Mişcarea, ianuarie 1920 (Anul 14, nr. 1-14)

1920-01-02 / nr. 2

Redacţia si ftttar­itteta afla Apare zilnic Ammdharl şî Reclame Se fHiMK ín csMKföftoi (waetoftrw* direct ta Aderi 3ist«tnr x&raM, lați î*U{® Imnircă 5. D®asess«(f •-» pr& t®3®s' ajjestiiî* de pe bHcState. Sub Direcţianea unui comitet di Redacţie taeroni şi levi Uni 9________ 9 „Opinia“ anunţă—nu ştim din ce sursă—că guvernul actual • „este dispus a recunoaşte ca legitimă cerinţa Iaşului“ şi ca atare, considerându-l ca „o zo­nă de război“ ar fi gata să vie în ajutorul refacerei sale. Pănă acum nu a transpirat nimic despre cele ce intenţio­nează guvernul actual a face pentru laşul tuturor sacrificiilor şi nu ştim de care anume fapt precis n’a putut servi confra­tele nostru când a făcut aceas­tă afirmaţiune. Ceea­ ce ştim însă în mod precis este următorul fapt pe care îl subliniem spre ştiinţa concetăţenilor noştrii. De la strămutarea Capitalei la Bucureşti, după ce M. S. Regi­na venise la Iaşi ca să-şi ia ră­mas bun de la ieşeni, guvernul d-lui Brătianu a publicat un de­­cret-lege, apărut anul trecut în „Monitorul Oficial“ şi prin care statul ia asupra lui în­treaga restaurare a pa­vajului şi a lucrărilor de canalizare a oraşu­lui. Pe baza acestui decret-lege s’au şi mandatat pentru Comu­na Iaşi un prim avans de 4.000.000 lei din care s’a înca­sat un milion. Din cauza veni­turilor restrânse, ministerul de finanţe nu a putut elibera de­cât un singur milion. După in­formaţiile noastre s’a ordonan­ţat şi plata celui de al douilea milion şi pe măsură ce finan­ţele vor permite se va plăti şi restul. Prin urmare în ce prîveşte concursul statului pentru refa­cerea Iaşului, acesta a fost ho­tărât prin decretul-lege amin­tit mai sus. Guvernul actual dacă s’a gîn­­dit într’adevăr să vie în ajuto­rul Iaşului nu are decftt să e­­xecute prevederile acestui de­cret,iar dacă va voi să facă ceva şi mai mult, ieșenii vor primi concursul acesta cu sa­­tisfacţiunea cuvenită. Deocamdată credem că ar fi bine să se deie ceea ce s’a ho­tărât, iar nu simple promisi­uni care nici acestea nu s’au produs măcar în mod oficial. Ce urmăresc socialiştii — Câte­va fapte elocvente — Restul deputaţilor socialişti cu prile­jul votărei Unirel cu Basarabia îl ta­xează definitiv ca duşmani ai neamului şi agenţi provocatori. De altfel o sumă de fapte pledează în sensul acestei constatări. Intr’adevâr, declaraţiile representan­­ţilor sindicatului internaţional din Iaşi că partidul socialist recunoaşte şefia d-rului Racevski şi îşi asumă progra­mul său politic, este cea mai elocventă dovadă a intenţiunilor de care este că­lăuzit pretinsul partid socialist. Apoi, tendinţa de a tulbura neconte­nit ordinea publică prin agitaţii nejusti­­ficate şi greve fără rost, sunt indicii precise că aceşti oameni nu au fixat un program de revendicări, ci sunt execu­torii instrucţiunilor de agitaţie bolşevică ce le primesc de la Budapesta şi Mos­cova. După demisia din guvern a genera­lului Avere­scu, se afirmă că d. Vaida- Voevod cu intenţiunea de a potoli miş­cările muncitoreşti, ar fi oferit socialiş­tilor ministerul de interne. Ce prilej mai nimerit era pentru a­­cest partid să se afirme ca un partid de ordine şi chiar de guvernământ? Conducătorii socialişti au refuzat în­să categoric, pentru că misiunea lor este alta de­cât aceia de a pune umărul la consolidarea statului român. Lăzile cu ruble şi coroane ce li se expediază de tovarăşii de peste Nistru şi Tisa, sunt singurul lor capital politic şi un tot ca mui mult mai ispititor de­cât comoditatea unui portofoliu minis­terial. Totuşi ministerul de interne a fost dat unui socialist care deşi nu face oficial parte din organizaţie, îi place să se in­tituleze ca atare. B-rul Lupu a cerut organizaţiei socia­liste să-şi desemneze representanţii în comisia interimară a Capitalei. Evident că socialiștii au refuzat!... Trenuri speciale de anul nou Buc.