Mişcarea, ianuarie 1922 (Anul 16, nr. 1-21)

1922-01-02 / nr. 2

ANUL XVI No. 2 FAST® HUME 111 FATA S’ TDT 111 „PABT 1IIIB“ De­şi criza politică—­ca toatâ vacanţa, e In toi, totuşi se constată o limpezire a si­­tuaţiei in ce priveşte acţiunea d­­erseior par­ide şi grupări politice in luptă $1 in ce priveşte atitudinea opiniei publice faţă de aceste partide. Frământările şi lap­ele politice ce au ur­mat in ultimii doi ani, au dat prilej opiniei publice să verifice şi să aprecieze toate curentele de idei şi toate acţiuneie perso­nale ale unora şi adora dintre persoanele politice. In permanentele ciocniri s’au putut ve­dea­­la început nebulos, iar in urmă din ce in ce mai clar—tendinţele politice, vechi şi noul şi felul pe care ele voiau să-l a­­tinntă. S’a vorbit la început de înlăturarea part­i­deior vechi şi de necesitatea celor noui, pentru ca in intervalul unei dureroase ex­perienţe să se facă lumină şi să se con­state că nici odată ca acum ţara n’a avut o nevoie atât de impe­ioasă de oameni politici ca experien­ţă care en la activul lor un trecut ce aparţine istoriei şi cari strat singuriie elemente capabile de inaltă autoritate mora­l menite să consolideze noul stat român î­e epoca demagogiei deşănţate şi a acţiuni­or anarhice a fost de scurtă du­rată, şi astăzi ţara, in urma experienţelor pe care le-a suportat, este convinsă pe deplin de rostul şi acţiunea grupurilor po­litice cari au eşit la suprafaţă ,în urma războiului. * Spuneam că de­şi In plină criză de gu­vern, situaţiunea politică a acestor partide s-a limpezit, in sensul că opinia publică a putut distinge, din experienţele ce le-a făcut în primele faze ale votului universal pe oamenii politică cu adevărat, de demo­craţii farsori şi de elementele anarhice duş­mane intereselor statului român. Cu Învăţămintele ce le a tras dintr’o re­alitate ce a fost tristă pen­ru ţară şi pen­tru popor, opinia publică ştie că: Partid»! Poporelni n’a fost de cât un conglomerat al celor mai dubioase ele­mente eliminate din rândurile vechilor par­tide, o rămăşiţă a reacţionarismului con­servator reprezentat in chip public prin d-1 Argetoianu, l’a care s’a alăturat un bă­trân vanitos şi demagog ca d-1 Averescu G .vfMarea averescanâ a fost o adevărată pacoste pentru ţară şi astăzi nu este cetă­ţean luminat care să nu privească cu sa­tisfacţie prăbuşirea definitivă a acestui re­gim nefast. Partidul Ţărănist a venit cu lupta de clasă, cu săparea unei prăpăstii intre sate şi oraşe, şi a terminat prin­­desiunea la politica demagogică a d-lui Averesen şi prin aderarea la a treia internaţională, a­­doptând programul d-lui C. Stere, care nu este de­cât programul sovietic. Partidul Democrat a încetat de m­uită vreme a mai fi un part­d. »Democrat, el n’a fost când îşi zicea încă .Conservator- Democra­t şi cu atât mai puţin puteai! democrat când a devenit numai conserva­tor. Formaţiunea de guvern pe care acest­­parid“ l’a dat acum sub şefia d-lui Take Onescu, este edificatoare în sensul câ partidul s’a evaporat de mult.. Partidul Progresist este mai restrâns ca cel­­democrat“. Acţiunea şi programa­­tul se limitează la persoana d-lui Marghi­loman, un naufragiat al vieţii politice, care în mijlocul valurilor se sbate înotând în apă tulbure fără speranță de a mai putea răzbi la liman. Partidul socialist, a existat cu de­cenii In urmă. După război, el a apărut, sub conducerea unor demente