Mişcarea, decembrie 1917 (Anul 11, nr. 271-293)
1917-12-01 / nr. 271
» i ANUL X! «♦. 27J i jtsofH. jss^a.. MQtiHtk* K ■!■•■ UN BUMftS «U a^sasasi IO 5M1. "Redacția și Mmmi&fmsh MSI-Hafi Uttratife I ziar hátio n al ub c kkl» VINERI 1 DECEMBRE 1917 un nomar 103» Sasls fesSSkp&Săi mb OteetlmM mm mmM SITURTÎPV Pe frontul mgn adivîî&te do artilerii, mal proamtslă, laire râuri.e Scsrpe și Lys. Ciocniri da patru e la Cimbrul. O facMrsfuse f*«stâ la Huriisih a &d»* englezi'or przanieri. 0 iacuraüun® dus tsanâ a ArsE^tieres a fost rtspresă. P- booului frimcez s’*« mpl&t mici ăfaceri dușmîne latordîsf de Rfims. Lupft de »rtfierk pe M um, _ 0 s«*nai a foat băt«t și goait la Z Jiaal, pe frontul italian ~ sifide se dsu lupte de artilerie latre Brenn și Pitve. O uptă violentă a avat 'oc ‘a ist di Pisîoasia; trupele ftaife&e au rezistat eu brr vară, cauzând dașmaiului pagube înseiEnsie. Pe frontul asgcedoBfan activitate d* artilerie bagară între Doi* rsn și Vardif. Au fost respinse cu pierderi atacuri porția’e bsi/gare. A fiost doborât usa aerop an bugar. IMCA o osAndA UEHI09 ii ISTRO-UHSla Cucerire» Ierusalimului, în sfariS de impoîtaal» ce o psesinta succesul armatelor brilaaice, svidenţa*8 ca fapt rare Siebae reţinut, pentru că el învederează ir că odăii deosebirea îasdaraeaîa'ă ca există Intre cele doui civilizaţii care lupt ă —contrastai disttre civilizaţia Lati:ă fi ,Ktt!tura s tîutoaă. Ia raportul «dresat de cîîre generalul Ailemby guvernului său, după ce se anunţă cucerirea oraşului sfânt, se arat?, fi cauza care a întârziat acest succes» .Cucerirea Ierusalimului a fost întârziată—raportează generalul Ademby —din pricina marei griji de a evia stricăciuni locurilor sfinte din oraş şi din jurul său*. Această grijă pentru pistrsrea a tot ce e maauaum, rdiqa sau ori ce anala fid preţioase de eram istoric şi cultural, diferenţkz% păni 1» prăpsstie concepţia Dapa o lungă ezitare preaedia* la elementele nationale pe care le despre civilizata ce o «a aliaţii, fata de ____n_ 1 i_ . * ___• . — î . . 1!8 enncentia _Rnittw»fa* » »miilnor atfele republice! Sutelor*Unite şi congresul dela Washington au de*elarat război şi Austrologsriei. Dues fau &v fi vorba decât de clarificarea atitudine! Statelor-Unite, în război cu Grnania, faţă de unui din afliaţi! acesteia, desigur că aceasta nouă declaraţie de război nu ar avea decât o importanţă strict formala. Dar tocmai lunga editare a Americei înainte de aceastră hotă râre dovedeşte că nu avem dea faca cu un simplu gest protocolar, ci ca un apolitic chibzuit cu maturale şi fecund în consecinţe. ii.cunoaşterea stării de război între Austria şi Austro Ungaria este de fapt o nouă precizare şi o nouă amplificare a scopurilor de război urmărite de ireductibila reapublică de pt Sifa ocean. Până acum, în toate manifestările lor polt.ee, conducătorii Statelor Unite auklarat ca urmăresc un singur scop în acţiunea diplomatică şi militară: distrugerea militarismului german, pentru a mântui civilizaţia umană de spectrul undi ameninţări care istoveşte atâtea puteri rodnice şi împied cu atat a mari opere de real progres. Am insă, prin noua declaraţie d® război, acest program este amplificrat cu un punct nou şi de o egala importantă : desfacerea mons-truptatruosului conglomerat habsbusgiC® oprima