Mişcarea, octombrie 1919 (Anul 13, nr. 201-226)
1919-10-01 / nr. 201
ANUL XHÎ No, 201 fyf V CPallCFn iTl JL ui yAll hA m 4» & Satoepsi sl Ammefcse? sittcfaine jms«s#Bîfw dtaef te AAdfesf'Ffe?» QMMi & MERCURI 1 OCTOMBRIE 1919 Apare rfhwc Sufe Direcţiunea mtri cabaret de Redacţie 6 BIN Noul Guvern Guvernul prezidat de dl. I. C. Brătianu retrăgându-se din proprie iniţiativă, a făcut acest gest nu ca să înlesnească o altă îndrumare a politicei noastre externe, politică care azi ca şi eri nu putea fi decât alături de aliaţi. Guvernul Brătianu dacă n’a înţeles un singur moment să indispună sau să se despartă de Aliaţi, a înţeles însă să facă o politică concordând cu interesele şi demnitatea noastră naţională, o politică de rezistenţă împotriva oricărei încercări de ştirbire a demnităţei şi intereselor superioare ale ţării. In acelaş timp e bine să ştie, mai ales străinătatea, că politica de rezistenţă nu este politica unui om sau unui partid, ci politica unui neam întreg,conştient de drepturile sale. In această sublimă unitate de simţire a întregei suflări româneşti, a răsunat un singur glas izolat, ecou sinistru al intereselor străine, glasul misitului negustorilor de petrol şi al amatorilor de acaparare a avuţiei noastre naţionale, al „marelui european Take Ionescu“. Şi el şi politica lui odioasă au căzut sub loviturile oprobiului public. Criza politică internă s-a terminat deci prin constituirea guvernului de sub preşedinţia d-lui general Văitoianu. Menirea noului guvern este clar lămurită prin comunicatul ce l-a dat îndată după depunerea jurământului. Presenţa unor generali cari şi-au făcut cu vitejie datoria către Patrie, conducînd armatele la biruinţă, precum şi presenţa în guvern a reprezentamnţilor Ardealului, Bucovinei şi Basarabiei, sunt cea mai bună garanţie că noul guvern nu va lăsa să se ştirbească cu nimic interesele, drepturile şi demnitatea noastră naţională. Politica noului guvern va fi politica de rezistenţă, politica demnităţii naţionale. In ceea ce priveşte politica internă, noul guvern fiind alcătuit din generali şi funcţionari de carieră, nu pot fi bănuiţi de nici un fel de legătură cu partidele politice. Aşa fiind, garanţia cerută de opoziţie pentru libertatea alegerilor este complect asigurată. Întrunind aceste condiţiuni, noul guvern de sub preşedinţia d-lui general Văitoianu a fost întimpinat cu o unanimă satisfacţie de toţi bunii români, el represintând în actualele împrejurări voinţa şi năzuinţele întregului neam. Ecouri Societatea de editură „Cartea Românească“ a instituit o serie de premii în bani pentru diverse lucrări, inedite, cu caracter literar, ştiinţific, social, istoric şi cultural. * La Bucureşti în actuala stagiune se va reprezenta pe una din scenele particulare, celebrul poem eroic „L'Aiglon“ al lui Rostand in traducerea d-lui I. C. Aslan. La Budapesta s’a găsit o numeroasă serie de cărţi şi manuscrise pe care nemţii în timpul ocupaţiunei le-au furat la Bucureşti. Deasemenea a fost găsită şi toată arhiva şi corespondenţa lui Makensen. Toate aceste cărţi şi documente vor fi aduse în ţară. Ucraina declară război lui Denikin Kamenetz-Podolsk, 27 Septembrie 1919.— Ieri Ucraina a declarat războiu lui Denikin. Trupele Ucrainene au hiat ornsîva contra armatelor lui Denikin. Aci au avut loc mari mari manifestaţii. („Sfatul Ţării“) ! INVALIZII DIN RĂZBOI diri d-l. I. C. Brătianu Societatea invalizilor de război a trimes d-lui Ion I. C. Brătianu, fost primministru următoarea telegramă: Asociaţia invalizilor din război întrunită în şedinţa extraordinară exprimă celui dintâi bărbat al României Mari, deosebita şi neţărmata dragoste. Ea admiră înaltul D-voastră patriotism şi demnitatea cu care aţi apărat interesele superioare ale României întregite pentru care a curs atâta sînge