primejdioase cari surpau temelia statului sub directiva doctorului R koWiki. S’a văzut curând că el este o grupare comunistă pronunţată, fapt care a deşteptat curând ^muncitorimea Înşelată şi care a determinat micul grup social-democrat al d-lui Gh. G­igorovic să ia atitud­ie botărâcâ împotriva acestei or­­ganizaţiuni com­­unist-revoluţionare. Partidul Naţionalist s’a fărâmiţat şi ei în două, dând singura acţiune personală a d-ui N. Iorga. Partidul Social-Naţional este un partid despre existenţa caruia nu ştie ni­meni, de cât doară aceia care poate zări din când în când câte o foaie cari poar­tă această emblemă şi aie cărei coloane le umple cei trei membri ai partidului. Am dat nume de­­partid“ tuturor frac­­ţianeior grupate, cu sediul în vechiul re­gat­­ * La aceste grupări rexiete se mai poate alătura acţiunea personală a d-lor Matei Cantacuzino, I. F­ondor şi a altor câţi­va cari in ultimele fapte politice au fost par­te ec­ivă — în coloanele ziarelor... Noile provincii desrobite neats dat: Partidul Naţional din Ardeal al cărui regionalism a suferit zilei e acestea câteva uiturătoare lecţiuni d­e partea pro­fesorului N. Iorga. Partidul Ţărănesc Basarabean de sub conducerea d lui Stere, scufundat şi el în programul comunist. Partidul Avere­scan Basarabean al d- ni S. Niţă, care lucrează sub influ­­enţa revoluţionarismului sterist. Vor ma fi ex­itând alte nuanţe cari oscilează între averescanism şi sterism — dar acestea sunt ,partidele“ din noua Românie, cari au luat pane parte vie, în ultimii ani, la viaţa politică a ţarei. V-am dat tuturor grupărilor titulatura de „partide“ aşa cum­ ele singure s’au în­titulat pentru a mistifica şi a deruta. In faţa ictiunei sterile a ’acestor gru­pări, cari secondează nu un program ci o persoană, «tă singur, mare şi puternic, a­­vând încrederea maselor de la oraşe şi de la sate, Partidul Naţional Liberal. Redacfia și AdnMstrația âaă&P&ipa xM&mMs. &­­®» fc*p*s s I. n. fi I—« 9, m. Ibcsndcal sl R«€Îmr« 3fe peimate ii GmSSSmt tabmt Ut Mmtsmmqßa stmăm, £sg& Ptosf* ítewí & ©«s-sjki«®** á«s3 tom« «äpsra$2$iB <Ä LUNI 2 IA NU ARIL 19:2 'îfţ „M. EM1NESCU“ BMHH!8|6*!WiS*»W^WMaBgAÍ3»ggWl!*SWBggWW«8IWWWil i|ipil|flll Rşar« Eiteic jj ~~ Sol» fBrsepRRs ani eemJtor ij §0PíÍ «te redacțî* 5 ==5==50 BLOCK-NOTES Presentimente Nonei edili al laşului nici nu t’au insta­lat în ă bunt pi an $1 început a avea pre­se­ntimeate.. Preşedinţie comisiei Interimare intr’on laterlew-exirea acordat după depunerea jurăm f.itului a declarat că va demisiona, —dacă... De la Matei cetire »Epoca*­enntestă şi ea o... retragere, printr'un artcol semnat de d Matei Can­­tacuzino, cu privire la situatiuma politica. CC. Matei r­smintind toate Inter­wievn­­riie şi declaraţiile anterioare, convinge pe d. Ol­guţă Fripescu că zicele guvernului actual sune tum­arate... Formulele :« le preconisează Insă d. M.tel nu pot interesa, căii ele nu sunt decit exprimarea unui moment... ERATA.'— In cuvântarea rostită de d-1 P.