg. 32 infanterie, lonescu M. Ch. Sinaia, Radu Teodor şi Pantasi C. batalionul vânătorii de munte, Sipiceanu Ion regimentul 3 vânători, locotenenți în rezervă Danielestul Gavril regimentul 7 inferntieice și Popescu T. Nicolae regimentul '1 infanterie.. '...■----................... I I Un glas al drept&tel SOVIETUL CENTRAL $1 FÜGEN — Un articol al d-lui ludovic Hawaii — 1 Conferinţa de la Paris nu mai are loc. £ Skobeleli „au va mai prezenta „iasinicţiunile,s Sovietului central, dar felul tn s care suprema autoritate revoluţionară, rusă şi-a formulat „scopurile de pace*. —aşa pare, ori cit ar fi de straniu— manţine în planul întâi, preocuparea destinelor viitoare ale popoarelor, care se bat pentru libertate şi desrobire naţională de la început, adică de pe vremea când Rusia ţaristă ducea război de cucerire. Un ziarist de mare talent, care trăeşte la Petrograd de la începutul războiului desenează în linii sigure, cu contururi fericite, problemele ridicate de către Soviet și pe cari, vrând nevrând, presa mondială este obligată să le comenteze. Deci, Ludovic Naturesu, intr’un atrălucit articol care poartă titlul disteros : Imperialismul înfrângerei analizează în Journal de Russie „lastrucţiunile” Sovietului central. Rezumăm aci pentru lămurirea opiniei publice româneşti acest document istoric, prin momentul la care apare şi prin forţa cu care subliniază dezacordurile dintre text şi principii. După ce-şi exprimă consideraţia pe care a avut-o intotdeauna pentru a-I această Adunare care a fost, până in prezent, motorul principal al marelui fapt revoluţionar, Naudeau constată că dacă Sovietul are dreptate să ceară pace, el are poate mai puţină dreptate vrând să impue pacea. LIBERTATEA MARILOR „De altfel »Instrucţiunile publicate la 7 - 20 Octombrie conţin lucruri şi rezonabile, şi stranii, şi fantastice. Proectul de neutralizare a canalului Panama este baroc. Oare chestiunea aceasta este dintre acele cari au făcut să izbucnească războiul acesta da atât de prodigios de complex ? Rusia este cea mai continentală dintre puteri şi, cu toate acestea, domnii din Soviet îşi fac sânge rău grozav ca să obţie libertatea mărilor. Atunei de ce nu cer întâi, şi înainte de toate, neutralizarea cănalului Kiel mult mai important pentru Rusia de căt cel de Panama ! Oare pentru că canalul de Kiel este german ? Curios lucrul“. ALSACIA LORENA „Domnii din Consiliu au binevoit să concedeze ră destinele Alsaciei.Lorenei trebuesc supuse unui referendum. Cu toate acestea dânşii ştiu bine pentru ce crede opinia franceză că acest act de dreptate ar îi culmea nedreptăţei. Când ne-a fost răpită, Alsacia Loreau n’a fost consultată; toţi deputaţii săi au protestat In faţa lumei contra acestei spoliaţiuni, prin nemuritorul manifest de la Bordeaux. Domnii din consiliu ordonă ca Alsacienii.Loreni să puad votai Uber, armatele celor două coaliţiiuni vor trebui să evsscuize provinciile în litigiu. Nu ştiu ce ar face armata franceză, dacă In momentul nigocierelor, ar ocupa Alsacia Lorena. Dar s’ar putea pana că dacă Teutonii, la scadenţă, nu vor fi fost cesrâdădisaţi manu militari din vechile noastre provincii, desigur că n’ar consimţi s’o ia la picior din simpla dorinţă exprimată de către doi „sovktmki*. „Instrucţiunile sunt inspirate de marea ideie că trebueşîe recunoscut dreptul de a dispune de scara lor. Cât timp aceste principii se aplică Rusiei şi aliaţilor ei suntem de acord, dar rămânem pe gânduri şi ne perdem în corecturi asupra motivelor pentru care aceleaşi instrucţiuni păstrează tăcere când este vorba da toate naţiunile disperate care formează imperiul Austro Ungar. A te parcela Însuţi fără ca vecinii tăi să se parceleze In aacelaş timp este a Împinge abnegaţia ţie cu aceleaş instrucţiuni ale Sovietului, .Toată lumea ştie că România a