Mişcarea, ianuarie 1922 (Anul 16, nr. 1-21)
1922-01-14 / nr. 10
ANUL XVI No. 10 — „Mişcarea" apare mâine în patru pagini cu o bogată și variată materie redacţională. ___ D. TAKE IONESGU Si IMPOZITELE Care a fost ş! care este atitudinea d-lui Tache lonescu In chestiunea impozitelor — In fostul guvern şi actuala formaţiune ministerială ? In «c««stă privinţă nu s’a produs nici o lămurire. « După căderea guvernului Averesen, d. Argetoianu a denunţat In public,—printr'o declaraţiune categorici,—că la guvernul «vereaean singurul care s’a opus ori-cărei modificări a impozitelor d lul Titulescu, a fost d. Tache lonescu. Dl. Tasche lonescu n’a desminţit faptul. Singur ziarul „Epoc&* a incercat o «tare desminţire, fără a angaja însă pe actualu! prim ministru, ci afirmând că noul guvern va modifica impozitele. In ce sens se va face această modicăre—n’a spus’o nici „Epoca*, pentru simplul motiv că n’a ştiut şi nu ştie pănă azi. lată insă că pe stau de ieri ziarele din Capitală au adus ştirea că ministerul de finanţe a întocmit un ante-proect prin care se modifică unele din impovorătoarele biruri ale d-lui Tîtulescu. Ştirea n’a putut dura decât o zi, căci astăzi aceleaşi ziare anunţă că d. Tache lonescu „a refuzat" să deie curs acestui proect. Prin urmare d. Tache lonescu cel puţin până azi -șl demonstrează atitudinea față de noade impozite, de c*rl s’a servit — prin „Epos”* și „Universul" ca de o simplă csittpanie împotriva guvernului Averesen, dusă la scop personal șl nu în interesul țării. De altfel chipul în care d. Tache lonescu s’a manifestat pfinft azi in chestiunea impozitelor, greutatea cu care a acordat termenul atât de scurt pentru depunerea declaraţiilor, şi acum refuzul de a aproba modificările propuse de personalul competent în materie al ministemlui de finanţe, sunt fapte înţelese de toată lumea. d. Tache Ionescu este pentru menţinerea actualelor impozite ţări nici o rezervă. Confistii noştri din Bucureşti ar trebui să ceară lămuriri ziarelor „Epoca" şi „Universul“ care au combătut cu atâta înverşunare celulele d-lui Titulescu şi care azi, oficioasele d lui Tache Ionescu, păstrează un mutism semnificativ n această chestiune. Bani â!S« «»«•*»• Sf 65S 1 /«Să«* IBM! .»*»»» 1® »88 fiSS j jjiftW Ml. IHM 1 SAMBATA 14 IANUARIE 1942 SS íMttwmssr SS emMßmt itomt im MtuâB&ftntfSs xftswM» M&fu Sßsssm s. Seâ &reeŞmm mm c&ssltet 8—f fa m. prin tis pummels Bani Redacția & Ad#Mairati$ Bmm$m fi Rtd&me Up are Ellnfc Mao & 7Sf .wJw 'Sfe ftdl és Wtorm z 8’& s. m m snipi un mm Intre curiozităţile epocei acesteia de frământări şi de cotraste profesorul de Istoria Universală de la Universitatea din Bucureşti, marele nostru cărturar, reprezintă desigur cel mai original capitol. D l Iorga este astăzi sprijinitorul şi tovarăşul politic a d-lui Tache lonescu. D-sa cere ca actualul Parlament să fie dizolvat numai dacă Regele ar fi dispus să-i dea d lui Tache lonescu sau chiar domniei sale decretul de dizolvare şi, prin urmare, prezidarea nouilor alegeri. Cum însă această eventualitate, este exclusă, d-l Iorga este gata să conlucreze cu actualul Parlament, deşi l-a declarat de atâtea ori incapabil şi conrupt. Pentru concepţiile sale politice nu există gravitatea, de toată lumea recunoscută, a situaţiei în care se găseşte ţara. D-l Iorga este preocupat de un singur lucru: să împiedice venirea la guvern a partidului Iberal. De acea se agă, încearcă toate diversiunile posibile, consimte chiar să urmeze politica d lui Marghilomn iar când este vorba de a i se smulge o părere precisă și definitivă asupra vreunui chestiuni la ordinea zilei, d-sa semnează în „Neamul Românesc" articole confuze, impenetrabile şi mistice. D. Iorga nu este, de altfel, la începutul unor asemenea manifestaţiuni. Ce n’a fost d-sa în cei treizeci de ani de întinsă activitate? Socialist în prima tinereţă, conservator carpist în pragul maturităţei, antisemit şi naţionalist dela 1907— 1912, prieten cu d. Take Ionescu dela 1912--1914, quasi liberal dela 1914 — 1918, ţărănist