Mişcarea, iulie 1919 (Anul 13, nr. 136-153)
1919-07-10 / nr. 136
Din problemele păcei Polecfia minorităţilor la Congres s’a reluat in discuţie prjlema controlului minorităţilor—,entimne, în care d. Brătianu şi-a şi cuvântul în Consiliul de patru, primit fiind de reprezentanţii Cellslovaciei, Jugor Slaviei şi Poloj. Despre această exptnere scria atunci d. dr. I. Dillon în „Daily graph“ : [ După discursul d-lui Clemenu, primul lucru izbitor a fost discul moderat, de maestru, de a- hirat om de stat, al d-lui Brănu, primul ministru român. Lanoi la o parte patimă şi emoţia a adus asupra subiectului lumii raţiune, pe un teren, se pare, că acuma neexplorat de cătră ninenţii făuritori ai stipulaţiilor şi unui seu sincer, demn de gravitata subiectului, a dat greutate argumentelor sale.“ Azi, când chestiunea se iea iar discuţie, nu putem să nu protesm din nou contra intervenţiei de secreta un control străin în acerile interne ale micilor puteri, atrugând egalitatea dintre state in losul celor mari şi egalitatea dint cetăţeni in folosul minorităţilor, oua comisiune nu va putea trece "ste judicioasele argumenterale d-lui Vătianu, distrugând astfel armonia Orientul Europei, înstrăinând pertinent majorităţile de minorităţi. Iară că această soluţie este socotită ca dispensabilă unei bune guvernări ,cotim că ca treime să fie oprită egal tuturor, fără excepții, cari creieze state vasale. Credem că această modificare se ace textului articolului 5—, căci d nimeni iui va putea trece pet voința noastre impunându-ne oaliate cu urmărite cele mai trai pentru armonia ce trebue să unească întru:: stat bine orgazat. * * * JOI 10 IULIE 1919 Redacţia şi Administraţia Iaşi, Piaţa Unirei No. 6. Orele de biurou: 8 —12 a. m. şi 3-6 p. m. Anunciuri şi Reclame Se primesc în condiţiuni avantajoase direct la Administraţia ziarului, Iaşi Piţa Unirei 6. Des asemenea prin toate agenţiile de publicitate. Apare zilnic Sub Direcţiunea unui comitet de Redacţie B.m S3SASS*fes3 jiareiejfabundă;«: în':, fapte și amătjte cari, cu toată fantezia, sunt I late în jurul „crizei politice, je .observă o” extraordinară a lun iac în jurul acestui eveniment, care ijituie singura preocupare a opoiilui, singura ci artera de viață. .Tiza e urmărită cu încordarea;cânda de toate ziarele în ceea 4 priveşte punctul de vedere al aticei interne. Nu că în această voinţă ar fi vorba de adevăratele nobleme mari, ca acele ale consoanei noastre naţionale sau de denbratizarea complectă a masselor, ci există o singură mare chestiune , jurul atreia se conduce întreaga isipanie a opoziţiei: schimbarea Tuvernului -fără ca opoziţia să fie de acord asupra guvernului ce arrestii si urmeze. Evident că fiecare griare politică ar vrea ca guvernul ru să fie o emanaţiune a ei. Faţă e marile probleme care au aport ceet cu viitorul nouei Ro- Timnii, opoziţia e cu desăvârşire strană. Toţi lefii grupărilor politice au acut opuneri diplomatice, au acordat nerviewuri şi au criticat acţiune delegaţiei noastre la Paris. Iar nicunul nu a exprimat vre-o ărere care să fi arătat cum ar readuce opoziţia multi-nuanţată. oziţiei nu va sacrifica nici umil din niesele românismului — oricât ar lesta d. Marghiloman de pildă, ci se arată astăzi cel mai... real plen al Aliaţilor. Omânia, care a intrat în război cainale asigurări din partea Alilor, trebue să lupte pentru depli realizare a drepturilor ce i-au fa recunoscute şi pe care le-a obţin prin mari sacrificii—acesta