participat la război sub presiunea, s’ar putea aproape spune sub injoncţiunea Ariaţilor. Dânsa trăia pacifică şi fericită când Rusia şi Franţa, hărţuiad’o atâta cu .sfaturile ior amicale* dânsa s’a preei» pat îa văltoare. Atunci, cele mai fecunde provincii ale ei au fost cotropite» jefuite ; oraşele sale au fost traaaformate tn ruină şi populaţia redusă la sclavie. Dânsa a suferit necazuri exorbitante, au de mult, după cererea Guvernului Provizoriu revoluţionar rus, armata remin reorganizată a procedat vitejeşte la o ofensivă sângeroasă. Dacă aveam un cât de puţină demnitate, Românii au drept incontestabil la întreaga noastră recunoştinţă. Or, Instrucţiunile nu par acrise de cât ca s’o spolieze fi s’o deznădejduiască. Nu numai că „instrucţiunile* sunt majestuos de mute asupra soartei populaţiunilor româneşti din Transilvania, a căror alipire era cu drept cuvint „scopul de război* al cabinetului de la Bucureşti, dar diplomaţii Sovietului uitând că Dobrogea a fost dată, in Iulie 1878, prin tratatul din Berlin aproape cu forţa României ca a’o consoleze (?) de răpirea Basarabiei, diplomaţii Sovietului—numai pentru că astfel le este placul—pretind astăzi să reia României aceiaşi Dobroge. Ştiuţi oare că dacă această deriziune a’ar aplica, dânşii ar lipsi România da acea tşire la mare pe care, pe altă parte o consideră absolut indispensabilă unui popor, deoare ce vor, cu drept cuvânt, să doteze cu aşa ceva Serbia care suferea această lipsă? „Gata să institue pretutindeni autonomii, Sovietaiki sunt, de altft parte, straniu de tăcuţi când este vorba de Transilvania, provincie a cărei populaţie este cu toate acestea românească. De ce două măsuri şi două greutăţi ? Stranie dreptate, dreptatea d-voştri ! Apliciţi marile principii tocmai In eseurile tn cari pot păgubi România şi le negaţi In toate cazurile unde aceste principii i-ar putea aduce un profit sau o compensaţie ! Clauza d-voastră cu privire la România este funciarmente nedreaptă şi s’ar putea crede intr’adevăr că v’a fost sugerată de către cineva care urmăreşte cu ură diabolică, cu pică vicleană, un popor mic, a cărui singură crimă este că şi-a vărsat sângele pentru voi, în două războaie succesive. Dar toată lumea poate fi liniştită , oricare ar putea fi soarta celorlalte propuneri ale Sovietului, acela care priveşte .România nu va fi aplicată Am transcris cuvănt cu cuvlnt, păstrând ponctuaţia, semnele de întrebare, de exclamaţie şi sublimările autorului. Cu cuget cinstit, Românii, mândrii de dreptatea cauzei lor şi de valoarea sacrificiilor consimţite, n’au nimic de sens, nimic de adaugat, nimic de subliniat in pagina această istorică de dreptate naționala şi internațională. Casar I mea părli la sublim. Înseamnă a impinge dezinteresarea păsă ia acel transcendental, care ebivelează cu delapierdarea și nebunia: imperialismul infrângerei !. ECOORI Bojdeuca Iul Creanga, din Sârarie, este însăşi la ordinea zilei. Un admirator al marelui povestitor din Humuleşti, d-1 Alimăneşteanu, vizitând la tumosul bordei din Ţicău, a decis restaurarea lui grabnică şi consolidarea terenului ameninţat să se prăbuşească. Se ştie că d-1 I. Mitru, directorul şcoalei normale „Vasile Lupu* a adunat în tceies scop un rond care împreună cu sume ce o destinează d-1 Ambesteena ar putea »Ive mult discutate bojdeucă, informaţiuni cu privire le ce s’ar putaa face ca si se păstreze această reilqula lantit de altă dată, ar putea da |i publicistul N. A. Bogdan — ca prietin din tinereţe ai 1st loaa Creangă — cart s’a ocupat de această Gw* tiune.* Intr’un volum editat de ziarul „Acţiunea Română* confratele nost» d-1 Coast. Râuleţ e selectat o serie de «poeme« proză* pe care le-a intitulat „Germania Neagră." Volumul, inchinat d-lui I. G. Duca, armni* strat de instrucție, are ca prefață urmierul eatreu. Din locașul »«muririi Goethe dsc’ar fi să vj*|, îngrozit ar efcrt Pirii !