de-al d-lui Mhalache din 1918 şi până în 1921, socialist sui generis de al d-luliui Lupu în acelaş interval, sprijinitor şi apărător al deţinuţilor comunişti de la Jilava, naţionalist de la Iulie 1921 şi până in Octombrie în acelaş an, partizan al colaborărei cu partidul liberal şi al unui guvern Brătianu până la începutul lul Decembrie, prietenul d-lui Take Ionescu de la 13 Decembrie încoace un adevărat modic de oponiuni şi de atitudini pe care marele istoric îl lasă generaţiilor viitoare drept moştenire poltică. D. Iorga insă după 15 ani de agitaţiuni n'a izbutit să facă altă dovadă decât a unei incoherenţe epocale şi a unei lipse complecte de însuşiri şi de om politic şi de organizator. La ce se reduce partidul său de astăzi ? Pe cine se sprijină d-sa ? Cei zece, cinsprezece partizani, toţi exemplare tipice a mediocritaţei — Scraba, Băluţă, Sucu, Cosâmbescu, Tâmpeanu, Irim Ateneu, Buţureanu şi alţii de aceiaşi treaptă — ce sunt altceva decât tm material de cea mai proastă calitate căruia d. Iorga nu-i poate da nicio întrebuinţare ? Dacă dna a izbuti în cele două alegeri gemene din Urmă să-şi introducă în Parlament câţiva partizani necuvântători, aceasta se datoreşte numai faptului că a putut beneficia de aportul electoral al demagogii ţărăniste a cărei acţiune a fost pusă la dispoziţia sa. Fără acest sprijin d. Iorga n’ar fi avut posibilitatea să pătrundă în Parlament nici chiar a sa. De altfel partidul său, la Împrejurările actuale, nu reprezintă nici un interes social sau politic, nu înfăţişează nici o forţă serioasă, pentru că programul său este lipsit de originalitate şi nu mai corespunde de fapt, nici unei necesităţi. Pe vremuri , sa a putut avea un partid care înainte de a fi naţionalist era antisemit, dar astăzi această direcţiune fiindu-i definitiv închisă, savantul nostru istoric nu poate fi decât cel mult directorul celor cinci coloane ale „Neamului Românesc“, care zilnic sunt acoperite de proza tuturor sub-mediocrităţilor colectate de d-sa din cuprinsul României Mari. Atunci de unde dreptul de a decide, în cea mai grea situaţiune, asupra guvernărei acestei ţâri ? Pe ce Îşi întemeiază d-l Iorga atitudinile sale sfidătoare pe care le manifestă atât de abondent împotriva intereselor vitale ale Statului? Dacă opinia publică poate, cu drept cuvânt, să aprecieze opera culturală a dlui Iorga — ea, nici intr'un caz nu se poate lăsa tiranizată de incapacitatea politică a acestui profesor. Să se sfârşească odată această stare de haos şi dezorientare generală a vieţei politice pe care o patronează în primul rând d-l Iorga. Savantul nostru istoric trebuie să reintre în bibliotecă pentru a-şi verifica operile trecute şi pentru a contribui mai departe la înavuţirea patrimoniului nostru cultural, singurul unde poate avea un rol important. Istoricii n’au fost niciodată oameni politici şi d-l Iorga ar trebui să-şi aducă aminte că Mommsen după ce s’a convins că este incapabil să înfăptuiască ceva pe tărâmul politic s’a mulţumit să descifreze mai departe inscripţiile latine. £€00Mi Azi se împlinesc treizeci fi ana de ani de la moartea marelui povestior Moldovan Ion Creangă. ♦ Colecfiunea de poesii „Ostaşii Noştri“ a lui Vasil Aiecsanari a apărut Intro vaslune gemană datorita dlui a. A Iman din Cernurt, Intr’o broşură editată de „Cartea Românească“. a Peste câteva zile se va deschide în Piaţa Unirei expozifunea de pictură a pictorului, ieşan N. Alexandrescu întors din Milano— unde a stat căpva ani. m Sub presă în editura „Viaţa Românească* din Iaşi: .Spiritul Critic", o nouă ediţie revăzută, a d-lui Cibrădeanu, uAur Sterp, primul volum de versuri al d-lui Al. G. Philippide. „Originele Cai vo narilor1 stadia de Vasi- Uu-Barnoski. „ Tratatul de obstretica“ al d lui prof. Dr. Bejan, cu SO ilustraţii. „Curs de desemn geometric cu aplicaţiatii industrant" de G. Stănilescu, profesor la scoala da arte. Un volum cu 080 figuri in text.