este cezul politic al guvernului liberal. I opoziţia nu are această creşte preocupată de realizarea ei. Fasta e adevărata criză în care seta opoziţia. [aceea ea lasă pe planul al doil chestiunea externă care implicase şi existenţa nouei Românii prin a avea întreaga libertate de Sine în ce priveşte campania de răsturnare a guvernului. Şi punctul acesta nu există nici o deosebire de vederi între diadre opozante, fel în timp ce guvernul liverst liberal găseşte în opoziţie faţă de congll păcei, întrucât susţine şi apare,şi toătă energia interesele Românienartidele noastre politice, în descejuncre şi în tranziţie în care se affuiau atitudine ostilă împotri a gurgum ! ICUUKI imcescu, profesor al şcoalei de xecutat trei proecte pentru momi cază a se ridica la Buciumi Sculptei Bele-Artei,numeniul, in anintibroior morţi pentru patrie. Machet&e cart icarh văzut in atelierul talentatului piptor teşan se impun nu numai prin Aiţiunea ,lor artistică dar prin concepţiuneutondin, care astfel face dovadă de contyicae să eternizeze memoria acelora carii,, inspirat, în timpul campaniei, minunatul re da la Oituz“. In atelier sculptorului Mateescu am mai putut aduna un admirabil bust al pictorului Octav Ala, lucrare care va fi expusă publicului câteva zile. * Preotul I\Onovici, membru corespondent al comisiun\i()fiiimentelor istorice pentru jud. Tutova\SCÎ • ___ o interesantă și vastă monografie Iînăstirea Florești“ ' din jud. finde un adevărat studiu is-Tutova caraitoric, bazat istorice, documente şi cercetări „Le Jour it/i numărul său din SG Iunie a. c. (anunţătfe/ moartea la P. P. Carp printr o teledă trimisă din Iaşi. „Moartea i,anofilului Carp*. ■ Angliei cătră .Regele Cu ocaziemnniâni tratatului de pace cu (mania M. S. Regele George V lAngliei a trimis M. S. Regelui Felinand, următoarea telegramă: di licitare : „in aceăs zi triumfală în care inamicul eslnevoit să-și recunoască înfrânta, rog pe M. Voastrs să primscă viile mele felicitări. „România suferit în mod crud din cauza râdului. Sunt sigur însă că rezidud magnific al sforţărilor noastromune, îi va cicatriza repede răni In pacea inaugurată în mod atăla fericit astăzi, eu văd început unei ere de prosperitate pentru Viteazul nostru popor“. GEORGE R. I. Plecare lui Pessoa LyON.- -Pisoa, președintele Braziliei, a părăsit diminică New-Yorkul. jjgi Í£s§il|l te. ALIAŢI! STELIA KHUN O telegramă dirn Lyon anunţă că Consiliul suprem al Aliaţilor luând în discuţiune problema Ungariei, a ajuns la concluzia că este o imposibilitate a se putea stabili vreo înţelegere cu guvernul bolcevic al lui Bella Khun. In consecinţă Consiliul suprem al Aliaţilor a hotărât menţinerea blocusului împotriva Ungariei. Acest fapt confirmă şi el cât de raţională a fost hotărârea României de a nu recunoaşte în sovietul lui Bella Khun un guvern legal, cu care s’ar putea stabili acorduri şi tratate de pace. Ne amintim cu toţii că în Consiliul de miniştri ţinut la Bucureşti când s’a primit aşa zisul „ultimatum“ al lui Khan, s’a hotărât a nu i se da nici un răspuns, întru cât revoluţionarii maghiari nu puteau fi consideraţi ca oameni de stat cu care să se discute probleme de pace. Astăzi dreptatea României este din nou consfinţită de către Aliaţii noştri, cari văd în acţinea lui Bella Khan ceia ce guvernul român a văzut de la început. ___________ Note Politice it. " Ionian a acordat un nou ivrw 7 care face un adevărat exsihiathunei ostenie şi interne, ir. chest!a