şi cărora trebuie sa li se dea libertatea de a urmă imperativul lor etac, alipindu-se la marile grupuri independente de car® sunt lega® prin origină şi suflet. Dacă Rusia maximalista pare a se fi dezinteresat de problema naţionalităţilor din centrul şi estul Europei, America, luăndu-i locul şi sarcina in multe pnvinţi, ia asupra şi, alături de marii săi abaţi din Apus, şi molvirea chestiunii naţionalitaţ lor din imperiul vecin. Astfel tocmai la momentul când această problemă, decisivă pentru linştea şi desvoltarea viitoare a Europei, părea scoasă din discuţie, |Statde*Uuite o readuc pe câmpul de lupta şi la masa verde cu toata vigoarea de care e capabil acest Stat da hotărări pe cât de natur lehbzuite tot pe atât de energc executate. | America îfi înţdegi rolul cu o rară amploare de concepţii şi o minunată preciziune de realizări. Cu stăruinţa caracteristică rasei, Aliaţii noştri de peste ocean vor îndrepta marea lor forţă de luptă In spre executarea unui act de eliberare ş dreptate, a unei sentinţe istorice del« care noi aşteptam cu to-iiâ Sn*crederea, după atătea jertfe şi încercări, realizarea idealului pentru care am pășit la tragica noastră căderea IERUSALIMULUI Contrastul dintre civilizaţie şi Kultură“ concepţia »Kaliaralâ* a germanilor şi tovarăşilor lor. Amintiţi-vă de ce m (Scat reprszestanţii ^Kuitunei* efiad an invadai let Belgia, unae n’au respectat nici statui sau instituţii de artă, dar cadral.® şi localuri aliate, şi comparaţi aceasta purtare cu gnja ş, respectul pe cari ie au abaţii iz\n. cercestes—şi veţi deduce marele contraşi dintre civil‘S&|ia latin® Şi ,kultura* germană. De aceea a fost dată această ,K .itera* să atragă de partea ei pe., u.rci şi bulgari—cele două popoare care alăturea de teutoni și maghiari mai reprezintă urmele sălbâlucilor seculare. ISSEM , AKI GUBALIVI O barnifisă urâtă, care dela o vreme a început să năpădeascâ într'un chip îngrijitor pe ogorul gutţei pubice a oraşelor, îi specia facta noi la Iaşi, o constitae „gnalivi“. Pe „garativ“ îl găseşti la teste părţile Ii vsat la colţul atradider, îi gâarşîi prin clabori, prin societăţi, in sfârşit ori unde se adoră do?, trei oameni şi discută, cu se poate să nu ’l găseşti în mijlocul lor şi pe „guraliv", Gsrailvul ştie totui de toate. Luî, care aude şi cum se r'şcă ia;ba, nu poate a*-i rămână nimic ascuns. Cunoaşte toate secretei« diplomatice şi militare, ştie ce a grăit într’an anumit cerc, estate om politic, şîie ce soluţie se va da in cărare chestiune , ordinea aiki, în sfârşit guraliva! ştie de toate, fără ca în realitate să ştie ceva. Tot ceea ce imaginea ei mintea lui bolnavă ei îl d£ ca fapt pozitiv şi ca să-i dea şi mai multă putere de adevăr, „garaJivai* arc gnte întotdeauna ca cele ce le povesteşte în le atribue cstarei personailtăţi pedtice, cu care ei stă veşnic în contact, deşi poate în realitate nici nu a vorbit vre o dată ca acea persoană. Dacă sânt iasă oameni serioşi, cari îl tratează pe guralivi la justa lor valoare, numârul naivilor carie de a cresa e §ian drept cuvânt de evanghelie, balivernele guralivilor, este destul de mare şi creşte din ce în ce mai mult şi a menită sâ copleşească numărul oamenilor serioşi. Dacă pănâ acum însă, activitatea secăturlor, a fost luată în râs, pecinginea