Mişcarea, septembrie 1920 (Anul 14, nr. 188-213)
1920-09-17 / nr. 202
wiu.«n.c.v ANUL XIV No. 202 50 Bani Abonamente: Un an ...........................80 de lei șase luni. ... ...............40 de lei lei luni...........................20 de lei Şcoala Naţionala Un nou an şcolar începe. De la un capăt la altul al ţărei, peste Carpaţi ca şi peste Prut, şcoala românească îşi deschide porţile de lumină şi de adevăr, arătâfldu-şi iubirea şi solicitudinea pentru tinerile generaţii, a căror pregătire este în suoasă legătură cu viitorul neamului nostru In aceste vremuri tulburi, cînd lipsa unei orientări sănătoase a opiniei publice a dus pînă la anarhie, iar nemulţumirile şi neajunsurile unei epoci de tranziţie s’au transformat într’o acţiune de distrugere şi de dezagregare socială— şcoala constitue mjlocul sigur de educaţie şi îndrumare a societaţei, este factorul esenţial de contrabalansare a tendinţelor subversive — elementul de conservare a tradiţiei naţionale şi de apărare a unui patrimoniu moral care se confundă cu întreaga dezvoltare istorică a poporului român. De aceea şcoala trebuie să fie, în împrejurările de acum, preocuparea constantă a conducătorilor şi pun sforţări stăruitoare să ajungă să reprezinte, în mediul nostru social, o forţă de rezistenţă naţională, un apărător cu prestigiu al ordinei şi al progresului pe care, un revoluţionarism de circumstanţă încearcă să te dărâme. După doi ani de la gonirea vrăjmaşului din ţară, după o epocă de criză materială şi de dezorganizare a tuturorinstituţiilor — deschiderea normală a şcolilor din întreaga ţară este un semn îmbucurător. Cursurile care încep la vreme, funcţionarea după toate prevederile regulamentelor, reintrarea în legalitatea şcolară — vor aduce, negreşit, un simţitor folos învâţământului şi şcoala îşi va recăpăta autoritatea pe care ultimii anii ai războiului o ştirbise. Copii vor începe munca serioasă, vor avea timpul necesar unei pregătiri complecte şi sfişitul de an nu va mai fi o improvizaţie de examene, o grăbită şi îngăduitoare apreciere a atîtor elevi lipsiţi de cunoştinţe şi fără nici o legătură cu şcoala cea adevărată. Lipsa profesorilor — destul de simţită mai ales în teritoriile alipite va trebui să hotărască pe guvernanţi de a da o atenţiune mai deosebită acestor factori ai educaţiei şi ai culturei naţionale, făcând din profesorat o carieră de prestigiu pe care s-o îmbrăţişeze cu dragoste cît mai mulţi din intelectualul ţărel care, astăzi, îşi caută mijloacele de viaţă în alte direcţiuni. Numai pe această cale se poate ajunge la rezultate care să nu contrazică aşteptările legitime ce se pun în şcoala de astăzi. * * * Şcoala naţională — pentru că, a doua zi după unirea politică, este o imperioasă nevoie de a făuri acea apropriere sufleîntre românii din toate părţile şi pe care n’o poate da decât şcoala inspirată şi sprijinită pe cele mai adevărate şi mai bune,, tradiții naţionale, o reală preţuire a culturei noastre şi o adâncă înţelegere a rosturilor noastre româneşti sau se pot obţine decât prin şcoală. ’ Lumina cea mare şi binefăcătoare nu poate fi împrăştiată în cuprinsul României mart mai cu succes decât de şcoală. Copiii de astăzi trebuie să fie conducătorii de mane şi conştiinţa lor este lăsată spre pregătire şcoalei. Nu suntem exclusivişti. Minorităţile aflătoare în mijlocul nostru sînt libere să-şi dezvolte individualitatea lor , dar aceasta să se facă în folosul statului român. Toleranţa noastră cea mai largă faţă de străininu se opreşte