externă dl. Marghiloman se condace în a face teorii fără a enunţa vre-o idee care să vie în ajutorul revendicărilor noastre, insistând însă în mod intenţionat asupra problemei israelite, pe care o consideră că ar fi mai bine rezolvită „pe cale contractuală cu Puterile cele Mari“. Şi întru susţinerea acestei convingerii personale d. Marghiloman dă ca exemplu tratatul de pace de la Bucureşti prin cari germanii impuneau o încetăţenire a evreilor în condiţiunile ştiute... Dl. Marghiloman mai are din când în când halucinaţiuni makenseniane. ARDELENII SI D. BRATIANU Telegramele aduce vestea călduroasei primiri pe care ardelenii au făcut-o primului delegat al României, pe când acesta se întoarce în ţară după ce, susţinuse la Congres drepturile noastre integrale astfel cum cum reies din tratatul din August 1916 şi din principiile wilsoniene. Această primire pe care ardelenii, neîntinaţi de patimele politice, au ţinut să o facă aceluia care prin atitudinea sa intrasigentă şi demnă a apărat până la capăt pământul şi independenţa patriei nu e numai o justă răsplată a serviciilor aduse, ci şi o dovadă de modul cum românismul înţelege să hotărască în impasul în care ne găsim. Ea arată Congresului că punctul de vedere susţinut de de dl Brătianu este acela al întregului neam, care nu poate admite transacţii cu pământul şi libertatea lui, care nu renunţă la independenţa pe care a plătit-o cu sângele a sute de mii de viteji şi nu primeşte hotărârile ce s’au luat fără voia lui, nesocotind principiile de egalitate a statelor. Ardelenii au aclamat pe dl Brătianu ca pe purtătorul de cuvânt al neamului acesta însetat de dreptate care se vede odată mai mult desamăgit in speranţele sale. Ardelenii au arătat linia de conduită tuturor acelora cari vor să obţină integritatea revendicărilor noastre şi au dat un vot de blam calomniatorilor cari trecând peste orice consideraţii de un ordin mai superior continuă să murdărească cu noroiul insultelor lor sfânta cauză a românismului. Ţara întreagă strigă prin glasul celor mai curaţi fii ai ei că transacţii cu pământul şi libertatea noastră, nu se pot admite. De această nestrămutată voinţă, trebue să ţie seamă Congresul ce a văzut primirea făcută de Italia d-lui Orlando, care renunțase la unele din drepturile patriei sale. De această primire a d-lui Brătianu de cătră ardeleni ne bucurăm ca de o victorie a patriotismului, punând în ea chezăşia biruinţei sfintelor noastre drepturi. ’ —x— informaţii — D. I. I. C. Brătianu primul delegat la conferinţa păcei, a sosit la Bucureşti, aşteptat fiind la Predeal de d-nii miniştri G. G. Mârzescu, I. G. Duca şi de d. Vintilă Brătianu. Toţi membrii secţiunii Iaşi a Asociaţiunii profesorilor sunt convocaţi la ultima adunare generală ce va avea loc Mercuri 9 Iulie ora 5 p. m. la liceul naţional spre a alege trei delegaţi şi va lua dispoziţiunile trebuitoare pentru o frumoasă primire a colegilor ce vin la Congres. CĂTRE CETĂŢENII IAŞULUI. Pentru congresul didactic de la 12 Iulie st. n. şi-au anunţat sosirea în Iaşi peste o mie de profesori de toate gradele atât din vechiul regat cât şi din ţinuturile alipite. Pentru găzduirea acestor vizitatori, care se strâng în oraşul Unirii, ca să se sfătuiască asupra mijloacelor prin care vor contribui la înfăptuirea unirii sufleteşti a tuturor românilor, Comitetul de recepţie a congresiştilor face un călduros apel la cetăţenii Iaşului ospitalier ca să-i dea concursul. Oricine