­tina­ru la înmormânta­rea defuncţii Ana Conta-Kernbach, s'a strecurat o eroare de tipar care denaturează sensul. In loc de: „Opera scrisă a surorei unicului filosof creator al nostru se presintâ cu tate acestea unitară prin o personalitate care o domină prin cugetare“ să se cetească: „prin o par­ticularitate care o domină prin cugetare“. ECOURI S’a pus sub prisb și va apare imr'o nouă edific, rev zutu la iosewa l-crate ,Spiritul critic* a d-lui C. Ibrăneanu. * Comemorarea ui Moliere va dura la Pa­ris patra zile. P ma serbătoire va avea los la 14 Ia­nuarie la Surborn, sub presidenţia d-lui Mil­le­rund. Vor vorbi d-ni Robert de Piers, Fahre, Leon Be> ard ş. a. Unele din frumoasele inspirat­iuni ale de­­funcții Ana Conti-Kembacii au fost puse pe muzică și au devenit foarte popula­r. Intre acestea Amarcăm­­tumoara roman­ţă devenită atât de populara .Ochii albaș~­tri" atât de minunat armonizaţi de d. FA. Canaella. »învierea* emoţonanta dramă socială a lui Tolstoi,­ care a obţinut mari succese in un cat.l­ s agunti va fi reprezentată la tea­trul naţional din îşi Marp 3 Ianuarie, cu d-ra Sorina Ţopain rolul principal. * D. Q. Ranetti a fost numit directorul ge­neral al presei de pe lângă ministerul de interne. FONICE ciTiTi im w­ mim a ti** gLUMILE ȘTIRI TELE­ Situaţia Politică (Bucureşti telefonată) Cu toată aparenţa vacanţei de sărbători, com­­­binaţiunela politice în anumite cercuri continuă cu multă încordare. Situaţiunea este de aşa natură încăt spiritele sunt încordata atât în guvern cât şi în aşa zise­le rânduri ale majorităţii. Pe când guvernamentalii socot că vor putea deschide Parlamentul, averescanii duc luptă apri­gă împotriva guvernului. Iată buletinul crizei politice pe ziua de azi. RISIPA BUDGET&R­ misiunile in STRĂINĂTATE Sub titlul acesta ziarul „Uni­versul“ se ocupă de enormele chet­ivel­e cari grevează budgetul cu în­treţinerea „misiunelor“ în străină­tate. In această chestiune partidul na­tional liberal şi-a spus cuvântul a­­tât în Parlament cât şi prin presă iar chestiunea sinecuriştilor cari se lăfăiesc în diverse centre din străi­nătate a fost examinată minuţios şi de către d. G. O. Mârzescu in întrunirile publice ţinute la Iaşi, a­­cum câte­va săptămâni in urmă. Ziarul „Universul“ atacă pro­blema aceasta cu multă precauţiu­­ne, pentru a nu atinge de loc pe şeful politic şi de guvern derit ca­re se inspiră.­­ Semi­oficiosul tachist se ocupa de anumite misiuni cari sunt ema­­naţiunea regimului aver­esc­an, fără a atinge pe toţi succensionaţii... ministerului de externe care au fost expediaţi de însuşi­­. Tache Ionescu, fostul ministru al aface­rilor străine in guvernul d-lui A­­oerescu. Ne asociem la propunerea „U­­nversului“ de a se suprima misiu­nile inutile,­­ dar cerem ca ele să fie suprimate toate, fără nici o excepţie şi mai ales fără nici un favoritism politic. Ştim bine ca între cei plecaţi in misiune pentru a încasa sine ca­re se află şi mulţi prieteni perso­nali şi politici ai d-lui Tache Io­nescu. Acestea nu trebuie sâ facă ex­cepţie. Dacă guvernul actual are inten­­ţiunea de a suprima aceste misiuni, s’o facă neeparat, chiar dacă nu are siguranţa duratei sale. Dar s’o facă imodat și, repetăm, fără nici o excepțiune, în interesul econo­miilor budgetare. Consfătuirea foştilor miniştri averescani D-l Argetoianu anunţă căderea guvernuulu­ i Bucureşti telefonată) Ieri după amiază a avut loc o consfătuire a tuturor foştilor miniş­tri averescani. D-l Argetoianu făcând o expu­nere a situaţiei politice a anunţat că guvernul d-lui Take Ionescu va scăpa, de termenul fatal ce expiră la 17 Ianuarie—intru­cât guvernul actual își va da sfârșitul cu mult mai înainte. . Informaţii — Joi 29 Decembrie a. c. a avut loc în comuna Ş­pote, satul Chişcâreni din judeţul nostru o în­trunire publică convocată de or­ganizaţia