Mişcarea, iunie 1920 (Anul 14, nr. 114-137)

1920-06-03 / nr. 114

0 ANUL XIV No.114 Nk. 50 Bani 0« m W Abonamente. . .................................80 «te tei Ivm........... 40 ee tei ic» ............................28 eîe id Redscris şi Adfwinistraţia Anurtchiri şi Reclame Apare zilnic teşi, Piaţa LMrd Na 6. Se privesc fu eeediţiaai avantajoase direct la Adtai-CtaS» ,• biimsa: 8~12 a. m. şi • sistraţia sianski, laşi Piaţa Loirei 6. 3-6 p. m. Deasemenea prin toate agenţiile de publicitate. Sub Directunea unui comitet de Redacţie Bani Situaţia politică a largii remaniere ministerială (Prin fir telegrafic din Bucureşti) . In cercurile politice din Bucureşti se afirmă că în ajunul deschiderea nouilor Corpuri legiuitoare se va produce o largă remaniare ministerială. In realitate primul ministru ar dori să încerce formarea unui guvern în care să intre toate partidele politice. Dacă această încercare nu va izbuti, se va produce totuși o remaniere ministerială, imediat după terminarea alegerilor din Ardeal. Ideia remanierei nu surâde însă actualilor membri ai cabinetului. Nici d. C. Argetoianu nu se împacă cu această ideie întru cât prevede că se vor putea naște conflicte în sânul grupărei averescane. Aceasta cu atât mai mult cu cât d. generalul Averescu,în cazul când nu va isbuti să formeze un guvern de concentrare, nu se îmi poate adresa prietenilor din jurul său, deoarece partidul poporului a dat tot ce a putut da ca elemente ministeriale în actualul cabinet. O remaniere cu elemente în afară de partidul poporului ar complica fragilitatea acestei grupări. învăţăminte din alegeri mocni Emese Alegerile s’au terminat. [Putem astfel privi modul în care s’au prezintat în aceste alegeri—vorbind în deosebi de Iaşi —diversele curente pe care le-a creat, în mod spontan, regimul votului universal. Abstracţie făcând de aventura unora dintre candidaşi cari au crezut că masa electorală se poate cuceri uşor, fără nici un trecut politic şi fără nici o activitate publică de interes obştesc—cum au fost listele „Clopotului“, „Soarelui“ etc.—vom insista mai mult asupra blocului evreiesc cu toată obiectivitatea necesară. Blocul evreesc a fost o încercare, un mijloc de a se număra alegătorii evrei, o experienţă politică—după cum afirmă unii dintre iniţiatorii lui. Din punctul de vedere pur politic el nu poate avea raţiunea existenţei. Un bloc politic care să cuprindă elemente ce nu se pot alia între ele, politiceşte, este o imposibilitate. Cetăţenii evrei nu vor confunda doară credinţele politic, cu credinţele religioase. Ca atare blocul urma să aibă numai o bază politică, pură. Cum s’ar putea forma deci cu astfel de bloc alcătuit din elemente conservatoare, democrate, burgheze şi socialiste ? Căci aşa s’a alcătuit acest bloc care s’a sfărâmat a doua zi după rezultatul alegerii pentru Adunarea Deputaţilor. Situaţiunea blocului devine şi mai delicată când luăm în consideraţiune acţiunea politică a cetăţenilor evrei, în ce priveşte politica evreiască propriu zisă. Găsim în această privinţă o altă lăture excepţională şi anume: între norii cetăţeni sunt elemente asimiliste cari cer o definitivă apropiere* sufletească şi o armonie reală între elementele creştine şi cele evreieşti; sunt apoi „unioniştii"— membrii U. E. P.—cari socot că’au să mai ducă o acţiune separată faţă de statul român, deşi din chiar rândurile cetăţenilor evrei, intelectuali, s’au ridicat glasuri autorizate cari au protestat cerând cu drept cuvânt lichidarea U. E.P. ţ. Sunt apoi elementele sioniste cari în programul lor au un ideal ce exclude orice politică românească propriu zisă. Iată dară că şi din punctul de vedere al politicei pur evreeşti blocul nu are raţiunea de a fi, pentru că după cum nu poţi face un partid omogen şi solid alcătuit din conservatori, liberali, democraţi, şi alte nuanţe, tot astfel nu poţi institui un bloc compus prin unionişti, anti-unionişti, sionişti, asimitişti, etc’. Căderea imediată a blocului a dovedit cu prisosinţă constatările ce facem aci. * Exclusivitatea în care cetăţenii evrei din Iaşi s’au presintat în aceste alegeri —după ce în primele alegeri au făcut greşala de a vota lista progresistă ca să deie aparenţa că ar mai înclina spre germanofilie—, această