decât atunci când interesele noastre de stat suveran, sprijinit pe o mare majoritate românească, ar fi prejudiciate. Până acolo, înţelegem a lucra de comun acord şi de a da ţarei, fără condiţie, întreaga noastră capacitate productivă. Fie clar ca şcoala care începe sub auspiciile cele mai bune — să însemneze nu numai manifestarea unitară a spiritului românesc în cuprinsul graniţelor sale istorice—ci şi garanţia că generaţiile ce se ridică acum vor fi pregătite în cultul ordinei şi al culturei naţionale care condiţionează întreaga dezvoltare viitoare a neamului nostru. Redacţia şi Administraţia Iaşi, Piaţa Unire Nr. 0. Orele de loiirt: 8—12 a. m. şi 30 p. m. aWEMmE»BaWaM»^2gBm^9BKaB»{a«B8BE«Ka»««WwMf^iigaa8BKgasasa^ Anuriciuri şi Reclame Se primesc in condiţiini avantajoase direct la Administraţia ziarului, Iaşi Piţa Unirei 6. De asemenea prin toate agențiile de publicitate. Conferinţa dela Aix- es-Bains Aliaţii şi itusla Conferinţa de la Aix-Ies-Bains, va adau între alte chestiuni importante, şi problema Rusiei In atuala stare socială din Rusia, această problemă devine din ce în ce mai complicată. Pan zile ferme cari s’au ventilat până acum nu au mal rămas în paloare j. Ele au evoluat paralel cu desfăşurarea evenimentelor din Rusia, astfel că în situaţiunea actuală pare o adevărată imposibilitate stabilirea, unul acord definitiv. Totuşi d-nii Qohtti şi Mult rând au şi avut un schimb de violtri asupra acestei dustrii, ai contezultat încă nu s'a comunicat. In orice caz la Aix-les-Bains urmează a se stabili o înţelegere între Aliaţi în ce priveşte problema rusească. Monede de nichel Guvernul a hotărât să bată monede de nichel în valoare de 20 milioane. Se vor bate numai monede divizionare —probabil aşa cum au fost înainte de răsboi, de 5, 10 şi 25 bani. Dacă din punctul de vedere al conservării măsura e bonă—căci meneda de hârtie a cauzat multe pagube populaţiei—, din punctul de vedere al traficului, ne întrebăm: cefolos poate aduce? Având în vedere scumpetea formidabilă fie astăzi, la ce serveşte montda divizionară ? Ce poţi cumpără cu 25 bani? Cu 50 bani poţi cel mult cumpără o gazetă,—dar,cu 25 bani? De aceia ar fi de dorit ca guvernul bătând moneda divizionară, detaichel, să se gândiască şi la întrebuinţarea ei reală, adică la stărpirea speculei şi a scumpetei, pentru ca populaţiunea să poată ace uz real de monedele divizionare. Ecouri Ziarele din Transilvania propun guvernului, ca o datorie naţională, să acorde o pensiune viageră d-nei Emilia Raţiu, sotia defunctului luptător Dr. Ion Raţiu. Si ştie că în timpul războiului întreg avutul doamnei Raţiu a fost prădat de duşmanii cari au năvălit la Turda, unde se afla soţia marelui luptător naţionalist. Ne asociem la propunerea ziarelor transilvănene şi nădăjduim că Parlamentul nu va întârzia să aducă acest proect şi să-l voteze. * Feeriile au fost introduse din nou în repertorul teatrului nostru. La Teatrul Naţional din Bucureşti se joacă basmul feeric „Odinioară“ datorit d-lui I. C. Aslan ; de asemenea a fost reluat „Cocoşul Negru“. La Iaşi se repetă „Rodia de aur" feetiă feerică a d-lui Teodoreanu, care va fi montată in chip fastuos. De notat ca feeria d-lui Teodoreanu este in acelaş timp o poemă scrisă în versuri minunate. * Se anunţă apariţia unei colecţiuni de „cântece poporale“ cari vor purta titlul „Comoara Sufletui". E de o colecţiune în care d. S. Teodorescu Eirileanu, cunoscutul folconist, a adunat o serie de cântece de păstorie, plugărie, pescărie, şi vitejie