naţional liberală din a­­ceastă regiune. Au luat parte un foarte mare număr de săteni. De la Iaşi au participat d-nii Const. Toma, Eduard Lazărescu şi Victor Iamandi. S’au ţinut mai multe cuvântări de către săteni iar d­e Victor Ia­­mandi a făcut o largă expunere a situaţiurtei politice, aţâţând că faţă de împrejurările actuale singura soluţie posibilă este venirea la cârmă a partidului naţional liberal. D-sa a mulţumit sătenilor că au participat într’un număr atât de mare, ce­ea ce dovedeşte că Ş­po­fe­te, centrul ţărănist de altă dată a părăsit calea de mai înainte, îm­­brăjişind politica partidului naţio­nal liberal. S’a ţinut deasemenea o consfă­tuire şi în salut Şipote. ~~ D-l O. G. Mârzescu a ple­cat astăzi la Cluj, întrunirea de la Cercul Avocaţilor . Avocaţii din localitate s’au întrunit din nou aseară, în localul Cercului. întrunirea a fost prezidată de d. L­atris, în lipsa d lui Eugen BRovana, care se sflă suferind. S’a hotărât a se continua greva de la Tribunalul secţia treia, până la complecta soluţionare a conflictului, în scopul one! safisfacţiuni depline pe uni avocaţi. S’a telegrafiat­­Hor Lascar Amoniu şi Osv­­id Teodoreanu, că li se prelungesc mandatele de reprezentanţi ai Cercului din Iaşi, şi sunt invitaţi a lua parte la întru­nirea ce are loc azi la baroul din Capitală. Prin o altă telegramă, baroul din Iaşi, mulţumeşte d-lui Dobrescu, decanul baro­ului din Capitală, pentm concursul ce-î dă suoicaţlor ieşeni.­­ S’a votat apoi următoarea ! MOŢIUNE Corpul avocaţilor din Iaşi, învinniţi as­­­­tăzi 30 Decembrie 1921 ora 6 p. m., în­­ localul Cercului, sub ipresidenţia d­iul 1.­­ Leatris.­­ Luând act de ex­punere­a făcută de d. f . decan Eug. Herovan cu privire la misiunea I ce a avut ca delegat al Corpului pe lângă­­ U ministru al justijie! şi pe lângă baraj!­­ de Ilfov Hotărăşte:­­ „ A se comunica d-lui decan al baroului da ilfov, mulţumirile corpului’ de avocaţi din Uşi, pentru căldura cu care c­apul de­­ avocaţi din ilf­ov a imbrăţişat mişcarea­­ noastră demnă, şi-l roagă a continua toate demersurile pentru ca satisfacţia deplină să ce fie da*. Deasemenea a dispnce ca avocaţii din Iaşi să continue s se abţine de la îndeplinire® oficiilor pe lângă Tribunalu Iaşi secţia 3, până Ce vom obţine satisfacţia deplină ce­rută.­­ Adresează salutul nostru de mulţumire­­ tuturor barouri or §i colegilor care s’art­­ solidarizat cu n­r. j Deleagă pe d. decan Eug. Herovasa ca­­ îndeplinirea acestor dispozițiuni“. Cronica Muzicală CONCERTELE SIMFONICE Al zecelea .Concert Simfonic“, dat din seara, de către Societatea „George Enescu“, a fost aşteptat de lumea muzicală ieşană cu multă nerăbdare. Ia capul progremulu­i figura un nume cunosnit ieșenilor, profe­sorul Alexandru Z­ora, care ne oferea o Simfonie pe motive muzicale româneşti. De aceia au public nu­meros şi select a ţinut să asiste la audiţia de aseară Trebue să mărturisesc că am avut oare­care emoţie când orchestra a atacat primele măsuri ale S­ifoniei Ţă­âneşti. încercarea tânărului compozitor este în­drăzneaţă, cu atât mai mult cu cât d. Zfa­­ra are frumoasa pre­enţie de a face o do­vadă lamei muzicale româneşti, acela că e posibil reconstruirea muzicei simfonice cu teme luate din muzica populară românea­scă. Zic reconstruirea, căci ar fi o nedrep­­tate să nu recunoaştem că mulţi compozitori români, ca Vachman, Caudela, Enescu şi alţii, au găsit,dinoase inspiraţii in mu­zica populară românească, pentru compo­ziţiile lor. Şi că dacă nu s’au servit de mijlocul Sim­foniei pentru realizarea ace­stor inspiraţii, poate că n’au întrezărit po­sibilitatea unei orchestre atât de perfect înjghebată şi condusă, ca aceea a socie­­tâţei .George Enescu*, care să le înter­­p­ete e opera. Creaţ­ile muzicale şi tea­trale în special, sânt în funcţie adesea ori de posibilitatea de realizare technică pe care o întrevede autorul.