exclusivitate are oarecum şi un caracter şovinist. Blocul a infiltrat pare-se ideia că cetăţenii evrei trebuie să trăiască ca o minoritate aparte, într’un stat în care au aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca toţi cetăţenii lui. Acelora dintre susţinătorii acestei teorii punem o întrebare simplă: vor ei cu orice preţ să se menţie într’un „ghetto“ aparte, numai pentru faptul de a fi conservatorii unei tradiţii, ignorând marile prefaceri sociale şi democrate prin care trece întreaga omenire? Dacă emanciparea politică a evreilor din România nouă cere o neapărată unire sufletească — cum o recunosc fruntaşii intelectuali evrei,—de ce să se mai insufle credinţa în „Ghetto“ în rândurile evreilor cetăţeni cari nu sunt încă in măsură de a cunoaşte situaţiunea lor politică ?* Blocul evreesc din Iaşi n’a fost lipsit nici de anumite sfori politice. Unele dintre persoanele cari au fost printre iniţiatorii acestui bloc au urmărit un alt scop politic—care nu are nimiccomun nici cu politica românească a cetăţenilor evrei şi nici măcar cu politica lor evreiască. Apelul pe care iniţiatorii blocului, l-au lansat pentru lista „plugului“ la Senat şi cuvântul de ordine ce s’a dat alegătorilor evrei pentru Senat, lămureşte în totul ceii ce au urmărit aceşti iniţiatori ai blocului. Faptul este atât de adevărat încât îl confirmă însuşi ziarul “Curierul Israelit“ în numărul 35, sosit azi la Iaşi, care arată că pentruSenat „blocul“ susţine lista „plugului“. Aceste sunt constatările noastre obiective în chestiunea blocului evreiesc. De altfel cetăţenii evrei au putut constata la rândul lor că noi nu am combătut acţiunea blocului în timpul campaniei electorale. Greşala politică ce s-a făcft era prea mare pentru a mai fi supusă unei critici violente. Am relevat-o de la început, şi o comentăm şi acum cu aceiaşi strictă imparţialitate, dar de astă dată cu credinţa că, după experienţa făcută," cetăţeniii evrei îşi vor fixa în viitor o atitudine politică demnă de ea şi conformă cu interesele generale ale statului. Block-Notes Consolaţiune D. Lascar Antonia are satisfacţiunea de a înregistra că nici an „progresist“ nu s’a ales în actualele alegeri pentru Cameră. Ideia că nici d. Marghiloman nu s’a ales institue pentru d.Lascar Antonia suprema consolaţiune... Şi totuşi ura d-sale împotriva blocului evreesc perzistă cu aceiaşi furie... In jurul unui mandat Intr’un soviet Intim ţinut la d-ridl Ghelester s’a hotărât ca „mandatul“ deputatului Tanasa să fie cesionat celui dintâi. Tatasă, căruia i s’a comunicat propunerea, cere în compensaţie de două ori diurna parlamentara pe un periodl anumit şi titulatura de şef a acţiune! revoluţionare din Iaşi... / Sporurile de salarii Guvernul intenţionează să le reducă o telegramă din Bucureşti n® aduce ştirea că guvernul, în vederea echilibrărei budgetului, care în menţinea da a reduce sporurile de salarii cu 30 la sută. Dacă din punctul de vedere al calculelor financiare lucrul este foarte simplu, din punctul de vedere al eficacităţi, măsura este dezastruoasă. Intr’adevăr, cu actualele sporuri şî încă funcţionarii nu pot rezista greutăţilor. Viaţa se scumpeşte mereu şi după cele mai precise indicatiuni, tendinţa de scumpire persista. In asemenea condiţiuni seduce sporurile înseamnă a face traiul imposibil funcţionarilor. . Recunoaştem că aceste sporuri grevează budgetul statului, dar înainte de a se gândi la reducerea lor, guvernul are datoria de a lua măsuri pentru ieftenirea traiului, prin înfrânarea speculei şi prin organizarea unui serviciu de aprovizionare al funcţionarilor statului. Acolo unde sistemul a fost aplicat a dat cele mai bune rezulut. Aşa de pildă zilele aceste a început distribuirea de postav, funcţionarilor poliţieneşti. Acetaş postav care li se dă funcţionarilor cu 50 lei metrul, în comerţ se vinde cu 250—309 lei metrul. Istă dar că nu este vorba, numai de o scumpete reală a mărfurilor, ci de o speculă banditească, care n?a m?ri cunoaşte nici o margine. Numai în asemenea condifiani guvern ar pute«» ssâ-şs 'pună în aplicare, fără perturbări, planul pentru reducerea sporurilor de salarii. Bucovina şi însemnări Bucovinenii D. G. Rotica, cunoscutul scriitor bucovinean,—al căruia dragoste de