Mişcarea, iunie 1922 (Anul 16, nr. 116-139)
1922-06-01 / nr. 116
A * 4 . murau in Mi Hl 1.1. C. UHUD D. Ion 1. C. Brătianu a sosit astăzi la Bucureşti. Primul ministru al tării, revenit după o lungă absenţă, a fost primit cu o călduroasă manifestaţiune de simpatie şi de respect— manifestatiane cu care popu- laţiunea capitalei a ţinut să întâmpine pe acela care a înălţat In străinătate drepturile şi prestigiul poporului nostru, prin strălucita sa activitate politică din ultimui timp. Abia sunt câteva zile de când la banchetul dat de Uniunea Latină din Paris, D-l Barthou, preşedintele a Ceitei mari asociaţii de cultură, salutând In Ion I. C. Brătianu pe omul de stat al unei ţări de aceeaşi grntă, a ţinut să adaoge ca ministru: Că vorbele sale curtenitoare sunt icoana credincioasă a sentimentelor guvernului francez şi că rolul hotărâtor pe care primul ministru român l-a îndeplinit la Genua pentru asigurarea păcii, merită admiraţiunea şi recunoştinţa tuturor. Politica de pace, politica dreptăţii, acţiunea sinceră şi reală in rezolvarea tuturor greutăţilor existente în viaţa internaţionali, au găsit in delegatul României un sprijinitor Călduros, un glas care s’a ridicat cu autoritate, un spirit care a dat soluţii de pe urma cărora lucrărie conferinţei au putut propăşi. Alături de Franţa, legată de aceiaşi comunitate de interese, dar şi de aceiaşi orientare morală, pentru desfăşurarea vieţii internaţionale pe bazele dreptăţii, România a susţinut cu fermitate revendicările sale, a izbutit să Înlăture intriga foştilor săi duşmani şi să obţină pentru Basarabia recunoaşterea definitivă şi indiscutabilă a realipirei sale. D. Barthou, a găsit la Paris un nou prilej de a întări legământul Franţei in această privinţă şi de a stărui asupra unităţii strânse prin Care popoarele înfrăţite prin jertfele războiului se vor putea bucura neturburate de roadele păcii. Dar in acelaş timp a ţinut să afirme, încrederea poporului şi a guvernului francez cât şi speranţele cu care întrevăd rezultatele acestei acţiuni Comune, odată ce viaţa politică a României este reprezentată de Ion Brătianu, de acela care a contribuit atât de mult la victoria definită a Aliaţilor. Aprecierile străinătăţii sunt astăzi deosebit de măgulitoare. România a dobândit rangul unei puteri însemnate, grupând în jurul politicei sale externe şi Celelalte trei state ale micei înţelegeri. Conferinţa de la Genua a fost prilejul Celei do intăi manifestări pozitive a importanţei statului nostru, Care desigur impunea respect prin puterea şi bogăţia sa. Dar prestigiul său firesc a fost ridicatul prin strălucirea cu care delegatul român a ştiut, deopotrivă cu sprijinirea intereselor păturii sale, să aducă la discuţiunea chestiunilor generale, un cuvânt care a fost ascultat şi de către acei mai puternici, Ioan I. C. Brătianu, se Întoarce în ţară după o muncă încordată şi roditoare. Recunoaşterea Basarabiei, numele ţârii ridicat la locul de Cinste şi sprijinul efectiv pe care aliaţii ni-l acordă în deslegarea chestiunilor româneşti, iată rezultatele pe care le Înregistrăm cu o mândrie firească. Aducând marelui român omagiul nostru recunoscător unim sentimentelor de admiraţiune manifestate pe tot drumul de la graniţele ţării pănă în capitală, credinţa şi devotamentul neţărmurite prin care şeful partidului naţional liberal poate fi sigur de a înfăptui cu adevărat consolidarea unei ţări puternice şi regenerate. V. B. 31 MSI-SC» , SENTA GERMANA mmmmMMfcfeSMM Mâine expiră termenul falsî acordat Germaniei de cătră comisianea de reparaţiuni, pentru achitarea datoriilor de răsboi. Corespondenţa şi tratativele ce au urmat între timp între Pariss Berlin, au araenorat raportările în aenzul că au decar« tratative intre ambele acte. Aceasta însamnă că e posibilă o nouă înţelegere care s’a fi enunţat, şi că în orice caz, este exclusă politica de agresiune — cum de altfel a a hotărât şi în conferinţa de la Genna. Germania tinde să realizeze an imprumut internaţional