vitejesc s’au stins atâtea vieţi şi trupurile noastre au fost fărâmiţite. Tari în credinţa D-voastră în care se reflectă virtutea neamului nostru, noi invalizii din război vă depunem din nou vieţile noastre pentru ca repetând gloria Mârăşeştilor şi Mărăştilor, neamul nostru românesc să iasă plin de demnitate, neştirbit în graniţele şi interesele lui de viaţă din acest război, în care persoana D-voastră a avut un aşa de covârşitor rol. Cu această ocazie ne permitem a vă face cunoscut că Asociaţia noastră a invalizilor din război v-a proclamat preşedintele său de onoare. Preşedintele activ al asociaţiei invalizilor din război CONST. G. GEORGESCU-Goeşti. Str. Ion Mihăescu No. 18 Buc. BEOII ŞI ORFANII LOR De ziua Crucei, zi mare şi sfântă pentru toţi creştinii, s’a oficiat de cătră I., P. S. Mitropolitul un parastas pentru sufletele miilor de ostaşi căzuţi pe câmpul de luptă şi onoare; o rugăciune pentru odihna celor ce nu au stat o clipă la îndoială, când a fost vorba de desrobirea fraţilor şi reîntregirea pământului strămoşesc. Cine a luat parte la această slujbă, cine a ascultat cu luare aminte cuvântarea spusă cu atâta temeinicie şi însufleţire de cătră I. P. S. S. Mitropolitul, nu se poate să fi ramas nepătruns de sentimentele de recunoştinţă ce trebue să le avem pentru ceice nu mai sunt şi de datorie faţă de micuţii nevinovaţi pe cari vitejii ni i-au lăsat în pază şi de care cu toţii suntem răspunzători atât în faţa lor, cât şi înaintea lui Dumnezeu. Ascultând darea de seamă făcută la Universitate, de cătră comitet, asupra mersului Societăţei „Ocrotirea Orfanilor din Rasboi“ se poate vedea munca desfăşurată chiarde la înfiinţarea acestei societăţi, muncă nemăsurată şi neîntrecută de care cu atâta prisos ’şi energie s’a aratat vrednică, cea dintă’i şi fără păreche, cu drept chemată, Mama Orfanilor Principesa Olga Sturza. Toţi cei ce au avut prilejul şi acei ce au vizitat în această zi Orfelinatul „Regina Maria“ au rămas cu sufletul plin de duioşie la vederea micilor orfani cari au primit în cântece de slavă pe mama lor sufletească. „Bine ai venit. Bine ai venit mamă iubită; mamă iubită, fii fericită, fii fericită !“, repetau glasurile argintii, şi cred că nu poate fi o mulţumire mai mare pentru acest nobil suflet decât cântările şi urările pe care le aude zilnic de la micii ei orfani. Visita ce s’a făcut acestui orfelinat model, a pus în uimire pe toţi acei ce au cercetat cu deamănuntul toate încăperile. Curăţenia şi ordinea domneşte peste tot, iar copilaşi cu obrăjei rumeni şi plini de sanatate fac dovada cea mai vie de buna întreţinere şi perfecta îngrijire pe care o primesc de la d-na Kiru Nanov directoarea acestei instituţiuni care s’a devotat cu totul acestei grele şi sfinte însărcinări. Nu putem aduce de cât cele mai sincere laude întregului Comitet care ştie atât de bine să aleagă personalul conştiincios şi de încredere fără de care nu s’ar putea înfăptui această mare operă de datorie şi binefacere. Dar noi, răştilanţi, fi-vom noi, la înălţimea jertfelor făcute de părinţii acestor mici victime ? Ce măreaţă şi sfântă datorie ne-a ramas datoriei la care cu toţi trebue, necurmat, să contribuim şi să stăruim din toate puterile pentru adunarea a cât mai multor fonduri, care sunt atât de necesare creşterei şi învăţăturei a mai bine de una sută mii orfani ! Ori când vom da ochii cu aceşti nevinovaţi, să nu ne rămâie în sufletul nostru, nici o umbră de mustrare că nu am fi lucrat şi contribuit îndestul, pentru a-i reda Patriei cu aceleaşi credinţi, cu aceleaşi avânturi de careerau însufleţiţi părinţii, bunii şi străbunii lor! Maria Dr. Gavrilescu 14 Sept. s. v. 1919 risîe Ultimul räsbom O caricatură în „Le progrés civique“ : doi buni burghezi la sfat, comentând pacea. Unul din ei: „încă nu