έn vederea sărbătoarei de mâne, anul nou, trenul Bucureşti- Gernăuţi-Iaşi va avea două garni­turi. Al douilea tren va pleca după un interval de 15 minute de la plecarea celui dintâi. Ungurii prepară un atac Sub titlu „Situaţiile lui Horthy“, ziarul „Patria“ organul partidului naţional român din Transilvania publică următoarele relatări din care se va putea vedea ce prepară Ungaria: „O radiogramă din Viena este în­­registrată de foile pariziene cu malt saint şi fără nici o notă observa­toare. Ea vorbeşte de­­atenţiile a­­stirulului Horthy în ter­menii urmă­tori : „Cabinetul unguresc este o jucă­rie în asanlîe amiralului. Acesta dis­pune astăzi de o armată de 80.000 de oameni, care creşte mere® prin înrolarea de recruţi voluntari. O artilerie exceleată şi un număr e­­ficient de mitraliere complectează infanteria. Numai muniţia le lipseşte. Zece mii de lucrători însă muncesc zi şi noapte pentru înlăturarea ac­cestui neajuns. E vorbit ca Horthy, având con­­simţimătitul Serbiei, "să atace Ceho­slovacia pentru a-i relua comitatele nordice. Românii vor fi ţinuţi în şah de armata de acoperire. Şi această radiogramă—or fi sau nu faptele adevărate—este înregis­trată fără nici un comentar. Noi, dacă ne-am fi găsit în preajma ma­relui Consiliu, am fi răsfoind niţe­­luş condiţiile de pace referitoare la Ungaria şi am­ fi atras atenţia a­­cestui Consiliu asupra manoperilor ungureşti. La nevoie am fi cerut un ultimat şi în privinţa lor, cum s’a cerut şi nemţilor pentru nerespec­­tarea tratatului de armistiţiu. Dar se vede, că la distanţă se uită repede alianţa“. Relevând faptul, il supunem spre meditarea domnilor de la „Opinia“ care au dat cunoscutul comunicat prin care asigură că de-a lungul naţiilor hotare ale României e per­fectă linişte şi siguranţă. Administrarea Basarabiei BUC.— încetând delegațiunea d-lui Inculeț, d-l Pan. Halippa a fost însărcinat în locul d-sale cu administrarea Basarabiei. Un banchet semnificativ Un confrate local de obicei bine iniţiat în cercurile financiare arată că banchetul ce s’a dat în onoarea d-lui dr. Lupa la Bucureşti, este re­zultatul unui „pariu“ între doi finan­ciari ieşeni cari au pus rămăşag unul că d-rul Lupa nu va fi ales deputat, iar altul câ va fi... Cum dr. Lupu a fost ales depu­tat, cel care a pariat contra, a fost silit să plătiiescă banchetul, cum se obligase prin pariu cu celalt fi­nanciar. Rezultatul a fost că banchetul s’a dat nu când d-rul Lupu a fost ales deputat, au când a venit întâia oa­ră la Cameră și au când a vorbit pentru întăia oară în tribuna Ca­merei, ci taman după ce d-rul Lu­pu a primit departamentul inter­nelor... Ingenioşi oameni ş! financiarii ■aştri din Iaşi!... VINERI 2 JANUAR­E 1920 Viitorul Primar al laşului 5 Cetăţenii independenţi, departe de luptele... politice, cari au lansat pe C. C. Ghiţă ca viitor primar al laşului. 8 căiiune prin tapa Centrala Situaţiunea alimentară. — Cartelele. — Foametea în Austria. Producţia economică.—Mărfuri pentru România.—Grevele. Valuta.— Aliaţii plătesc mai scump.