ostăşească necunoscute încă in fodoratira noastră. Volumul apare în editura societății „Școala Română“ din Suceava-Bucovina. " e organizarea ţărăniştilor (Din Bucureşti, telegrafiată) La 6 Decembrie împlinindu-se 2 ani de la înfiinţarea gruparei ţărăniste, toţi foştii şi actualii parlamentari ţărănişti se vor întruni la Bucureşti pentru a discuta chestiunea activităţii partidului. Vor participa şi delegaţi din provincie. I tofi slidicelşti formini şi Muncitori bătuţi în atelierele de la Frumoasa. Sindicaliştii proectau însă atace Iaşul şi să instaleze Sovietele. In nenimi nrste rânduri am arătat că sindicatele roşii, de paste di a constitui asociaţni profesionale pentru apărarea intereselor materiale şi pentru asigurarea unei situaţiuni convenabile muncitorimei — sunt puse exclusiv în serviciul socialiştilor revoluţionari, întrebuinţând teroarea şi bătaia pentru a-şi crea autoritatea de care au nevoe faţă de poletariat. Am aratat de asemenea că oamenii cari se ridică împotriva intoleranţei şi protestează zilnic în contra încălcărilor ce se aduc drepturilor cetăţeneşti—sânt în realitate cei mai ireductibili opresori, care merg cu disciplina organicaţiunei de clasă, până la suprimarea complectă a individualităţei muncitoreşti. Sindicaliştii revoluţionari nu pot avea nici o consideraţune pentru libertatea de gândire şi cu atăt mai puţin pentru libertatea de acţiune a individului. Nu există decăt unsigur fel de manifestare tolerabil — aceia pe can îi preconizează socialismul. Tot ce este în afară de acest criteriu, chiar dacă este o simplă prezumţie — e condamnatşi teroarea începe.* * * Iaşul în această privinţă, a fost la înălţimi şi’n trecut, şi-şi menţinea acut odios prestigiu şi astăzi. .. Sânta?, informaţi — şi desfidm să fim desminţiţi de cineva — că in atelierele ceilor frate de la Nxolîna se defilară o adevărată dictatură sanguină şi un cruţatoare faţă de muncitori. Auoi , în ziua de 2 Septembrie a. c. au fost bătuţi în atlier lucrătorii Ion Tanase şi Georgescu pentru că aceştia erau suspectaţi de comitetul revoluţionar condus de Andriu. In ziua de 9 Septembrie , exact la o săptămână a fost crunt bătut cu ciomigile şî boxifi lucrătorul Gh. Tânsă, pentru că nu voia să acopte teroarea sindicatului şi pentru că îşi căuta de meseria lui, în vreme ce ceilalţi sabotau. . Muncitorul Tănasă Gh. a fost examinat de medicul parchetului şi, după 6 zile vănâiăite şi rănile de pe spate se vad foarte bine. A eşti trei lucrători nu mai intră tatelare, pntru că sunt ameninţaţi. Ei au reclamat cazul parchetului local. Este ounos că deşi agresiunea a fost constatată de medicul oficial al parchetului, deşi se ştie că au fost bătuţi în ateliere şi că aei cari conduc şi pun la care aer de ticăloşi sunt vistiţii schingiuitori şi jefuitori ai muncitorilor ieşeni — Andriu, Ştefănescu, Zoza, Brăescu şi Cuparencu, —■ totuşi parchetul local nu este în stare să facă cercetările necesare, este lipsit de energie, iar vinovaţii sfidează justiţia şi-şi continuă nesupăraţi opera. Nu ne putem opri de a atrage atenţiunea parcheului asupra acestor cazuri de o excepţională gravitate şi să-i cerem, cu toată hotărârea, să-şi facă datoria trimiţând înaintea tribunalului pe criminali şi garantând libertatea şi viaţa oamenilor paşnici cari înţeleg să muncească, iar nu să conspire împotriva statului. E vrea să se termine cu atenţia acte cari nesocotesc legile şi ating cele mai sfinte drepturi ale omului — libertatea de gândire şi de muncă — şi de acela justiţia, în cazurile concrete ce i se prezintă să pună la respect pe ticăloşii şi tulburătorii ordinei publice. , * v * * Pentru fi sa vet!