* Se ştie că la Paris în cursul săptămânii viitoare cu ocaziunea aniversării atrice atenarului naşterei ilustrului Moliére, teatrele subvenţionate de stat, vor juca piesele nemurtului dramaturg urmate de mari Serbări festive. La aceste serbări au mare număr din statele venite au trimes reprezentanţi profesori universitari. Concetăţeanul nostru dl Profesor D-l George Bogdan a propus d-lui Director al Teatrului Naţional din Iaşi, să se serbeze şi la noi aniversarea ilustrului Mailère, jucăndu-se unu sau două din piesele lui, precedate de o conferință ad hoc pe care este dispus să o facă, d-l Profesor Bogdan. O desminţire DL Victor lamandl a adresat as- lăzi, ziarului „Opinia“ următoarea scrisoare : Domnule Director, Scrisoarea pe care aţi publicat-o în numărat de ieri al ziarului dvs., sub semnătura unui prepus al d-lui N. Costăchescu, conducătorul farsei ţărăniste din judeţul Iaşi, este o ridicolă Încercare de a se ascunde adevărul asupra situaţiunii pe care demagogia profesorului de chimie de la Universitatea locală, o are în comuna Şipoe, odinioară, considerată drept o citadelă a politicei sale. Cele relatate in scrisoarea aceasta — semnată de un vechi client al parchetului şi un calificat al codului penal—spnt pure invenţiuni care, cu tot spiritul de farsă ce capreterizează manifestările d-lnt N. Costăchescu—autorul de fapt al rândurilor apărute în „Opinia*-nu au măcar meritat de a fi inteligent aranjate. Dar nu avem intenţiunea de a polemiza cu d. Costăchescu—ci voim numai sa punem in faţa faptelor precise pe care îi desfidem să ie poată contesta. istă cum au decurs lucrurile la Chişcăreni—Şipote în ziua de 29 Decembrie 1921, întrunirea convocată de partidul naţional liberal in această localitate s’a ţinut în casele prietenului postra I. Răileanu, an fruntaş al satului Chişcăretii. Au participat exact 180 (una sută opt zeci) de locuitori, fiind complect ocupate o cameră mare, antreu! şi cerdacul casei. Pentru ca să se poată aszi ceia ce se vorbiau s'au* deschis geamurile. Printre ascultători au fost primiţi, ci condiţia de a fi liniştiţi, trei agenţi ţărănişti, intre care Victor Iamandl Situaţia Politică Parlamentarii averescani contra Guvernului (Bucureşti Telefonată) Parlamentarii averescani au dat un comunicat prin care arată că rămân bloc în jurul d-lui Averesenu. Ei mai arată că la consfătuirea majorităţilor ce va avea loc Luni, se va decide atitudinea definitivă în Parlament faţă de guvern. * O delegaţie a parlamentarilor bucovineni şi-a anunţat sosirea în Capitală a conferi cu d-nii Averescu şi Argetoianu în chestiunea atitudnel lor faţă de guvern.* Ziarul „ Viitorul“ ocupânduse de situaţiunea politică, arată că toate combinaţiunile anunţate nu au nici un temei serios şi că ele izvoresc dintr’o combinaţiune personală a membrilor guvernului. Orice reabilitare în actuala situaţie,atât a Parlamentului cât şi a conducătorilor ţarei, este o imposibilitate. Soluţia aşteptată de întreaga ţară va urma curând, şi semnatarei scrisorei d-lui Costăchescu din „Opinia“ de ieri. Este adevărat că prepusul d-lui Costăchescu, care era în complectă stare de ebrietate, a întrerupt o singură dată şi numai datorită intervenţiei subsemnatului n’a fost scos afară de ceilalţi săteni, întreaga asistenţă a manifestat călduros pentru partida naţioal Hrstat, Iar cuvântările ce s’au ţinut au fost Întrerupte de aplauze fcrtunoase. Nu s’a dat nimănui, sub nici o formă, vre-o recompensă pentru că a participat la întrunire. Singurii cari au fost plătiţi erau agenţii ţărănişti ai d-lui Costăchescu, care însă n’au dovedit decât un singur fapt : că n’au nici o încredere in faţa consătenilor lor. Situaţiunea partidului naţional-liberal atât în Şipote cât şi in Chişcăreni este excelenţi?, iar ţărănismul de bocitor a d-lui Chismăchescu, e in plină soluţie. Ţinem la dispoziţa d-lui Costăchescu şi a oricărui curios, numele tuturor participanţilor la întrunirea liberală de la Chişcăreni şi desfidem să ni se facă, in privinţa tuturor afirmaţienlor noastre din această scrisoare, o singură obiecţiune serioasă. Până la alegerile generale când la ternă vom arata la ce se reduce acţiunea clandestină a d-ld Costăchescu in judeţ.