spre a putea face faţă datoriilor. Pentru acest împrumut se pare că e câştigată opinia publică engleză, americană şi chiar franceză. In Camera franceză deputata Fahre a vorbit ilios de necesitatea acestui imprumut pentru ca Germania el poată corespunde obligaţiunelor ei. Presa ergieză predând şi ea în favoarea aceatui împrumut, arată că el implică un serios control financiar în scopul de a limita emisiunea hârtiei-monedă, ceea ce va atrage stabilizarea mărcei germane. Astfel deci problema reparaţiilor este pusă în directă legătură cu problema valutară—ceea ce poate interesa în aceiaşi măsură toate statele cari aşteaptă desdăunărire de război, conform tratatelor de pace. Scadenţa fatală de mâne, pentru Germania, va fi prelungită cu un nou termen de graţie—în care timp e de nădăjduit o înţelegere între Franţa şi Germania, in "chestiunea despăgubirilor. ECOURI »Etica* Noul volum al d-lui prof. I. Găvănescul, imprimat la »Viaţa Româneascâ* din laşi, cuprinde cursul profesat la Universitatea Ieşană în anii 1907—8 şi 1920—21. Volumul cuprinde: Posibilitatea şi necesitatea unei etici positive : Morala şi Natura. Materialismul, Religia, Negardie Eticei: Pesimismul, Scepticismul. Revoluţionarismul. Problema Criteriului: Ce este bine şi drept? * »Zburătorul Literar’1 No. 37 aduce obicinuitele colaborări. .. D. Lovinescu continuă stadiul asupra nuvelistului maior Brdescu. Proză şi versuri de V. Eftimiu, C Baltatar, H. P. Bengisca, I. Valerian, F. Aderca, l. Peitz, etc. « „Şcoala* revista asociaţiei corpului didactic din Basarabia, No. 8, cuprinde un sumar variat datorit d-lor N. Visterniceanu, l. Nica, C. S. Tare, D. M. Barbu, C. Popescu, T. Hotnog, l. Postolachi, etc. In totul o materie consacrată învăţământului basarabean. * Revista de folklor "Şezătoarea" ce apare la Fălticeni sub îngrijirea d-lui A. Gorovei, împlineşti 30 de ani de existenţă. Este o dată aniversare care însamnă în acelaş timp un omagiu pentru harnicul scriitor moldovean, care cu sacrificii enorme a putut să răsliască pănă aici,—datorită numai dragostei sale pentru cultură. Membrii filialei din Iaşi a Societăţii pentru profilaxia tuberculozei sunt rugaţi a se întruni in adunare generală la 11 Iunie a. c. ora 6 p. m. in localul filialei atr. Toma Cosma 5. Fiind a doua convocare, adunarea se va ţine oricare ar fi numărul membrilor prezenţi. Rezultatul Alegerilor Parţiale din ţară Bucureşti telefonată — ora 11 dim. — La alegerile parţiale cari s’au efectuat ieri în diverse centre ale ţarei, au ieşit numai candidaţii partidului liberal. la Bucovina au fost aleşi d-nii M. Djuvara la Vijniţa, I. Pavliuc, la Coţmani şi Buzdugan la Rădăuţi. * In Ardeal au ieşit: dl Lepădatu la Cetea, d-l A. Blebea la Irea d-l Ionică la Brad. Deasemenea au ieşit candidaţii liberali în circonscripţiile Verneşti, Pârău, Timişoara, Holb, ş. a. celelalte resultate lipsesc. La Slica Veche a fost ales candidatul partidului naţional. La Putna a fost ales d. Drăghicescu, liberal. La Suceava a fost ales d-l Ghiţescu, liberal. 0 mi HAIDGMANA — Ea se va tine la Bucureşti — Rostul conferinţei.—Problemele fixate.—Chestiunea hârtiei emise in timpul ocupaţiei germane.—Aurul României din Germania.— Bonurile germane. Alte chestiuni. Dacă se va găsi modalitatea linei înţelegeri principale, nu este esclus să avem o conferinţă financiară cu Germania, în scpul de a stabili unele acorduri. Această conferinţă ar urma să se ţie la Bucureşti, în cursul lunei iulie, dacă bine interes nu vor interveni alte fapte care sâ impsdice proectata conferinţă. Ce se va discuta în această conferinţă ? Numai chestiuni de ordin financiar şi dintre acele care privesc numai raporturile dintre România şi Germania. Astfel In primul rând se vor discuta chestiunea biletelor emise de germani in timpul ocupaţiunei, prin Banca Generală, bilete care reprezintă o sumă de 2 miliarde 148 milioane, atât cât se ştie până azi în chip oficial. A doua chestiunea Importantă ce urmează a fi soluţionată este