«, fără nici o exagerare, cic eare mentalitatea sindici. îi şi hor roşii, comteşi de T «»să şî de alţi inconştienţi, ne îngăduim a spune că în preajma alegerilor, atunci când ei credeau că pe lângă succese! bolşevicilor din Regie, vor izbuti să pătrundă în parlementul românesc în număr cât mai mare—revoluţionarii de feteşi, rătăciţi pe de-a -nns egul, proiecteu să se ducă la Ciurea să omoare pe păzitorul depozitului de muniţiuni aflător acolo, să se înarmeze şi să se întoarcă la Iaşi unde să extermine pe comandantul de Corp de Armată, să ocupe poşta, să suprime autorităţile civile şi să instaleze sovietele care să aibă cuvântul decisiv. Acesta era cuvântul de ordina pe care sindicaliştii din ateliere îi spuneau cu credinţa fermă că totul va petrece intocmd. De&fte era pe oricine să conteste exactitatea r.f irmaţiunilor pe cere le tecem. De aceste planuri nebuneşti nu erau străin! conducătorii socialiştilor ieşeni şî putem apune, fără teimă de desminţire că se făcuse şî listele care indicau compoziţia sovietelor locale. Aviffl toate dovezile aceatei »cţieni crimînate care se continuă de altfel şi astăzi şi care,—oricine va concede,— nu poate avea nici o legătură cu revendicările monitere şi şi cu apărarea intereselor profesionale. Ce fac autorităţile şi ce face guvernul care poartă răspunderea zi- mii de astăzi şi care e dator să înlăture orice echivoc, luând toate masurile de rigoare ? VINERI 17 SEPTEMBRIE 1920 Apare zilnic Sub Direcţiunea unui comitet de Redacţie la«gw«Scg:^.^»giAra^^^»^CStgj|jjggTjg|ii ,HI,gjTîîT 50 Bani ■SüfiSt Chestia Pâinei Cartelul morarilor şi brutarilor Se ştie că fabricarea păinei a fost lasată liberă de consiliul de miniştri, socotind măsura ca o experienţă spre a se aştepta un timp rezultatul ce va da. Desigur că această măsură a trebuit să aibă repercuziune şi îa Iaşi. In acest scop o consfătuire a a avut loc la Primărie, prezidată de d. Negruţi, preşedintele comisiei interimare. Au participat reprezentanţii marilor şi câţiva brutari. Consfătuirea aceasta desigur, nu ar fi trebuit să aibă loc la Primărie, căci toată discuţia nu a rulat de căt îa jurul stabirei unei înţelegeri între morari şi brutari, pentru a evita o concurenţă şi rezultatul a fost de fapt, stabilirea unui cartel. Acest cartel a fost încheiat. S-a stabilit ca preţul pentru pâine albă să fie de 3 lei şi 10 bani. Se va fabrica şi o păine de calitatea a doua al căruia preţ va fi de 1 leu 60 bani kilogramul. In cela ce priveşte această calitate, cartelul şi a rezervat dreptul de a urca preţul la 1 leu 75 bani kg., dacă se va mai scoate dn faină încă 3 la sută din negreală. In ceia ce priveşte rolul Primăriei în această interesantă chestie, el s’a mărginit în a-şi menţine taxa pe păine, percepând 500 lei de vagonul de făină de la moară şi 500 lei de la brutari. — D. M. Negruţi preşedintele comisiune! interimare a înaintat ori un raport amănunţit gammaiul, cerând ca Primăria să intre in dreptur de el ca proprietară a Uzinelor Electrice şi Tramvaiului. — „Societatea de Gimnastică“ de sub preşedinţia d-lui Osvald Racoviţa, a instruit un premiu de o mie lei pentru saloările sportive ce vor avea loc cu prilejul înfugurărei parcului sportiv al garnizoanei Iași. — D-nii Vintilă Braţianu şi O. O. Mârzescu foşti miniştrii şi d. Al. Mavrodi directorul ziarului „ Viforul“ s’au întors ori din Chişinău. Aseară