«tB»tTBc—*u Mutată. k Şcoala ronţînă la Kerson Examenele elevilor. — Şcoala primară şi liceul. Personalul didactic. La Cherson se află actualmente, după cum am arătat deunăzi, peste 300 familii româneşti de senatori, deputaţi, magistraţi, profesori, medici, funcţionari în localitatea Aleşkia, situată pe Nipru, la o depărtare cu vaporul de Kerson, se află de asemenea instalate vro 400 familii dilutuţionari inferiori de la diferite ministere din Romînia. Copii acestor ramuri n'au rămas fără setată, căci şi-au continuat învăţătura şi au dat examene în particular cu profesorii şi institutorii evacuaţi la Kersen. S’au ţinut examine de curs primar, sesiunea de toamnă, în faţa unei comisiuni de institutori, presidată de d- Fioarea Dimitrescu, au presentat 18 elevi. S’au ţinut examene de curs secundar sesiunea de toamnă . Comisiunea examinatoare a fost presidată de d M. Bră tiă. S’au prezentat 60 elevi. S’au ţinut apoi Şi examene de corigtmţă în faţa unei comisiuni compusă dm d-ni M. Brătilă, P. Gârboviceanu, Gr. Tauşaa şi Lacriţeanu, 9 ■■ ■ . ! M i t Ia curând se va deschide la Kersoa o şcoală primară, cu 70 elevi. Corpul didactic se va compune din d. Fierea Dimitrescu, director, d-nele Elena Cariaescu şi Estera Condeescu, institutoare. Deasemeniea se va deschide şi un liceu pentru care s'a şi fac îriiat localul necesar. Personalul didactic se va compune din dnii P. Gârboviceanu, Bucur Spirescu, Th. D. Speranţă, Gr. Tăuşanu, G. Arghirescu, E. Severi, Zaharescu, I. Rădulescu, d-na Botez, pr.Popescu- Breasta etc. D. P. Griboviceanu, administratorul Casei Bisericei, a ţinut o frumoasă entristare la deschiderea cursurilor de limba rusă din localitatea Aleşkia, unde sunt instalaţi foarte mulţi refugiaţi români. Distinsul profesor a arătat cit de fericire vor fi rezultatele unirei şi frăţiei dintre Ruşi şi Români. Părintele Gr. Popescu-Beasta, profesor de runigie şi preotul bisericii româneşti din Kerion, fiiecare Dunamatcă, după oficiarea sfintei l turi, ţine câte o predică foarte frumoasă, care întăreşte şi înalţă sufletele tuturor credincioşilor. Corpul didactic român aflat la Kerson se compune din dinele şi dnii Petru Gârboviceanu, M. Brătilă, Bucur Spirescu, Teodor Speranţă, Anton Coloman, Gr. Tauşan, G. Arghirescu, Calipso Botes, D. I. Rădulescu, Maria Călinescu, Ion Budea, Emil Severin, P. Zahareacu, Lacriţeanu, Tereza Popescu, Emilia Dimitriade, Aurelian Florinescu, Paul Nicarescu, pr Gr. Popescu-Breasta, profesori şi profesoare. D-neleşi dnii Florea Dumitrescu, Nicolina N. Comșa, Maria A. Beleti, Elena Călinescu, Maria Gr. Teodorescu, diaconul T. Simionov Elena G. Scărlătescu, Estera Condeeaiu, Stan Morărescu, T. C. Ionescu Pașcan, Constantin Gâdei, institutori și institutoare ‘. Băncila Nicolae, Dragomir Simion, Socol Ghedion* *Stroe Stanciu, Ștefu Gheorghe, Ursu N,Tămoş Gh. C, Nae, Ghilăţianu Vasile, învățători, Gh. N. C. N»¥Oyi-F. STATUI n Aprovizionarea din America Cum p* lucra comisiuma noastră din Statele-Unite pentru procurarea articolelor de prima necesitate Am publicări dăanăzl știrea efi guvernai a asmlt o comlalune care a plecat îa Statele-Uaite ale Americei, pentru a cempăra toata articolele pe cari nevoile statala îs fac absolnt necesare.. Dam astf-zi mai multe amănunte în actastl chestiune. Si ştie ci comiilanea aceasta e compasi dia d-nul G. Danielopol, director la Baiu:« Naţionali; Zahariade, subdirector la C. F. R.», Mrazec, comandor; Pantazx! şi Ionel Petreacă, inginer. Ia primul rând, comisiunea va combarea conferinţei aliaţilor de la Londra, prin delegata României la acea conferinţă, nevoile de tot felul, imediate şi viitoare, ale ţarei. In adevăr, aprovizionările din ţările Aliate nu se pot face decât pe bazele