restituirea depozitului de 283 milioane aur pe care România îl avea depozitat înainte de răsboi, la Reichsbank* şi pentru care au urmat tratative între guvernul Român şi cel din Berlin. Odată cu aceste chestiuni principale, in conferinţa româno-germană de la Bucureşti urmează a se mai tranşa altele tot atât de importante, precum sunt: Achitarea cerealelor pe care Germania le-a ridicat din România in timpul neutralităţii, şi care reprezintă o sumă de 400 milioane lei. Despăgubirile cuvenite României pentru ostatecii germani şi pentru germanii internali în fără In timpul răsboiului. Soluţionarea definitivă a chestiunei bunurilor germane puse sub seqmestru şi propunerea făcută de germani de a oferi o sumă globală ca aceste bonuri să nu fie lichidate prin vânzare. Cum se vede, conferinţa anunţată este de o deosebită însemnătate şi ea nu se referă decât la probleme ce privesc numai Romănia şi Germania. „bărbaţii" pot fi frumoşi, era cam şi cu obrazul ciupit de vărsat. Şi grupul după ce se uită un timp la frumoasa blondă, începu apoi să vorbească de altele, de Genua şi de scumpirea traiului, dar, credem că nici George Lloyd, nici Cicerin nu se simţeau aşa de fericiţi ca aceşti burgheji anonimi ce conversau înaintea unei mese de cafenea. Dion NOTE ZILNICE Cea mai frumoasă femee In una din cafenelele Parisului, unde micii rentieri, medici, comercianţi, literaţi se strâng şi discută tot ce se petrece la ordinea zilei, uinul dintre aceştia arată o revistă ilustrată care publică portretele celor mai frumoase femei din nu ştiu care oraş. Un tip, cu fața cam supărată, după ce trase din pipa sa veche,zise: — Cea mai frumoasă femee ? Știi, D-ta, domnule, când zic eu că o femee este frumoasă ? E simplu de tot: ea trebue să fie mare, blondă și grasă... — Desigur, răspunde tovarăşul său, pentru că d-ta ești negru ca fundul ceaunului şi subţire ca un ţâr. Pentru mine... Şi deodată, unul din cei de faţă, care trecuse de vrâstă de a fi numit că e cel mai frumos, se ridică de pe scaunul său şi adresându-se celor din jur, spune : — Sînteţi siguri, zise el cu un surâs ironic, că femeile sunt frumoase !... Frumuseţa nu este probabil decât o pură convenţiune. Eu, îmi permit de a susţine că, in natură, bărbaţii sunt întotdeauna mai frumoşi decât femeile. Vă îndoiţi poate? Dacă vă îndoiţi, cauza e, cred eu, că sînteţi tineri. Leoaica nu e decât o mâţă mare, cu pielea aproape fără păr, pe când leul se ştie ce maiestate regală are în înfăţişarea lui. Găina se poate ea compara cu cocoşul, şi păunul, ale cărui pene sunt de o frumuseţă recunoscută, şi tare când se umflă un pene, rotindu-şi coada ca un evantaliu, par’că ar fi o pasere legendară, se poate oare compara cu păuniţa, pe corpul căreia penele n’au nici o atracţie? Nu, frumuseţea omenească nu este în realitate decât in fundul ochilor contemplatorului, dupăcum a spus bătrânul Shakespeare, şi fiecare femee este „cea mai frumoasă*.. Cu toţii îşi întoarseră deodată privirile pentru a admira pe o tânără blondă care intrase atunci pe uşă, şi înaintând se aşează la o masă din apropierea lor. „Acei care filosofa asupra frumuseţii, după ce o privi îndelung pe blonda care intrase, se îndreaptă spre tovarăşii săi şi le şopteşte: — Intr’adevăr, iata o femee frumoasă,—şi zicând aceste vorbe, începu să-şi aşeze cravata şi sa-şi răsucească mustaţa. Şi acest „barbat“, care susţinuse că numai Incendiul de astă-noapte Ananospte la ora 12 a rebucnit un puternic incediu la casele d-lei locotenentcolonel Popovici din str. Sărărie, în dreţnul străzii Maselor. Focul a last naştere din pod,cae crede din cauza anul cu cult electric. Diindate de ştire sa sosit imediat la faţa locului autorităţile poliţieneşti şi pompierii. Din casa, însă că apa din conducte lipseşte la această oră, operaţianele localizării au durat pănă În ora 4 dim. A a. s Întreg scoperemântul casei. Mobilele din casa d-rel colonel Popovici şi din «parlamentul în care locueşte d-l Popovici profesor universitar, un fost