locul natal se resimte în toate scrierile ce le-a consacrat „Dulcei Bucovine“—a scos în edtura „Alcalay“ un elegant volumaş intitulat „Bucovina care s’a dus“. Este un mic ghid da actualitate în care se oglindeşte, în parte, Bucovina de sub stăpânirea austriacă şi renaşterea ei de la realipirea la patria mumă. |||D. G. Rotiţă, cu sufletul încălzit la vatra naţională, evocă oameni şi locuri din frumoasele plaiuri bucovinene, reţinând activitatea lor au dus lupte împotriva asupritorilor, răspândind făclia culturei şi simţului naţional. Astfel d. Rotică ne descrie Bucovina nouă, desrobită şi ne dă câteva episoade însemnate din această epocă de tranziţie. Sunt pagini frumoase, însufleţite, în care autorul vorbeşte despre activitatea culturală a revistelor „Junimea Literară“ şi „Şcoala“—după cum ne evocă activitatea desfăşurată de scriitorii bucovineni Ion Grămadă, G. Tofan, I. Nistor, S. Puşcariu, T. V. Ştefaneli ş. a. Dl. Rotică mai schiţează câteva portrete interesante ca acelea ale contelui Bellegarde,—un prietin real al bucovinenilor—ale Lui Petre Liciu, şi turneielor sale neuitate în Bucovina, Emilian Sluşanschi, Nicolae Blându ş. c. In totul „Bucovina care s’a dus“ instituie o lucrare interesantă şi utilă pentru cunoaşterea stării sociale şi culturale a Bucovinei , care a... venit la patria mumă. De aceia o recomandăm cu toată căldura acelora care vor să cunoască dulcea, Bucovină de ieri şi de azi şi acelora cari vor să cetească o frumoasă lucrare literară. ARALD — In urma comunicatului partidului naţional-liberal, privitor la candidaturile din Ardeal, dnu G. G. Mârzescu a făcut cunoscut d-lui D-l C. Bucşan, căși retrage candidatura ce-i fusese pusă la Cojocna. mimseé^Siímsm Tcasa’ Controlul con Ir® Noiil deeret-lege contra spectki — Coiîîiriimile de control. Specula Io Iaşi. Camera «le comerţ şi Sindicatul cor* rciri. Am arătat ieri că prin comunicatul dat de guvern se menţin in totul comisiunile de control instituite prin noul decret-legi contra speculei. Prin ncest decret se prevede între altele : 1) înființarea unor noul comisiuni militare de control. 2) Vânzarea silită a tuturor mărfurilor din magasinul sau depozitul comerciantului care a fost prins cu specula. 3) Dublarea amenzilor. 4) Judecarea imediată a speculatorului după legea micului parchet. * Măsurile sunt într'adevăr drastice și ex tind a reprima cu energie specula. Remăne numai ca și comisiunile instituite să nu execute prevederile din decretul-lege fără o prealabilă cercetare în mod foarte serios. Comisianea va avea să constate în primul rând prin câte mâini au trecut mărfurile, ce se vând cu preţuri mari şi greutăţi , prin care comercianţii le întâmpină cu aducerea lor. * Dacă comercianţii se agită împotriva acestei măsuri, faptul provine de acolo să speculapunca a luat proporţiuni fantastice. Sunt articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, pânzeturi şi alte obiecte de prima necesitate, de care marea parte a populaţiunei trebue să se priveze, din cauza preţurilor extraordinare. Sunt deasemenea numeroase articole în comerţ, pe care comercianţii le-au urcat fără nici pin motiv, în mod sistematic, sub pretextul valutei, şi al greutăţilor de transport—deşi aceste mărfuri au fost de mult aduse în localitate. * Ceea ce pare însă şi mai inexplicabil e faptul că nici Camera de comerţ nici Sindicatul comercianţilor nu s’au ocupat nici de scumpetea mărfurilor nici de speculaţiunea nemiloasă ce se practică în comerţ. . Dacă Camera de comerţ socoate că nu mai are nici un rol în această direcţiune—o priveşte. Alegătorii cari au ales-o nu au decât să culeagă acest rezultat. Ştim însă că sindicatul comercianţilor —alcătuit pe branşe diverse—a anunţat el însuşi, la constituire, prin glasul iniţiatorilor, că sindicatul va interveni el însuşi ca să ordoneze raporturile dintre angrosişti şi detailişti, şi să supravegheze preţurile plăţii, pentru a evita speculaţiunea şi a nu jigni pe comercianţi prin controlul ligii consumatorilor şi a representanţilor autorităţilor. Dar până azi sindicatul comercianţilor -mutând pilda „sfatului negustoresc“ din Iaşi-nu a făcut absolut nimic în această direcţiune. Din această cauză comercianţi, şi aceia cari pretind a representa comerţul cu cinste şi demnitate, vor fi supuşi acestui control riguros pe care guvernul l-a instituit silit de specula ce se practică din ce în ce cu mai mare furiş. Asupra chipului în care comisiunele instituite îşi vor exercita controlul, vom vorbi după ce vom cunoaşte primele rezultate. „Foi volante* se intitulează o nouă bibliotecă literară ce va apare în curând la Iași. „Foile Volante* vor oferi în fiece număr câte o lucrare literară, versuri, nuvele, studii literare, istoriografie, etc., pentru a răspândi operele literare ale scriitorilor noștrii în massele poporului.