Mişcarea, mai 1922 (Anul 16, nr. 94-115)

1922-05-04 / nr. 95

ANUL XVI NIo. 8e*îa*tte $1 Adstta&l&tta ta&Xlssa Gfegwf m. 4 #» b&m I î~ ti H. rau fi S« ». au ®»» fe»d®r1 și Ricctee ftrffr ifl iteWSSA, Mfc$st fe«w & a9S* &*i* ~npwi$âB» mnsrnmutess Apart zlfate Ssd #r«#s®ea osel eemMat ev rau&gtfo Uimi IK UH In adâncimea mohorâtă, a minelor de cărbuni de la Lupeni a licărit o scânteie ucigașe. Gazele otrăvitoare, furișate în atmosfera Înăbuşită a galeriilor, au explodat ca o putere neînchipuită. Intr’o clipă mina a fost cuprinsă de flăcări, detunătura a dezgrădinat păreţi! săpăturilor,—munca răbdătoare de zeci de ani s’a năruit astupând între ruine trupurile a peste o sută de lucrători. Nu se cunosc încă adevăratele Cauze ale Catastrofei. Crimă, neglijenţă, imprudenţă sau accident,—presupunerile rătăcesc pe toate aceste drumuri. Sau poate ne aflăm In faţa unor misterioase fenomene,—fără de nici o explicarea aparentă, adesea cunoscute în vechile Industrii miniere, dar niciodată lămurite,—prin care natura pare că se răsbună împotriva acelora care îi despică adâncurile pentru a da omenirii isvoare noi de lumină și de energie. Fericită soarta acelora Care își pot agonisi hrana în bătaia soarelui, respirând fără grijă aerul curat al dimineţei! Dar ce dramatică ne apare existenţa oamenilor Cari, goniţi în lupta vieţii de pe suprafaţa pământului, s’au strecurat in adâncurile lui, pentru cucerirea anevoioasă a pâinii. Cioplitori veşnic încovoiaţi ai unor blocuri funerare, strâmtoraţi In galerii scunde şl întunecoase, respirând o atmosferă încărcată de otrăvuri dar săracă In aer, ei sunt ursiţi să se despartă în zorii ziiel de lumina abia întrezărită a soarelui pentru a se cufunda intr’o muncă de ocnaşi. Şl fiecare Clipă a vieţii acesteia de taină şi de chin e pândită de peire. Revărsări de ape subterane, maluri de pământ care se surpă, sau atunci explozia care sfarmă şi despică într’o lumină orbitoare, pulverizând stâncile de cărbuni, resîpind intr’o clipă atâta muncă acumulată. Sguduînd adâncimele ea preface mina intr’un imens mormânt în care se aştern trupurile omeneşti arse de flăcări sau crispate in chinurile asfixiei. Iată tragedia care a îndoliat sute de finţe in valea Jiului, de la Aranka la Petroşani. Iată durerea care s’a abătut asupra întregii noastre ţări, din sufietul căreia se revarsă acum o nespusă compătimire. In necrologul industrial al Romăniei Mari înscriem Cea dintâi, cea mai mare și Cea mai dureroasă jertfă, pe care proletariatul anonim al muncii, a cunoscut o la postul de onoarre. Valeria Bulgaru PAUL DESCHANEL Ultimele ştiri sosite din Franţa confirmă svonul morţii lui Paul Deschanel. înregistrăm cu cel mai vou regret dispariţia acestui mare francez, al cărui spirit limpede şi de o clasică înălţare dominase timp de treizeci de ai Întreaga viaţă politică şi parlamentară a Franţei. Preşedinte al Camerei de în 1896 şi până la înălţarea sa la preşidenţia Republicei, Paul Ossehsner a represents intelectualismul cel mai fin, teoria socială ctu mai înaintată, dar In acelasi timp a realizat în toată această vreme o operă pozitivă de armoniisars a curentelor divergente, în scopul de a da frumoasei sale patrii o viaţă politică roditoare şi sigură. Şi ca dovadfi că reuşise, ca dovadă că spiritul său avea puteri de înfrăţire şi de pace este că a fost preşedintele necontestat şi mereu ales al parlamentului francez, iar dupăpacea glorioasă de la Versailles, adunările naţionate l-au găsit vrednic de a fi succesorul lui Pomeer. Sentimentele lui calde şi amicale s’au răsfrânt adesea asupra fireî noastre. înainte de război, şi apoi în timpul nenorocirilor care ne copleşeau, prietenia marelui dispărut s’a manifestat cu o egală putere şi cu cea mai vie solicitudine. Poporul român înalţă memoriei lui Paul Deschanel sentimentele sale de pietate şi de recunoştinţă. EXCURSIUNEA ŞCOALEI „REUNIUNEA" LA CENAUT« Şcoala profesională de fete „Reuniunea" condusă de corpul profesoral şi de d-na