sat-Capoulul C. Vieru din pompieri, aafleitedu-se de flăcări a fost internatst spitalul Sf. Spiridon. Pagubele sunt însemnate. — D-l Vasiliu-Voinea ajutor de piraar, a disput Înfiinţarea de trei echipe volante de lucrători, care sub conducerea unui inginer, să preceadă repede la repararea străzelor laterale, acolo unde nu se cere o refacere totală. Astfel de ori a inceput refacerea străselor Albineţ şi Hotin, Informaţii . La alegerile parţiale de la Suceava, ţărăniştii au adus un întreg stat major de la centru, în frunte cu învăţătorul Mihalache pentru propaganda electorală. Succesul a fost atât de mare incât învăţătorul de la Topoloveni a părăsit judeţul Suceava. Duminică, în chiar ziua începerei alegerei, foarte plouat de insuccesul electoral. „Democratul“ Mihalache avea rezervat în vagonul de dormit al trenului, un somptuos cupeu pentru el și aghiotantul său Papacostea, fostul agent marghilomanist. Comitetul central al societăței „Ocrotirea Orfanilor de Război" se întruneşte la 10 Iunie pentru a lua ucele dispoziţii în vederea congresului general al societăţei ce are loc la Iaşi în zilele de 24, 25 şi 26 Iunie. Duminică 4 Iunie, Duminica mare, serviciul religios de la biserica protestantă, va fi însoţit de un concert religios pe orgă și vioară. — Sâmbătă 3 iunie, se va serba cu mare solemnitate hramul biserice Sf. Constantin. Serviciul religios va fi oficiat de bătrânel preot Arion, parohul bericel. PROGRAMUL Congresului III general al Societății Ocrotirea Orfenilor din Râsboi care se va ține la Iaşi de la 25—27 Iunie 1922 Duminică, 26 Iunie 1922, se va oficia la ora 11 dimineaţa, la Sf. Mitropolie, un Te deum şi parastas in memoria eroilor neamului, în prezenţa congresiştiior, autorităţilor civile şi militare din Iaşi. După amiază, la ora 3 va avea loc şedinţa festivă a Congresului General la Teatrul Naţional. Darea de seamă generală a Consiliului Central şl regiunilor Iaşi, Bucureşti, Craiova Chişinău, Cernăuţi, Sibiu, Constanţa, Timişoara şi Cluj. Seara la ora 8 jam., masă comună la Grădina Copou în onoarea Congresiştilor. Luni 26 Iunie 1922, ora 9 jam. dimineaţa, şedinţa ultimă a Congresului la Testiul Naţional. După amiază, la ora 3, vizitarea orfennatului agricol de bieţi .Olga M. Stridca" din Miroslava. Seara, la ora 9, festival la Teatrul Naţional în onoarea Congresiştilor. Marţi, 27 Iunie 1922, ora 9 jm. dimineaţa, vizitarea orfelinatelor de fete .Regina Maria, Regele Ferdinand" şi Urseli din laşi. Ora 12 jam. vizită şi dejun la Ş. Normală .Vasile Lupu" Copou. După amiază, la ora 3, vizitarea Şcosiei de Îndreptare a orfanilor din război de la Copou. Preşedin a Generală a Soc. Ocrotirea Orfanilor din Război Org& M. Strrdzs — Duminică 28 Mai a. r. a avut Ioc căsătorii religioasă a d-rei Dr. Agite Anghel cu dl Vasile Gh. Vrânceanu avocat. — Epitropa Generală a Casei spitalelor şi ospiciilor Sff. Spiridon din laşi aduce la cunoştinţă generală că in zisa de 21 Iunie a. c. ora 10—12 a. m. se vsţine in camera acestei epitropi licitaţie publică prin oferte sigilate petitre furnizarea spitariatei central cu cantitatea de 3600 kgr. săpun marmorat, gri mare, uscat care se va preda d-rul sef serv. desprovisionare al Casei, câte 300 kgr. pe lună pe timp de un an de zile. Giranţia profiso de va fi de 2000 lei în efecte publice sau numerar, iar cea definitivă va fi de 10 la sută asupra preţuiti. Licitaţia se va ţine conform art. 72-83 dn legea contabilităţi generale a statului. Poliţia terminând cercetările preliminare, toţi cd imploiţi în f*rta de medicamente de la spitalul Sf. Spiridon, au fost înaintaţi parchetate. — In strada Caza Vodă birja cu No. 48 a c»l.’at pe d. Z'mche Dimnicov ca re în atare grugă a fost internat îa spital. Birjarul a fost arestat. — In cartea bîsericei Cinelar a fost sosită moartă o bătani cercetoare. Corpul a fost depus la morgă. Ministerul Muncei a autorizat societatea pentru profilaxia tuberculozei, de a face o chetă în localitate, în jude de 4 și 5 Iunie.