ameninţând să ia proporţii prea mari, începe să ne îngrijoreze Trebue să se ia măsuri serioase contra unei activităţi cari încep® să danseze mersanormni mai tiatativele dintre lista |i Dermsora O declaraţie a lui Lenin. — Hotărârea ’Rusiei de a continua războiul în cazul când nu i se acceptă condiţiile. * * Tdfg^mg din Petrograd ! La rftmueea flotei ruse Linin a ţinut un d’acura din care leproduiera sfârâitul : Teh gramatis Petrograd : daîâ i» f6$*b:Mfatta ums pdfi în tr« Rusa și Germania, Ia număr«! de 25 Nocmbrie a!ilarului aFrava* citim DumStorci articsl: ‘ „in râs boiul de amxmni întreprins de Germania, sun im convinși ca poporul german n’a aprobai si % 'a dai sprijinul său comaw dammiulm acestui război. Qu vanul giman să știe câ dată %r vot sa cans râogă Rusia să îjihte o peCfa neonssiâ, pstholîsmul şi dri'goigea ptikrai revolt-«î ne vor Lee să renască ta tustasmul pfesisu apartrei revo- ltiţiMasi şi onoare!. Vom fi siguri in acest caz de concursul pe care ni-1 vor da lucrătorii germani. De alt/, soluţiunea unui păci rusifsome, va ds mare dreptate Franfsî şi Angliei cari n’m crezut nici. Nu e vina cosstrâ că ele au fost InfffTiple; lucrători! gerffiauî âă flc coKvlcsh o âe.Lam în med pat bile, câ d că hotărâse: sâ £îidbâ guvernui impsrLNsî şi spoliator, vom confirua rizboiul. Totuşi noi mai credem încă în solidaritatea internaţională a luarătorilor şi masselor. Evasivtd răspuns pe care Germania l-a dat tondiţiunile noastre „ de & r.u deplasa iturele pe fron- |ca 8ct0Jj in actualele imprejurari, tul italian si frontal de vest, ne «1 j0|t cei ce pot trebuis; să lapi® di n obligat să întreruperii temporar con-frăipnkri contra actsiui pericol și prin vorbrile dar sMrăm să le reluăm lori e® aijioc s# cante să stârpesicâ bu vor o.nu, aar speram sa te ww»^-|rBjasa aîât* a guralivilor care re prestata ’i'o s;ldcre morală a virței noastre sociale. Cel mai ban mijloc de a stârpi pe fggralivl, ştii ca roată James camista, "nu numai «a-i ignoreze pe aceşti pîrâ vltori ai vîeţei padice, dar acolo unde I dovedeşte an asemenea specimen să S * ia de guler şi »i-1 dea pe mâna autorităţiior A naşi tolera activitatea acestor pierde v«r®» ar îi să nsfacem complici k o aiține doanătoare țirei. Pest ■ilSllillil ARMISTIŢIULUI ......................... * — Testul oficial — Condiţiile armistiţiului încheiat între armatele Ruse şi Române de pe frontul român, de o parte, şi armatele Germane, Austro- Ungare, Bulgare şi Turce operând pe acelaş front de altă parte. Astăzi 26 Spembole (9 Rea.) 1917 de § 1. tatae armatele Ruse, cari opere«i*ă pe Srosiui între Nistru si Gurile Dunării influeiv, sub comanda genera» Iului Sth?rbaîchel de o psrîe și între armatele Grmane, Austro-Ungare, Buî gara fi Turce, dispuse pe ace aii front sub comanda Aih ducelui îosif și a îeldm.'