d-nii Vintilă Brătianu şi Al. Mavrodi au plecat la Bucureşti. — Atragem din nou atenţiunea direcţiunei ng orak a c. f. r. asupra faptului că furnizorii de lemne cari aprovizionează şcolile secundare din Iaşi în comptul Ministerului Instrucţiunii o aduc cu navetele obţinute în acest scop lemne pe cari în mare parte le desfac pe piaţa Iaşiul, particular, lor. Aceste navete au fost puse la dispoziţia acestor furnizori de a transporta lemne numai pentru şcoli. Cerem direcţiunei regionale să ancheteze cele relatate mai sus şi să ia cuvenitele dispoziţiuni. — Banca Naţionala înştiinţează că orice operaţiuni cu coroane se vor face numai la Ministerul de Finanţe. — La solemnitatea de ori a deschiderei anului judiciar, dl. prim Preşedinte Volopschi, a anunţat, că cei mai mulţi dintre consilieri fiind ocupaţi cu prezidarea comisiunelor de expropiere, nu a ramas disponibil pentru prezidarea Curţilor cu juri decât d. Consilier Macri, care va prezida Curtea cu juri din jud. Iaşi. — Administraţia financiară, neprimind nici un fel de înştiinţare, nu are nici un amestec în operaţiile cu privire la preschimbarea rublelor. — Societatea „Frăţia Veteranilor“ cu sediul în str. Lăpuşneanu 26 (în curte) invită pe toţi veteranii din răsboiul 1916—1919 să se înscrie pe tabloul de împământenire. — Administraţia financiară din localitate, a pus la dispoziţia Bancii Naţionale 6 funcţionari, pentru a ajuta pe cei din Bancă la preschimbarea rublelor. — Duminică 12 a. r. cr. a avut Ioc o consfătuire a locuitorilor din disp. 2*a, str. Nicolina, Frumoasa, Crucei, şi Tg. Nicolina. S-a discutat chestia exproprierea moşiei comunei Iaşi pentru locuitorii mărginaşi, chestiunea imaşurilor precum şi chestii de edilitate publică, repararea stradelor, podurilor de peste Bahlui şi Nicolina, lumină, serviciul de pază din partea poliţiei şi înfiinţarea unei şcoale, mixte în Tg. Nicolina care este departe de 4 kim, de şcolile de pe Nicolina. In acest seop, in urma celor expuse de d-nii Osv. Racoviţă, Preot Oh Cojocariu şi N. Spiru Dobrovici, s’a hotărât a se interveni la autorităţile în drept. — La administraţia financiară din localitate, s’a făcut înaintările următoare : D. Petru M. Râmniceanu, a fost înaintat sub-şef de secţie. D ra Maria Iliescu a fost înaintată impiegată auxiliară de d. I. — De eri a început inventariarea avere! lăsată de regretatul Neculai Ostapovici. Inventariarea se face de experţi la azistenţa d-lui judecător Teodorescu, Mână scurtă ca delegat al fiscului şi al unui reprezentant al Epitropiei Sf. Spiridon. In Iada de fer, s’a găsit şi bonuri şi numerar suma de 126.000 lei. S’au mai găsit 700 lei în monedă de argint, noi nouţe. Azi a început evaluarea mărfurilor, ce se crede că va atinge suma de lei 400 de mii. — Areniştii de la „Lumea" au avut pe ziua de ieri un nou succes de... intelignţă ! Aviz d-lui dr. Buzenchi. — Până în present s’au reprezentat la texiul ieşan următoarele piese: „Vlaicu Vodă“, „Rodia de aur“, „Ghiara“, „Vijelia“, „O rechizite“, „Samson“,„Burghezul la ţară“ şi „Prieteni din copilărie“. „ Mai mulţi funcţionari ne roagă să întrebăm Cassa Funcţionarilor Publici filiala Ieşi, dacă mai pot spera în ce priveşte aprovizionarea cu temre pentru iarnă, sau tot ca şi anul trecut va avea loc distribuirea în mijlocul erne!. cuvonul respândit cu privire la o întrerupere al operaţiilor de preschimbarea rublelor, este cu desâvâire neîntemeiată. Operaţiile la Banca Naţională din localitate au început azi, după normele stabilite.