se oferă să găzduiască, cu sau fără masă, pe unul sau mai mulţi membri ai corpului didactic, este rugat să comunice de urgenţă comitetului, care se întruneşte în fiecare zi la ora 5 p. nt. la liceul naţional. „Frăţia Moldoveni“, asociaţia sub a cărei firmă d. A. C. Cuza îşi face o anumită politică, s-a găsit obligată să publice o mulţumire publică pentru persoanele cari au dat concursul la festivalul de Dumineca trecută pentru comemorarea lui Mihail Eminescu. Din lista acestor persoane a fost omisă de intenţiune marca noastră artistă d-na Aglaia Pruteanu. Relevăm faptul fără a-l califica. P D. general Prezan şeful Marelui Cartier General a sosit alaltaeri la Cernăuţi. - 'Printr’un comunicat datat la 5 iulie, Marele Cartier General desminte zvonurile tendenţioase prin care rău-voitorii anunţă că o divizie română ar fi fost distrusă de Unguri şi că Tighina şi Cetatea Albă ar fi căzut in mânile bolşevicilor. — Comisiunea numită de consiliul comunal, în scopul de a cerceta gestiunea serviciului de aprovizionare, începăndu-şi lucrările, socoteşte că pentru lămurirea complectă a împrejurărilor în care s-au făcut operaţiunile de aprovizionare, este nevoc a cerceta situaţia acestui serviciu de la data înfiinţărei lui. Această lucrare cere un timp mai îndelungat, poate 10—15 şedinţe. De aceia Comisiunea roagă presa, să aibă în vedere această împrejurare şi să îngăduie ca Comisiunea să-şi facă datoria, după care va depune raportul său. — Un congres al marilor proprietari.—Un congres al marilor proprietari din Moldova, va avea loc în Iaşi, în ziua de Sâmbătă 12 iulie, în localul Sindicatului agricol, din Piaţa Unirei. Se vor discuta şi lua hotărâri, privitor la chestiunile următoare: a) Modificările ce ar trebui să se aducă decretului-lege de expropiere. b) Decretul de imobilizare a cerealelor din recolta 1919. Populaţia israelită din Chişinău a declarat ziua de eri zi da doliu a întregei populaţiuni Israelite din Basarabia, ca protestare împotriva masacrelor evreeşti de peste Nistru. In toate sinagogele s’au înalţat parastase pentru cei morţi, iar populaţia israelită a postit. — Starea sanitară în judeţ e cât se poate de bună. Variola a dispărut, cu totul, iar ultimii doi bolnavi de tifos exantematic, sunt în convalescenţă. — In localitate s’au declarat ori două cazuri noi de variolă. Bolnavii au fost izolaţi. Pentru studenţii,morţi pentru patrie. „ Dininiţiativa studenţimei şi profesorilor Universitari s’a hotărât ridicarea unui monument în memoria studenţilor Universităţii din Iaşi, morţi pen-, tru patrie în cursul acestui războiu. Pentru împlinirea acestei pioase datorii, facem un călduros apel către toţi Românii, cari simt în inimile lor veneraţiune pentru eroii neamului nostru, şi-i rugăm să sprijine această frumoasă iniţiativă. In acest scop ne adresăm către toţi studenţii Universităţilor române, conştienţi de sacrificiul vieţii, făcut de colegii lor căzuţi în luptă. Ne adresăm către toţi acei cari s’au numărat printre studenţii uneia din universităţile noastre, de care în mod firesc se simt legaţi sufleteşte. Ne adresăm către domnii profesori ai studenţilor morţi pentru patrie. Ne adresăm tuturor acelora cari ‘simt în suflete lor respect şi veneraţie pentru studenţii morţi apărând ţara, şi-i rugăm să-şi dea obolul lor spre a li se putea ridica un monument spre pomenirea lor. • Sumele de bani, cu care va voi să contribue fiecare, se vor trimite pe adresa casierului Centrului Studenţesc Căminul studenţesc „Palatul Sturza“—Iaşi. Preşed Centr■ Studenţesc N. D. Lăbuşcă — Finele anului şcolar la Conservator.