directoară Al. Gavrilescu,-având în frunte pe d-na Zoe Mârzescu, preşedinta societăţei,va pleca mâine la Cernăuţi. Acolo, in corativi cu filiala „Reunland" cernăuţese, se va organizao mare expoziţie a tuturor obiectelor ce se efectuieză in atelierele şcoalei. Va avea loc o productie şcolari. Autorităţile din Cernăuţi vor face „Reuniune!” ieşene o frumoasă primire. D. Ion I. C. Brătianu vorbeşte In numele Împătritei Înţelegeri In toate chestiunile, cu caracter politic, cari sau discutat în Conferinţa de la Genova şi in cari împătrită înţelegere a găsit cât rebue să-şi spună cuvântul el, a fost însărcinat să vorbească d. Ion I C. Brătianu, primul delegat al României. Tactul cu care d.. I. C. Brătianu a susţinut, în toate împrejurrările, interesele ce-i fuseseră încredinţate să le apere, a mulţumit complect pe cedlatfi delegaţi a! împătritei înţelegeri. In cursul săptămânei viitoare, după ce vor fi cunoscute punctele de vedere ale guvernelor din Iugo Slavia, Ceho- Slovacia şi Varşovia, va fi desemnat delegatul împotritei înţelegeri în Constitul Suprem. După terminarea Conferinţei de la Geneva d. Ion I. C. Brătianu primul ministru al României se va duce câteva zile la Paris. întrunirea funcţionarilor comerciali Duminică, la ora 10 dimineaţa, a avut loc o mare întrunire a funcţionarilor comerciali la sal® de şedinţă a Camerei de Comerţ. A prezidat d. Gheorghe Popescu, care a făcut un apel la solidaritatea funcţionarilor comerciali. D. Max Rabensaft face o analiză a punctelor din programul congreaalaî, ce se va ţine În Bucureşti, propunând tot o dată ca ziua de 9 lunie „Cultul Eroilor", să fie trecută în legea repauzurii Dsmbrieai. D. Ztharia Streit face pe larg istoricul vieţei funcţionarilor comerciali. Ia urmă d. Rssbenssft a fost ales ca şef al delegaţiei ce va pleca la congresul funcţionarilor comerciali ce va avea loc la Bucureşti în zilele de 6 şi7 Mai. Desbaterile de la Genua Bucureşti, telefonat! Comisiunea rusă a discutat ieri chestiunea datoriilor de răsboi. D. Barthou a expus punctul de vedere al rezoluţiilor de la Cannes, cerând guvernului sovietic sâ-şi recunoască datoriile contractate de predecesori. Lloyd George a arătat că Rusia datorește Angliei 600 milioane lire sterline.* LS&yd Gesrga va călusri la Peris spre a conferi cu d. Porticaré asupra sätsmilfi. E vorba să se matitute la Genua o comisiune specială care să se ocupe d le datoriile Rusiei. * Hotărârile experților de la Genua vor fi supuse aprobărei Ilgei Naţiunilor. * Scrisoarea Papei trimisă conferinţei a făcut impresie. * Cicerin a trimis şi lui Barthou o scrisoare prin care exprimă dorinţa sovietelor de a avea relaţii amicale cu Franţa. * D. Barthou care a plecat la Paris va avea o întrevedere cu guvernul său, după care se va întoarce imediat la Genua. FIGURI DISPĂRUTE EGONOMUL JH. CARP —■ „Kimotheiu Mucenicul“ — Astăzi se va face la cimitirul „Eternitatea“ înmormîntarea iconomului stravrofor Gheorghe Carp. Defunctul a fost unul dintre preoţii de seamă ai Iaşului, un suflet într'adevăr cucernic şi bun, o minte sănătoasă şi sfătoasă, un preot de moda veche care s'a bucurat în viaţă numai de prietenie şi stimă, din partea tuturora. Preotul Gh. Carp a trecut prin viaţa pe drumul adevăraţilor apostoli ai bisericei, fiind înzestrat de natură cu alese însuşiri. De aceia a avut numai prieteni şi de aceia a găsit pretutindeni numai respect. A fost în anii din urmă parohul bisericei Sf. Neculae de Sus,pe care a administratot-o cu zei şi devotament; a fost profesor de religie şi preşedintele societăţii preoţeşti „Binefacerea“. A scris „Câteva cuvinte despre istoria Mitropoliei Moldovei“. Preotul Gh. Carp a fost un adevărat „părinte“ al celor cari l-au cunoscut, înţelept şi sfătos, despre felul său de a fi şi de a înţelege lucrurile şi oamenii găsim citeva trăsături caracteristice in nuvela d-lui D. D. Patraşcanu: „ Timotheia Mucenicul“. Ba acum dad sfinţia sa părintele Gh. Carp doarme somnul veciniciei, putem spune „părintele Grigorie, om smerit şi cuvios, cu mare dar la povestit şi bună ţinere de minte şi cînd vorbeşte parcă ceteşte din carte“ nu era altul decit părintele Gh. Carp, care a descris întîmplările cuvioase din nuvela „Thimotei Mucenicul“ al cărei subiect e cunoscut mai tuturor preoţilor ieşeni ca un fapt real din vremea Mitropolitului Partenie. Conducindu-l astăzi pe părintele Carp la locaşul de veci, să-l însoţim cu creştinescul „Fie-i ţărîna uşoară şi amintirea eternă“. AR. Repararea teatrului naţional D-l AL Mavrodl directorul general al teatrelor în Iaşi. Ieri a sosit in localitate d. Al. Mavrodl directorul general a! teatrelor. D-sa a fost Întâmpinat în gară de către d. L Profir din partea artiştilor ieşeni. La ora 11 a. m. d Matvrodi a venit la teetra unde a fost primit de d. M. Codreanu directoral teatrului ieşan şi de artiştii teatrala« cu care a'« intriţinut, IX Mavrodi a exprimat mulţumiri dînî Codrean« pentru rodnica activitate pe eiare o desfăşoară pentru propăşirea instituţiei ieşene. In urmă d. Mavrodi împreună cu d. E. Herovana, primarul oraşului şi d. Chrbeanu, a vizitat toată clădirea teatrului, examinând punctele principal® care reclamă o reparaţione serioasă. S’a decis ca azi arhitecţii şi inginerii comunei să facă o nouă cercetare şi să înăinteze un raport către ministerul artelor. D. Mavredl a propus a face şi da demersuri personale pe lângă d. C. Bana, ministrui artelor, astfel că se speră că reparaţiile teatrului vor putea începe la sfârşitul acestei luni. D. Mavrodi se înapoiază azi la Bucureşti. Pentru „Asociaţia Femenistă" Cu prilejul tragicului incident de tramvai din Iaşi Înfiorătorul accident de tramvai în care şi-a găsit o moarte şi mai înfiorătoare tânăra copilă Emilia Gavrilescu de la Administraţia Financiară, ne sugerează ideia de a adresa „Asociaţiei Femeniste“ ieşene următoarea propunere: Nenorocita copilă a fost omorâtă în clip d in care voia să traverseze strada, dar „tocul" de la o gheată i-a intrat la şina tramvaiului şi a împedicat-o de a putea face mişcarea ce ar fi putut-o salva de la moarte. Ia chestia „tocuilor“ ultra-moderne,—o adevărată nenorocire pentru sexul femeiii—atragem atenţianea „Asociaţiei Femeciste“. Acest cerc — care ar putea să intervie şi priiin înfrânarea laxuîui excentric—ar trebui sî ia iniţiativa unei propagande serioase de a înlătura aceste jocuri cari s’au generalizat aproape pentru întregii sex femeiini—fără nici o deosebire de distincţie socisti. S'ar sduce un real serviciu femelei, învăţând-o să poarte o ghiată sau un pantof cu un toc mai rezonabil, care etkc mă impedice mersul şi care mai ales s’o ferească de accidente nenorocite, ca cel Întâmplat alaltăeri pe strada Casa Vodă. Regulamentarea imbracâmiotii femelei şi imitarea taxului care e un adevărat flagel social, simt pânde tot atât de importanţe ca şi cele cari figurează în programul „Asociaţiei Femeniste“. De aceea ne-am permis a te semnala în speranţă că ele nu vor trece neobservate. ECOCSI Peste câteva zile se împlinesc cincizeci de ani de la moartea lui, HtHadi Râdulescu* „ Zburătorul Literar'' No. 33 aduce contribuția colaboratorilor săi obicinuiți: E. Locinescu, E. Dorian, F. Aderca, V. Eftimiu, M. N. Romanescu, ș. e. * „Gândul Nostru■ No. 10 cuprinde un bogat sumar din care remarcăm in primul rând „Menunata Pataranle a la Chindea Nacă- Vodă den ţara Găgăufiloru“ scrisă de d. Sandu Teleajen şi asupra căreia ne vom ocupa intr’un număr viitor. Apoi proză şi versuri de Al. A. Philippide, G. Voevidca, D. Iov, S. Popa, Gh. M. Vladescu, V. Cristescu, N. Dunăre ş. c. Informații literare, notiţe, etc. * A apărut in editura instatului de editură nCartea Româneascăm Metoda activă pentru învățarea limbii române în familii şi grădini de copil" de Elisa-Angela Nicolaide. Prețul lei 12. — Ed la grădina Copou, as tânăr ceasornicar, Max Meier, originar din Gura Honorului, a încercat să- şi curme viaţa,, trăgându-şi un foc de revolver in coastă. A fost transportat