.reaaiului v, Mscke&sen de altă parte s’* închrlat convențiunea următoare, reîafivâ ia un ar»m stiu provizoriu, pâsfi îs momentul cînd chestiunea războiului sau s pâcei va f decisă de Adunarea Coaatitua&tă a intregii Rasii, Armatek Scrnâa«, cari operează sub ordiae!e Generalului Freza» și csrj fac parta din fron tul. româgncfe.ee și eSe această cocv?n;ianev rrnn'm t’maul cât va dura aim stitiui Asmitelor Ruse, de pe frontul Român. § 2 Ambele părţi sunt reciproc obligate a anunţa reliarea calihlățil r, ca 72 d? ore mri înaine de reînceperea îor Prezenta coiveaţ’une sa aaufează de la sine la caşul ckd ieţele Germane, Austro Ungara, Bugare sau Turce ar relua cSeBStva pe ua sector oarecare al Intregu ui Sroat ruprins între M^rea Baltică t}i gurile Dunărei ibclus*v,—Sie chiar şi ia ataiâ de frontul Romín, sau In caul rt lufirei osii staţilor de către armatele Rusa sau Române ; și in.caz.il acesta, panea adversă trebue să fie prevens cu 72 de ore mai Inaime. § 3 T'isie os initat le, pe frontul sus men sonaî la § 1, laceieaza de in iată ca prezenta con.co|iune va intra în vigoare. " • 4. Operațiunile serieae, încetează a*bele părţi, bu numai deasupra ii* mîlor inamice, dar chiar şi deasupra unei zone de 10 kilometri ad.icinae, masurek de la transas-ls de prima linie a contractanţilor respeictivi. In acelaşi timp, încetează cu totul şi activitatea aerostatelor. § 5 Este irsdmisibila orice trimitere de patsuie şi chiar de cercetaşi izoliţi, ditfco’pe propria lor linie îtsaiaîată a îtti-le’or de s3sma. § 6 E»ie iate zis avanposturilor am beiur de » trece dincolo de propria lor linie înaintată a reţelelor de simă. 7. Ambta părţi se *eaau dea zm «xtcuta lucrări pregătitoare de oîiîBsivS, precum nici iutăii ?n scopul îmfinrei ti desvoitârei peziţiani or, Suat a ,m?se numai lucrările In scopul tntreţlnires pozipurelor şi îmbunăţlţirii stârci material a trupe or taproviziom,re, atare ssattarS) precum şi construcţiunsie de b.tăcî, N % 8. Din momea-'u! ce prezenta coav«-ițiune a tatrat la vigoare, cele două. părți se obligS de a uu rani da ordine pentru tracspoiîuri operative, mişcări și «grupări, precum și ds a r.u mri exe cma trunaporturiie Si rrg-upârje pentru cari s’ar fi dat ordiae după 5 Decembrie stil nou (iaclusi). Pe tot timpul duratei armistiţiului este permis schimbat obişnuit rupităţilor,în sectoarele co purilor de armată, precum şi mişcările de trupe la zona armatelor, execubte în scopul tanbunătâţirei cantonamentelor şi a trupelor. Nu ese permis de a înlocui trupe retrase din zona unui corp de armată decît cel mult prin trupe de aceași forță și luate numai de pe frontul arata la § 1. § 9. Este interzis de a slăbi unitatile dispuse in prezent pe front, pia retra gen individuale sau colective, in scopul de a tmări aste fracturi. § 10. Noua ntu’ră pentru timpul ar*misuţmUii se va întinde Intre liniile reţelilor de sârmă diiie mai maiorate, ale celor două părţi. In caz de lipsă de obstacola artificiale, zona este cuprinsă intre tranşeele ceie mai înaintate, sau între 2 Leii drepte închipuite dealungul tranşeelor şi indicate prin placarde. In regiunea deltei Dunărei, zonî neutsa este braţul St Gheorghe § II. Intrarea in zona neutră este interzise , dar contra persosndor fără arme cari totuşi vor circula întrâasa In timpul zilei, nu se vor lua măsuri violente. § 12 Orice persoană »parjisind părţilor contracente şi care depăşeşte zona neutră, e considerată ca prisopier de război. § 13. Este interzis de a vinde, de a ceva sau de a consuma băuturi alcoolice în zona neutră. § 14 Neînţelegerile cari ar putea surveni la timpul duratei acestei convenţiuni vor f supuse hotărârei delegaţior ambelor părţi. Locul şi timpul lătrunirei delegaţilor vor fi hotărâte pentru fiecare