—Iată rezultatul anului şcolar la Conservatorul de muzică şi declamaţie din localitate: Clasa de teorie şi solfegiu a d-nei Teodoreanu, înscrişi 54 elevi şi 65 eleve, presenţi la examen 12 elevi, 10 eleve ; Armonia profesor Ciolan înscrişi 17 elevi, 9 eleve, presenţi la examen 3 elevi, 1 elevă ; Belcanto profesor Mezetti, înscrişi 8 elevi, 11 eleve, presenţi la examen 2 elevi, 2 eleve; Contrapunct profesor Ciolan, inscrişi 1 elevi şi 9 eleve, presenţi la examen 1 elev, 3 eleve; Dicţia profesor Codreanu înscrişi 27 elevi, 12 eleve, presenţi la examen 12 elevi, 5 eleve ; Declamaţia profesor Dragomir, înscrişi 32 elevi, 26 eleve, presenţi la examen 14 elevi, II eleve, Piano, profesor Mihail, înscrişi 6 elevi, 23 eleve, presenţi la examen 3 elevi, 14 eleve; Piano, profesoară d-na Burada, înscrişi 19 eleve, presenţi la examen 6 eleve; Violină, profesor Teodorini, înscrişi 11 elevi, 4 eleve, presenţi la examen 6 elevi, 3 eleve; Violoncel, profesor Teodorescu înscrişi 8 elevi, 1 elevă, presenţi la examen 2 elevi; Contrabas, profesor Enciulescu, înscrişi 9 elevi, presenţi la examen 2 elevi; Violins profesor Barbu, înscrişi 10 elevi, 2 elevi, presenţi la examen 6 elevi, 2 elevi; Flaut profesor Roşea, înscrişi 13 elevi, presenţi la examen 3 elevi; Oboi profesor Aurescu, înscrişi 3 elevi, presenţi la examen 3 elevi; Fagot profesor Vasiliu, înscrişi 2 elevi, presenţi la examen 1 elev; Clarinet profesor Ionescu, toţi elevii mobilizaţi; Corn profesor Norec, înscrişi 6 elevi, presenţi la examen 2 elevi; ’Trompeta profesor Cirile înscrişi 8, presenţi la examen 2; Trombon profesor Cirilo, înscrişi 2, presenţi la examen 2. In total au fost înscrişi 230 elevi, 189 eleve, şi presenţi la examen 82 elevi şi 61 eleve. Congresul şi Expoziţia Apicolă din Iaşi. Intre 15-25 Septembrie odată cu adunarea Generală a Soc. Naţională de Apicultură, va avea loc la Iaşi al II Congres al tuturor apicultorilor din România Mare şi „Prima Expoziţie de Apicultură“. Rugăm pe toţi D-nii cultivatori de albine din Basarabia, Moldova, Bucovina, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Transilvania şi Banat să ia parte la acest cogres unde se vor discuta şi lua măsuri pentru o cât mai grabnică reînviere şi desvoltare apiculturei pentru obţinerea tuturor avantagiilor şi încurajărilor cerutede apicultori. Societatea de Apicultură care a veghiat pururi la bunul mers al apiculturei şi a intervenit pentru satisfacerea cererilor apicultorilor roagă deasemenea pe Domnii apicultori de a participa la expoziţie cu orice vor crede de cuviinţă , stupi sistematici şi primitivi, produse miere şi ceară (faguri), produse industriale, maşini şi orice fel referitor la cultura albinelor. Pentru expoziţie vor fi mai multe premii, din partea Societăţi şi din partea Statului. Transportul pe C. F. R. pentru pasageri va fi gratuit sau cu o reducere de 75 la sută ,tot astfel şi transportul de stupi şi material apicol. Toţi acei ce vor participa la Congres şi Expoziţie sunt rugaţi a înştiinţa Societatea la timp anunţând cu’ce vor participa la expoziţie precum şi cei ce s’ar înscri pentru cuvântări la congres pentru a li se rezerva locul şi pentru a fi trecuţi pe listă în ordine. , Pentru orice alte desluşiri se va adresa la Iaşi str. Păcurari 18 Centrala Societăți. ’ Comitetul á L