—Menţinerea or­chestrei simfonice ca o­­­cesacrificii, este o datorie pentru viitorul literaturei muzi­cale româneşti. De acela să-mi fie permis să aduc omagiul meu iniţiatorilor şi ace­lora care işi pun energia şi munca în ser­viciul unei cauze atât de frumoase. Aşadar, d. Zira a avut fericirea sâ-şi experimenteze lucrarea în care se coprinde ideia exprimată mai sus. Bucata, coprinde patru părţi, urmând în aceasta, tradiţia marelor Simfonii. In ceea ce priveşte tech­­nica muzicală s’a pu­ut remarca cunoştin­ţele bogate de armonie şi contrapunct a tânărului compozitor. Poate nu ar fi stri­cat o mai multă simplicitate In alegerea mijloacelor de realizare e diferitelor e­­fecte , spun aceasta pentru că muzica populară românească, pe care autorul o întrebuinţează ca leit motiv al compoziciei sale, este aşa de simplă, este atât de in­perfectă concordanţă cu sufletul, cu sen­timentele simple a ţăranului nostru. O tech­nică prea încărcată, p­ea savantă, m­ă­­duiş­oare, corn, această caracteristică a mani­cei populare româneşti, şi tendinţa trans­compozitor care îşi caută bivonul In­spiraţiei în fo­ciorul românesc este, cred de a face să iese cât mai in evidenţă a­­ccastă caracteristică. Dorul şi durerile ţă­ranului nostru concretizate în doine, leu­curi! !e şi speranţa lui, prinse în notele săl­tăreţe ale .horei“ sau a „brâului* sunt motive admirabile de inspirat!, pentru că această doină şi aceste­­hori* auzite îţi evoacă viaţa, traiul, decora! îa cinc tră­ieşte acest ţăran. Producţiile populare sânt mijloace de e­­vocaţiune puternic de aceia ele pot fi iz­vorat netăgăduit, temelia cea mai nedis­­cutată pe care se poate clădi şi crea o şcoală de compoziţie muzicală. Dar technicians are datoria să ajute cu mijloacele lui technicc această evocajiune, iar nu să o întunece. Numai aşa d. Z­ia ar putea să realize­ze opera naţională pe care şi-a propus-o. O ilustraţie a acestui principiu ar fi, poa­te, compoziţiile lui Sme­ana şi Grieg, în special, pe care auzindu-l, trăeşti toată viaţa nordului. In „Andante assar ar fi avut ocazia compozitorul să realizeze şi să evoace pe tema unei duioase doine cio­băneşti, toate dorurile şi durerile ce se frământă, colo sus, în creeru­ munţilor noş­tri, n’a făcut-o şi nu ştiu de ce, căci „An­dantei”* aşa cum a fost scris, putea fi a ori şi cărui compozitor, de ori­ce naţio­nalitate. Ia tot caza! ap’ăsdăm împreună cu tot publicul de ori seară, munca şi Intenţiile lăudabile a profesoralu! Zirra. D. Vdisu ne a prezentat această sim­fonie cu toată vigoarea talentului său. O reluare a­­Artezienei* de Bizet a produs acea satisfacţie pe care o ai când întâlneşti o persoană cunoscută şi iubită. Aceleaşi motive duioase ale neuitatei,Car­­men“. Ultima piatră din acest mozaic e întoc­mit aşa de bine de Direcţia Simfonicaloi, a fost »Capriccio Spaniol a lui Rimsld Korsakov. Vom vorbi despre această pri­mă audiție cu ocazia unei reluări. Ph­?n

Next