războiţi? Hm, poate! —Dar, în orice caz, va fi ultimul!... Ironia e cană şi arată perfect starea de spirit în care se găsesc popoarele după un an de tratative ale Conferinţei. Dar de unde provine acest pesimism ce face să se prevadă într’un foarte apropiat viitor un nou cataclism ? Vina e a d-lui Wilson. Vina e a aceluia care primul a crezut că poate susţine nepedepsit că principiile de morală şi dreptate pot învinge interesul şi egoismul popoarelor. Roadele se văd acum în această nenorocită stare de spirit, care azi are consecinţi funeste asupra moralului naţiunilor, iar mâine le-ar putea conduce într’un nou măcel. Fi-va acesta ultimul războiu pentrucă omenirea s’a ridicat la acea înălţime sufletească în cât să aşeze principiile morale mai sus de interesul imediat al popoarelor ce o compun? De sigur că nu! Acesta ar fi cel din urmă răsboiu doar atunci când popoarele s’ar convinge că interesele lor sunt contrare oricărui răsboiu, oricărei distrugeri ! Şi, de fapt, acesta e adevărul, iar necunoaşterea lui a dus Germania în mizeria de azi. Căci dacă e adevărat că în lumea veche isvorul principal al bogăţiilor era în cucerirea şi prădarea vecinilor—e tot atât de adevărat că în zilele noastre de interdependenţă a popoarelor vechile idei asupra utilitărei cuceririlor trebue să dispară. Numeroase fapte probează că naţiunile câştigă mult mai mult prin schimbul produselor obţinute de fiecare dintre ele,decât prin încercările de a se distruge. Statisticile arată pe deplin că pentru a creia debuşeuri economice cu o naţiune e inutil de a o cuceri. Şi Germania chiar trebuia să înţeleagă aceasta,cea care făcea cel mai productiv comerţ cu America, asupra căreia nici odată n’a sperat să-şi întindă dominaţia. Iată adevăruri evidente cari totuşi n’a’u împiedecat recentul răsboiu de cucerire. Impulsiunile sentimentale sau mistice, gelozia, ura, nevoia de hegemonie au dus popoarele la ruină, învingători şi învinşi, trebue să recunoască însă azi, în faţa dezastrului, că peste acest adevăr nu se poate trece. Juriştii şi filosofii n’au putut împiedeca răsboaiele,—acum e rândul economiştilor. E rândul statisticilor zdrobitoare de pierderi în oameni şi avuţii, e rândul privaţiunilor şi a muncei necurmate. Şi cu cât nenorocirile sunt azi mai mari, —cu atât ne apropiem de ultimul războiu... V. Pav. Amiralul Capri la Fiume Saint Paulo.—Amiralul Cagui a sosit la Fiume. Nip BHin Sim cum s’a alcătuit Primul comunicat. Primele măsuri. După cum am anunţat de alaltaeri, M. S. Regele a însărcinat pe dl. general Văitoianu, ministru de războiu, să formeze noul cabinet, care s’a constituit astfel: DL General Văitoianu, preşedintele consiliului şi ministru de interne. Dl Mişu, ministrul nostru la Londra, ministru de externe. Dl. GeneralI. Popovici, comandantul trupelor din Basarabia, ministru de domenii. DL General Popescu, ministru de industrie şi comerţ. DL General Mihail, ministrul lucrărilor publice. DL General Lupescu, ministru al cultelor şi instricţiunei. Dl. General Râşcanu, ministru de războiu. DL Miclescu, consilier la înalta Curte de Casaţie, ministru de justiţie. Miniştri fără portofoliu d-nii Vaida Voevod, Ştefan Popp, Vasile Goldiş, I. Nistor, I. Inculeţ şi D. Ciuhureanu, reprezentând Ardealul, Bucovina şi Basarabia. * Toţi miniştrii au depus jurământul în faţa M. S. Regelui. Pănă la sosirea în Bucureşti a d-lui Missi, primul ministru va ţine interimatul departamentului de externe, iar pănă la numirea titularului interimatul ministerului de finanţe va fi ţinut de către dl General Popescu, ministrul de industrie şi comerţ. După depunerea jurământului primul ministru, dl general Văitoianu, a dat presei următorul comunicat care apare şi în „Monitorul Oficial“: „însărcinat de M. S. Regele cu formarea guvernului, am primit această grea