la spitalul central. El se găseşte in afară de orice pericol. Prin o scrisoare arată că se sinucide din dragoste pentru o domnișoară din strada I. C. Brătianu 12. JOI 4 MAI 1922 Informaţii — D-l C. Toma şi Ed. Lăzărescu au plecat la Bucureşti în vederea aprobarei budgetului Comunei. — O telegramă semnată de d-l Banu, ministrul Cultelor, anunţă protperia oraşului, că alegerea pentru marele constatoriu bisericesc ce urma să aibă foc, mâine 3 Mai, se amână sine die. Elevii Liceului Internat pregătesc pentru ziua de 27 Mai, a. c., o mare serbare in scopul strângerii de fonduri pentru excursiunea de la finele anului şcolar. In bogatul program se vor distinge corni, fanfara, orchestra şi exerciţiile gimnastice executate de elevii Liceului. Biletele se pot procura de la Direcţia Liceului. — In vederea apariţiei revistei medicale ieşene, comitetul de iniţiativă in acţiune învită pe toţi Dnii Profesori doctori şi studenţi în amfiteatrul Facultăţii de Medicină Joi 4 Mai, ora 5 jum. p. m. — Aseară a avut loc în Aula Universităţei o consfătuire a studenţilor ieşeni In vederea pregătire! primire! colegilor studenţi ai Universităţii din Cernăuţi. S’a aies un Comitet compus din preşedinţii coor patru societăţi pe facultăţi care se vor Întruni sol la ora II. m. pentru a stabili Împreună cu D-l Rector programa primire. — Astăzi şi mâine se efectuaază tragerea la sorţ a scrisurilor Creditului Urban din Iaşi. — Administraţia comunistă prin adresa No. 10015, a înaintat d-lui Iancu Rosenthal, consilier comunal, suma de 81.378 Iei, sumă provenită din vânzarea aximei pentru populaţia israelită, pentru a fi distribuită la dferitele instituţii israelite după cum urmează: spitalul israelit 32 578 iei, Azilul de bătrâni 6000, Şcoala Reuniunea Femeilor Israelite 5000, Şcoala Steaua 3000, Şcoala Cultura 3000, Maternitatea Israeiită 1500, Orfelinatul Neuschtz 1500, orfelinatul de război 1500, Şcosla Dr. Stern 1500, Şcoala primară Dr. steuerman 1500, Şcoala primară de Poda Riş 1500, Talmed Tora No. 1 1500, Talmud Tora No. 2 1500, Cantina Gheiţei 1500 lei. Şi îa fine la invalizi şl văduvelor de război 20.300. •4» Emilia Gavrilescu Tragicul accident din strada Cuza Vodă, in care şi găsit moartea tânăra Emilia Gavrilescu funcţionară la administraţia financiară, dacă a produs o adâncă impresie in toate straturile societăţei, a produs mai ales în sufletele funcţionarilor publici o durere nemăsurată. La întrunirea de Duminică a funcţionarilor publici, preşedintele a anunţat trista moarte a d-rei Emilia Gavriliacu şi in semn de adâncă compătimire toţi cei adunaţi au ascultat in picioare regretele exprimate pentru colega dispărută In condiţiuni atât de tragice. In acelaş timp funcţionarii de la administraţia financiară a luat iniţiativa unei subscripţiuni pentru a se acoperi cheltueiile de iamormfintare. Trista ceremonia a înmormintărei a avut loc azi, la ora 11 dimineaţa. Prohodul a fost oficiat de a un sobor de preoţi la biserica Sf. loan. S’au rostit câteva cuvântări, despre scurta viaţă a regretatei.. Sub o mare asistenţă, regretata a fost condusă pănft la ultimul locaş. .Funcţionarii administraţiei financiare in unire ca toţi ceilalţi, au luat lăudabila iniţiativă, de a face toate intervenţiile şi de a veghea, ca bâtrâna şi săraca inimă, a căreia mic sprijin a fost copila adorată, şi fie cel puţin la adăpostul mizeriei. Şi funcţionarii pot negreşit conta pe sprijinul presei ieşene. — D-l Pinulescu, directorul general al Poştelor şi Telegrafelor, in dorinţă de a rezolva cât mai în grabă chestia unui palat al poştelor în locaiitate, a numit o comisiune, compusă din d-nii inginer Ciocoia, inspector C. Sofian şi Al. Voiciu, care să cerceteze fie cumpărarea unei case potrivite, fie a unui loc pe care să se construiască un palat al poştelor. Comisiunea a vizitat ori câteva case și locuri. Se pare să s’a oprit asupra cumpărărei unui loc, pentru a căruia cumpărare, comisiunea a și intrat in tratative cu proprietarul.