— Despăgubirile de război. — Mortalitatea in Austria. — Intre Unguri şi Ceho-Slovaci. Importante comunicări ale unui comerciant din Iași Alaltăieri s-a întors în localitate, ve­nind după o călătorie de mai bine de 3 luni prin Europa centrală, d-l B. W., un tânăr comerciant angrosist care a fost prin diverse centre în scopul de a cum­păra mărfuri pentru Iași. Numitul angrosist a visitat centrele mari însemnate din Austria, Germania și Ceho-Slovacia, unde a contractat diverse cumpărături, de câta­va milioane lai. Redăm câte­va fapte și amănunte pe cari numitul angrosist ni le-a comunicat despre această călătorie: — „Am stat tot timpul în trenuri, căci am trecut de la un oraş la altul. Se că­lătoreşte în trei foarte anevoie, într’o îmbulzeală de nedescris, atât în Austria cât şi în Germania. Biletele de la o sta­ţie la alta se capătă cu mare greutate. Din punctul de vedere al situaţiei ali­mentare, Austria se află într’o situaţiune foarte critică, chiar disperată. Din puţinul ce l-a avut, Germania a mai dat Austriei pâinea care şi acolo e raţionată pe cartei®. Călătorii străini cari vin acolo, dobândesc „Cartele de călă­tori* pe baza cărora pot dobândi porţi­unea de pâine. La Berlin mi s’au dat cupoane speciale cu cari am putut obţine felia da pâine zilnică. Iată modelul acestor cupoane: 8h<>9 «OHg SMî*® «80» S«3>» SHCSO» H Deutsches Reich 50 Gramm-Gebäck a I Reise Brotmarcke j % 34639 13843 i % 'em »«):*» ®*oc*» ®k!c»* swmp shoo® «<<1 Cum se vede în Germania călătorii străini—trataţi ca oaspeţi, deci cu toată atenţiunea cuvenită—nu prim­esc de­cât 50 grame pâine pe zi. Scumpetea e generală, în toate centrele, atât pe alimente cât şi pe îmbrăcăminte. întrebat asupra situaţiunei economice generale, comerciantul ieşan ne-a dat turnătoarele detalii: — „Şi în Austria ca şi în Germania, producţiunea este încă­ foarte redusă. Se semnalează diverse greve cari se a­­planează dar cari arată că forţa de pro­­ducţiune este încă foarte redusă. Totuşi multe casse mari au rămas cu stocuri de marfă şi ce e interesant e că la aşa numitele „casse de export şi expedi­­ţiune“ am găsit stocuri de mărfuri de­po­sitate încă înainte de intrarea noastră în război, cu destinaţie pentru România. La multe din aceste case am depositat şi eu mărfurile cumpărate, rămânând ca ele să se îngrijească de a mi le expedia Iaşi.“ Venind vorba despre greve d. V. ne-a dat următoarele detalii. — Am asistat la Berlin în timpul lup­telor spartachiste şi am văzut cum au decurs aceste lupte. De pe urma lor — nu pot preciza anume toate motivele — ştiu că s’au luat cele mai severe măsuri contra greviştilor. Grevele se semnalează des, dar auto­rităţile nu permit greviştilor de a mani­festa zgomotos sau de a face procesi­uni de stradă. Totul se reduce numai la tratative între grevişti şi patroni, până ce greva sa aplanează şi lucrătorii îşi reiau lucrul. In timpul din urmă grevele par a fi încetat. In ce priveşte valoarea monedei, con­vorbitorul nostru ne da următoarele de­talii : — Coroana e complect depreciată. Leul nostru este foarte căutat. In schimbul unui leu capeţi 5 coroane. Deasemenea­­ în Germania moneda noastră este parte urcată. Pe pieţele mari din Austria, Germania şi Cehoslovacia se observă moneda fran­­ceză, engleză şi italiană, din cauză că de la încheierea pacei au început să vie co­mercianţi străini—francezi, englezi, ita­lieni—după mărfuri“. Un fapt caracteristic pe care ni-l co­munică convorbitorul nostru este urmă­torul : — Ţările centrale vând stocuri de mărfurii pentru