* Noul volum al d-lui Cornelia Moldovanu ,Autori şi Actori* cuprinde o interesantă serie de critici dramatice în care sunt studiate operele mai de seamă dirn repertoriul nostru naţional şi strein. Ne vom ocupa pe larg într’un număr viitor de importanta lucrare artistică a talentatului nostru confrate bucureștean. * D. Adrian Verea, autorul poemei dramatice „Să nu-ţi faci idoli“ a terminat o nouă poemă dramatică, în versuri, întitulată „Fuga lui Petru“. Un fragment din noua poemă a apărut n noul număr al revistei „Curentul Nou“. JOI 3 IUNIE 1920 orma Alegerile pentru Senat învedereazâ odată mai mult caractere factunei partidului ţărănist ’ Socia’iştii (comitiştirevolutionari) de sub cuducerea fermi Gheleiter-Tanase au dat voturile lor d-lor Ciobanu?, Spălam şi Andronic, candidaţii partidului ţărănist.’ Se ştie în adevăr, din scrisoarea revoluţonarului Gheorghiu Bujor, că bolşevicii ruşi nu închee pacea ci România în aşteptarea revoluţiunei pe care socialiştii la nodul lor aşteaptă so provoace ţărăniştii. — Am fost ai dintâi cari am semnalat afacerea statuată la Primăria di Iaşi—sub administraţia „ţărănistă*—in chestiunea concesionăm serviciului barometric. Ancheta pe care am emit-o a fost instituită şi ea a dovedit îrt totul afirmatuniie noastre precise. In aşteptarea măsurei pt care o va lua actuala administraţie comunală faţă de falsul şi condiţiunle oneroasepentru Comună în care s’a făcut această concesionare din ordin şi fără ştirea sau cel puţin consultaţiunea dlui inniner Weit—care în mod gratuit a dirijat acest serviciu—cerem deocamdată următoarele : Să se ia imdiate măsuri ca descărcările să nu se mai facă la toate periferiile oraşului, ci numai la locul stabilit de Comună, pentru a evita isbucnirea unei epidemii. In acest scop, atragem atenţiunea serviciului sanitar al oraşului. — Atragem atenţiunea dlui prefect de poliţie asupra cor ce se petrec în timpul nopţii după întrunirile ce se ţin la clubul comunist de Ghica Voii , Minorii cari frementează aceste întruniri— băeţi şi feţe—invadează străzile Ghica Vodă, Anastasie Pasu şi cilstalte străzi din jur, dedându-se la scene care ating moralitatea publică şi jignesc şi tulbură ordinea şi liniştea locatarilor. Cerem d-lui prefect de poliţie să ia cuvenitele măsuri. — In bagajul întorşilor politici cu cari guvernul a încercat să inundeze Basarabia, se rătăcise şi d. Albert Honigmar, reporter la „Adevărul“. D. Honigman a candidat la Chişinău pe lista guvernamentală şi a isbutit să cadă cu succes. — Direcţiunea Liceului Internat, C. Negruzzi roagă pe foştii profesori, pe foştii elevi, pe părinţii şi corespondenţii elevilor, să binevoiască a asista la sărbătorirea patronului şcoalei şi a 25 ani de funcţionare. Serbarea are loc în localul liceului Joi 3 iunie, ora 9 juni. dimineaţă.. . Mâine,după prânz, are loc la inspectoratul şcolar, o consfătuire arevizorilor şcolar, din circumscripţia Iaşi la ordinea zilei un mare număr de chestiuni importante dintre cari chestia examenelor particulare, inspecţiunile şi altele cu privire la bunul mers al învăţământului. — Agenţii siguanţei a arestat aseară pe Gh. Focşineanu, bănuit a fi autorul unor furturi. — Astă noapte o dementă. Maica Lupu a evidat din oficiul Socola, nn spre ziua ea a fost găsită de agenţi circumscripţiei a doua şi internată din nou. — Cu privire la transferarea învăţătorilor, revizoratul şcolar din localitate în urma ordinelor ministerului a dat următoarea incunoştiinţare •’ Condiţiunea esenţială pentru transferare este ca solicitatorii să facă cererile lor revizoratului şcolar care are aşi da avizul cu toate observațiunile favorabile sau nefavorabile.