caz la parte, prin intermediul parlamentarilor. § 15 Cele două părţi vor avea dreptul de a face propuneri complimentare pentru modificarea stipulaţiunilor prezentei convenţiuni. In scopul aceluia, se va convoca o comisiuna împuternicită cu aceleaşi depline puteri, ca şi prezenta. § 16. Acest armistiţiu priveşte şi Hotikie fluviale militare, ale ambelor părţi. § 17. Prezenta convenţîune intră In viitoare In momentul semnarei ei § 18. Acest armistiţiu pierde valoarea sa, de Îndată ce Intre Comandamentul Suprem al Puterilor Centrale Alia e de o parte şi Imre Comandamentul Suprem Rus şi Comandamentul Supra Român de acord, de altă parte, se va încheia un armistiţiu, cuprinzând In mod expres frontul total intre Marea Baltică şi Marea Neagră. § 19. Prin intermediul delegaţilor se va da fiecăruia din părţi, un exemplar al acestei convenţiuni, semnat şi redactat franţuzeşte. Subsemnaţii exprimă dorinţa lor, ca chestiunea neubalizărei coastei între gurile Dunărei şi navig,nrea pe Marea Neagră, precum şi pe toate braţele Dunărei până la G daţi, să fie discutata şi stabilita printr’o comisie mixă specială, în numele Ar hi ducelui Josef şî al F Umaresmului w. Mackensen: («?) von Morgen, Generallntecant; (st) H «ndoviei, General raajo;; (is) Hunuisen, Obers“; (*i) Förster Streifeur, Obern; (»») v. Hempel, Major; (st») Popoff, Locot.Co* Ionel; (sn) Nahsim Bey, Major. In numele Generalului Staherbatchel: Comandantul armatei a 9 a Rcuse. General (*») Kduheviki. In numele Generalului Prezan : General (ss) Lupsscu: Coronel (is) Baum* gertiin; Cuioaei (s) Ra^ei ; Stabs Căpitan (ss) Baron fisei-hauaiin ; Coloael (să) Rfckuin ; Locotemnt (s) Kornesev; Căpitan ($s) Ocazalov; Vusuaiar T. R. (ss) V. Betgov; Sub-Lt. (t.) Eioîov; Soldat (?s) Polegai; Soldat (*s) Vorabiev ; (ss) A Teraberco ; (s ts) Pospelov; (ss) Michitia; (ts) Suds cap. Arpas; (ts) Licot, Le .er; (»«) Coloaet Râscana ; (•»*) Colonel I. Manolescu ; (ta) Coloaet N. Condeescu, Conform cu originalul, Secretarul Comisiuaei Ro mSge, Maior Dimitrescu. Ir »-«mc»« aprovizonarei Ora 22.30, ora Peteogradului Ora 10.30 seara, ora Europei Centrale Situatia din Rusia LYON — P«* ssara rO ksa »Bd e,ti- Vt'ft a ».aata o oorirui ta a^gosisre Ziarul jPriwdi* dsi* 8 ®Sî0ffi:bri',l pabiea «a sar; o a ariisoi. s,»rs profeiiaak svotut'a so st a--ut Io® îa opisaît pairi-S. D*,la poporul Palesiei. Curiaidki și Lti*s»ai»i, 2180 z?ar»l, are drepții Iso (liSiotsire ib)ra, eî va hutara psatra sise maari, da tu, sî, fie dspeadeat iu depeadfiit, iar givarini g«yaa»a a« a?® dreptul d» * ma hotsjâfi «u privire la asests tari si di & «era centra els kdrpssdeats, ta so«ai guvernaiui ras. Ia trebam^r/a ta visîstar *t*dsp®acl‚Mst&“ pe.»tr® dssvotfa?na saw popor, st® %ept țicife o ssparația forțată a »««stor pogoare rase, estra a ie fess v*'a'9 i«pănans»u ui garassa. S hîideaans sî Gospwia *reme să pe fată ctaea se iBOndaricu planari'e de ««seriffe als Ghimisiei iraperiale, «au trsbwsi rapt ds fiaitiv st «a. Noi sa«*«« *dlf* «pavissi fă ar fi a impume pojpo?slui rue a pass nrsisoa3ă i o asem.im vicisatâ sr trebui ni «porraisk ît*ă războiul, sare m dă se alta fîoutiun și ar proba Kami lor dia Fraaț* și AQglia să guvsrre’e lor m drsptsts slid tfvasă să o puts Isii!sa SeriBia’a asie imposibili.