misiune ca o datorie către Ţară şi Coroană. „Menirea noastră este ca menţinând legăturile cele mai strânse cu Aliaţii, să asigurăm drepturile şi demnitatea Statului. „înăuntru, acest guvern—străin de luptele politice— va prezida alegerile pentru Constituantă într-un spirit de libertate, de nepărtinire şi de ordine, pentru ca rezultatul lor să exprime întreagă, liberă şi nesilită voinţa ţărei“. * După cum se anunţă, noul guvern va proceda la amânarea alegerilor pentru un timp oarecare, la ridicarea starei de asediu şi la schimbarea cenzurei presei din preventivă cum e acum in represivă. CANDIDAŢII Partidului naţional-liberalpentru alegerile ctombree. generale de la 5,6, 7,10 şi 1 rea D pentra Adunaraţîlor 1. G. G. MARZESCU, ministru de interne. 2. Preotul L GOTCU, prof. ,la Seminar. 3. TH. VĂSILIU, prof., fost deputat. 4. I. DORRU învăţător. 5. E. HERO VANU, decimal baroului de avocațî, fost deputat. 6. V. MATEI, sătean. 7. CONST. G. TOM.4, avocat, fost primarator de primar. K. Bir . îlentru Senat 1. C. B. PENNESCU, avocat, fost senator și deputait 2. Dr. M. MANICAT1DE, prof. universitar. 3. ATH. ATH. GHEOHGHIU, avocat, fost Semnul nostra esteb|p§ deputat. PAB3PI SI PAPTE ARTA SI PATRIOTISM Este în bună parte cunoscut de publicul nostru programul cultural al revistei parisiene „Les Annales“ care a organizat conferinţele ce se ţin în căpitana franţei de către „Universitatea Analelor“. Academiciani şi scriitori francezi ca Maurice Donnay, Richepin, Masson, oameni politici reputaţi ca Barthou, Herriot, artişti dramatici ca Réjane, Silvain, sau alte personalităţi distincte, desvoltă de pe catedra acestei Universităţi publice, diverse probleme de ordin cultural, social sau artistic, care contribuie la o mai bună cunoaştere a chestiunelor traate. Printre aceşti conferinţiari am avut zilele aceste pe compatrioata noastră d-ra Elena Văcărescu care a dizertat despre „Poveştile şi cântecele româneşti“. Cunoscută ca şi la noi în cercurile literare ale Parisului, d-ra Văcărescu a vorbit francezilor despre frumuseţa nemărginită a basmelor şi cântecelor noastre populare, făcând să se cunoască mai bine de către parisieni spiritul şi fantezia poporului nostru. D-ra Văcărescu a evocat chipuri din mitologia noastră populară vorbind parisienilor despre Făt Frumos şi Ileana Cosînzeana şi despre alte figuri din basmele noastre. Dar mai mult decât partea poetică în sine, compatrioata noastră în desvoltarea dizertaţiunei a atins puncte culminante atuncea când într’o formă aleasă a pus chestiunea revendicărilor naţionale ale poporului român, atingând chestiunea Basarabiei şi aceia a desrobirei Ardealului, în legătură directă cu însuşi subiectul conferinţei ce a desvoltat. La succesul acestei conferinţe patriotice a contribuit şi marea noastră tragediană d-ra Marioara Ventură, care după conferinţă, a recitat versuri cu caracter naţional. Astfel artiştii noştri fac dovadă patriotismului cald şi luminat de care sunt însufleţiţi atunci când sunt chemaţi să şi-l manifeste în faţa prietenilor noştri străini. ARALD — Ministerul de finanţe a acordat suma de 300.000 lei subvenţiune datorită Comunei Iaşi pentru alimentarea cu apa. — Dl. N. Maxim şi-a înaintat ieri telegrafic demisiunea din demnitatea de prefect al oraşului Iaşi. — Dl. G. G Mărzescu a sosit astăzi în localitate. — D. colonel I. Manolescu a fost numit secretar general la ministerul de interne. — Eri, 28 a lunei, ora 5 seara, a avut loc în casele doamnei şi d-lui Ştefan Sion, botezul copilului lor care a primit numele de Horia-Dan, naş fiind d-na şi d. P. Sion. — Mercuri 1 Octombrie, începe concursul de bursă la şcoala normală „Vasile Lupu“. „ Mâine Marţi, are loc începerea cursurilor la liceul militar. Deschiderea va fi precedată de obicinuită solemnitate religioasă.