—invităm pe profesoral care îşi îneacă con-, vingerile în lacrimi, să meargă la Spate şi ori-unde aiurea In judeţ, pentru ca, în contradictoriu să valorificăm în faţa sătenilor, cele două politici pe care le reprezintăm.Primiţi, vă rog, Domnule Director, asigurarea cocard, raţiune! mele deosebite. Infrânarea speculei. In ultimul timp—adică de luai de zile—controlul acesta nici nu se mai făcea, iar speculaţii daţi judecăţii —la cea mai mare parte—n’au fost aceia cari au realizat averi fantastice pe urma speculaţiunei, ci nişte nenorociţi care îşi agoniseau traiul anevoios şi pe care comisiunile de judecată îl condamnau din obbigaţiunea legei iar nici de cum din convingere profundă, personală. Instituirea controlului speraiei sub guvernul averescan a fost o reclamă americană a d-lui Argetoianu, care a hotărât să... ieftecească traiul. Ce a urmat s’a văzut. Desfiinţarea acestui control, care de multă vreme nu se mai face, este aceiaşi rechini a noului guvern. in realitate speculaţiunea există şi ea contribuie în cea mai mare măsură la scumpete® de azi. Se pune deci întrebarea următoare : Guvernul d-lui Take Ionescu suprimând controlul speculei, şi decretând deplina libertate a oricărui fel de comerţ,a luat vreo sită măsură ca să nu se practice abuzuri şi mai mari, sau a găsit alte soluţii pentru ieftenirea traiului. Deocamdată ne-am trezit cu suprimarea oricărui control in toiul unei scumpete formidabile şi a unei valute nimicite. Ce a călăuzit deci guvernul actual ca să dea vânt speculatorilor ? O lămurire se impune—pentru că altfel sa pot face următoarele logice deducţii: Sau guvernul a înțeles si-şi facă și el o reclamă gratuită prin această decretare a libertății speculei, sau—In cazul al doilea care e mai grav, — guvernul tinde să sporească sub orice formă transacțiunile comerciale, mari sau mici, spre a putea incasa cote mai numeroase de pe urma impozitelor pe consum și pe cifra afacerilor. Iacă de ea se cuvine ca revocarea definitivă a controlului speculei să fie motivat în chip oficial. PRIMUL AGI ALL GUVERNULUI — Dîsfilbfarsa controlului speculei. Un mic Istoric. Dela reclami d-lul Argetoianu la acea a d-lul î£ke lor.eseu. D& ce s’a desfiinţat contr&lui? Specia şi ngtulte impozite. Pe ziua de 1 Ianuarie a. c. guvernul d lui Take Ionescu a desfiinţat controls contra speculei. Decretul care poarta numărul 228 a apăsut in „Monitorul Oficial“ cu data de 6 Ianuarie a. c. şi prin el se arată că „serviciu de contra abuzărilor, creat p is decretal din 4 Mai 1920, s'a desfiinţat". Pe acelaşi dată au încetat delegaţi rude date ofiţerilor contra ori ai acestui serviciu. Aceasta este cea din ăi măsuri cu caracter general, pe care o ia noul guvern. De ea ns-venitâ sau nu această măsură —se va vedea in curând, întrucât n a se cunosc motivele care au deterranat’o. Să fi încetat oare speculaţiunea care a îngreuiat cu atât de mait viaţa? Şi mai cu seamă decretul desfiinţat a avut-a ei vre-o înrâurire pentru înfrâcarea speculei? Epenenţa făcută din Mai 1920 şi până în prezent ne artă că controlul speratei —aşa cura i’a înţeles guvernat drnui Avereees—a’s contribuit absolut cu nimic la — Semnalăm d-lor efori ai casei Sf. Spiridon scrisoarea apărută in ziarul „Lumea“ de ieri şi semnată de agentul ţărănist Ch. Negrescu funcţionar al acestei case* Din textul acestei scrisori d-nii efori pot vedea că cele relatate de noi sunt perfect adevărate şi vor constata cazul specific al acestui funcţionar public, care mărturiseşte, iftcontfteh*, că este un agent ţărănist care propagă la sate ideile comunist-repoliţionare ale „ţărăniştilor“ sferişti. Agentul ţărănist Negrescu a semnat această scrisoare care i-a fost dictată de către d-l Costăchescu, care, personal, a dus-o la redacţia ziarului „Lumea“, întrebăm pe d-nii erori, şi în special pe d-l Sturdza, dacă o asemenea manifestare a unui funcţionar al Epitropiei poate rămânea fără sancţiuni ?