comercianţii din ţările Aliate cu preţuri mai mari decât pentru cei din ţările lor. Eu însu la am plătit mai acum mărfurile cu apărare de îndată ce fabricanţii au văzut că sunt român. In privinţa aceasta mi s’a întâmplat următorul caz: Sfătuit de un camionar german, am în­sărcinat pe acesta să-mi facă o cumpă­rătură de mărfuri la un fabricant, ca să nu plătesc surplusul de preţ. Comisionarul german m’a servit, a plă­tit preţul ca un indigen şi am plecat, de­pozitând marfa la el. Care însă nu fu surpriza mea, când întors acuma la Iaşi găsesc o scrisoare din partea fabricantului care aflând că marfa a fost cumpărată pentru Iaşi îmi cere diferenţa de preţ. Fireşte că i-am confirmat prin scris că plătesc diferenţa numai să am marfa. Din discuţiunea ce a urmat în această privinţă rezultă că şi Austria şi Germa­nia percep acest surplus de preţ pentru mărfuri­ ce urmează a fi trimise în ţă­rile Aliate, în vederea despăgubirilor de răsboi pe care urmează a Ie plăti Pu­terile Centrale. Convorbitorul nostru nu ne-a putut arata dacă surplusul ce-i per­cep fabricele austriace şi germane este pus sub controlul statelor respective sau nu, sau dacă de el profită numai fabri­canţii. Insistând din nou asupra situaţiunei alimentare din Austria, d. W. ne comu­nică că din cauza proastei nutriţiuni mor­talitatea în Austria a luat proporţi e­­norme. In alte ordine de idei, d. W. ne arată că situaţiunea economică în Ceho-Slo­­vacia , mai în floare ca ori­când, că Ceho-Slovacia face importante transac­­ţiuni comerciale şi că faţă de atitudinea provocatoare a Ungariei, se iau severe măsuri militare pentru ca la cea dintâi mişcare, armatele Ceho-Slovace să deie ungurimei o lovitură zdrobitoare. Cu aceste interesante comunicări am terminat această convorbire. REP. Note Politice Dacâm­u­se să aplaneze greva lucră­torilor de la „Monitorul Oficial“ minis­trul de interne dr. Lupu a fost primit ca „Steagul Roş“. La Moscova comandantul bolșevicilor a fost decorat cu „Steagul Roş“. * Decretul-lege pentru ridicarea stirei de asediu a apărut aseară în „Opinia“, înainte de a fi redactat de guvern. Asta-i culmea rapidităţii!... * Una din primele condiţiuni ale d-lui Ch. Lascar ca să nu mai... refuze dem­nitatea de viitor primar al Iaşului este aceea ca d. Al. A. Bădărău să intre în minister, sau în cazul cel mai rău ca d-sa să fie pus sub ocrotirea anui mi­nistru, sub auspiciile căruia se poaui gospodări la Ieși­­... D-l Gh. Lascar e­u căutarea anul al douilea noroc... * Ziarele d-lui Miile iau apărarea d-lui N. Lupu consacrindu-l ca socialist—îm­potriva protestului ziarului „Socialismul“ care îi contesta această culoare politică. Dacă d-rul Lupu e socialist, atunci e socialist şi d-l N. D. Cocea. Această proble­ma rămâne s-o rezolve d-nii de la „Avântaj“ socialişti şi dom­­niile-lor la anumite ocazii! “ In primele două zile de la instalarea d-sale la departamentul internelor, doc­torul Lupu a fost sărbătorit prin două banchete. Aşteptăm trecerea a noi săptămâni pen­tru a putea face proporţia banchetelor ce se dau în onoarea d-lui dr. Lupu. Administrarea C. F. R — Un proect special — BUC.— Direcţiunea generală a c. f. r. a prezentat Ministerului Lu­crărilor publice un proect de lege prin care se instituie o comisiune specială pentru administrarea căilor ferate. Amnistia pentru alegerile din Bucovina BUC.-- M. S. Regele a semnat decretul prin care amnestiazi pe alegătoriul din Bucovina cari nu şi-au exercitat mepturile cetăţeneşti. ’

Next