Mişcarea, ianuarie 1923 (Anul 17, nr. 1-22)
1923-01-31 / nr. 22
$ r v # r jr *> •Äs • « t « « I 15$8t 4SI «4? Mms*m „ « * * . mm « - # * Ä pfe*» ss#». , , » * * UH LEU HÜMäRUI. S&swwöäH fé tims&um I Oäö t» m?bs^m m mmmmf®* Mme m 1 ^___«___ mams*®» m&m $m *N8» mm* | „ „ ^ B*msata*6m- pm Ml ét amÜÜHttl | * ■«saftwpß T%JJTiri'i ifirT.1T~ “MrirTiiTT T i'nr^'^IWTlilfiWr’irlIfftiiniiir'iiirirririlIÂiitiiîîirTinfr'ltrrTri'riiiliTfTlrr|rTIMrwrriltl,TfiraWWBTlMirTirtnT^'fiJM^||f|,Bitli1^^ |l &s|88*fessr«^| mm,mm ««»«* m * «BA £-*©*. % £ ta-A® *3£> «£» MERCURI 31 IANUARIE 1923 Desorientarea opoziţiei în faţa noului proect de Constituţie Agitaţiile în aşteptarea Constituţiei.—Participarea opoziţiei la şedinţa şi încasarea diurnelor.—Nici o părere şi nici o atitudine.—Discreditul anticipat al blocului de răsturnare. Se ştie agitaţia neîntreruptă dusă de opoziţie, prin preti şi prin declaraţiuni de tot felul, Împotriva mtenţiunii guvernului de a sprijini voarea Constituţiei de către parlamentul actual. Chestiunea nu este nouă și datează de la alegerea adultelor Camere, şi părea logic. la momentul depunerii proectului de Constituţie pe biurourile adunărilor să gătească poziţia cu o atitudine dacă cu unitară. Cel puţn bine hotărâtă pentru fiecare grupare Ia parte. Totuşi realitatea este alta. Infară de partidul naţional cu anexa tista, Care s’a mulţtmit să cetească declaraţia de «recunoaştere a legalităţii actualelor adunări, pe Care o mai făcuse cu ocazia validări or și deci contestarea lucrărilor sale constituante, celelalte grupări păstrează un mutism simptomatic. * Apeporul este cd In sânul acestor partide, nu s’a putut constitui nici o putere in această chestiune, afară di hotârârea parlamentanlei de a-şi încasa diurnele respective fapt ce s’a consumat la redestinerea adunărilor, cu o entuziastă iranimitate. Acestui lucru, se datoreşte in primul rând prezenţa opoziţiei prin culuoarete şi bufetele corpurilor legiuitoare, adk â in raza unde prezinta se remunerează, fără de nici o attâ acttottaw mai susţinută. De afel unii deputaţi de cpomelţte, ca de pildă d. Mihalache cu toate declaraţiie de obit aere, au luat şi cuvântat in d scuţiuni cu caracter mărunt sau de interes perseal. Nerecunoaşterea absolută apartamentului şi refuzul d a participa la lucrărie sale, rămâne dar in domeniul Inconsecvenţilor , na cunoscute ale acestei opoziţii. Blocul de lupta împotriva guvernului, care se anuță a fi gata constituit nu reprezintă decât pofida unor g spiri pofide, lipsite de orice părere ca şi de altfel de orears program de acţiune.Pentru lumia politică în genere, scrile de la Cam.ro şi S noi petiteme cu prilejul depunerii Construgiunii au răpit şi ultimele lluzii asupra sarlozifilfil şi capgcitofil politice a sgomotoşilor epozenţi de astăzi. Aşa de pildă, d-l lunlu Hsnu, intr’o Tm^rejur-spe at&t daj importană sl «re gravi, a prafere i ii se ascundă in dosul unei uşi din Incinta Camerii lisând sarcina de a cili declaraţia d«g „neretuneaştere solemnă Tn faţa poporului sâ a regdul” unul partizan de a treia mânăpşl evitând ori-re discuţii. Cela ce l-a scutit de aiifil sarcina mai neplăcută de a primi bine militata lecţie de seriozitate şi de logică politică din partea d-lui I. I. C. Bratianu. Partidul fârânist n’a făcut nici o declaraţie oficială. Raprezsmtanţii sil mai de seamă au absentat cu grijă din ambele adunări, după semnarea condicii, rămânând în Incintă doar cei mărunţi. Averascanul, în mod oficios se gudură cu speranţa succesiunii la guvern şi cu credinţa că o Constituţie făcută de alţii, le va da foiţe avantajale fără a încărca de nici o răspundere. In mod oficial nu au făcut nici o declaraţie, d-l Argatoianu a plecat subit la Paris, iar d-l general Averescu tratează un bloc opoziţionist cu scop practic de răsturnare a guvernului. Numai naţionaliştii democraţi, au declarat în Senat că vor discuta Constituţia revenind asupra hotărârii de a se retrage. Se vor abţine Insă de la vot deoarece procetul nu a fost revăzut şi stampilat de d-l lorga. * Părerea unanimă este că opoziţia suferă un eşec enorm prin această lipsă de pregătire şi de concepţii. —Care bane sau rele se impun doar printr’o atitudine consecventă şi hotărâtă. Dar In acelaş timp opinia publică înaintea căreia s’au «dus de către opoziţie numai lamentări de ord n electoral, constată nu numai necesitatea constituţiei şi echilibrul textelor sale, dar şi faptul că această operă—Cum o dovedeşte—nu pătea fi întreprinsă decât de un parlament omogen şi conştient—adică tocmai ceerece n’ar putea realiza partidele Care se agită la zădar. Blocul pe care noii dintre fruntaşi încearcă să-l constitue, se prezintă cu această sorginte comică: întâi bloc împotriva guvernului şî după «Ceia 11 vom găsi principii, dedaţi® şi atitudine faţă de guvern. Ţara judecă şi trig. Învăţămintele. Iar oameni politici cu experienţă, rătăciţi în partidele noul. Constată lipsa de pregătire a conducătorilor şi discreditul complect care li covârşeşte. In special, In partidul naţional, foştii tikşil, compară atitudinea timidă și aproape ridicolă a jublarului din Manta — cu rolul activ, pe Care Take Ionescu l’ar fi jucat In orice împrejurare a vieţii politice- Simplă Coincidenţă ?! — Injurii! agitaţiilor studenţeşti — La Bucureşti a avut loc, în aiupul şi în ziua redeschiderel Corpurilor Legiuitoare o Intiunire a delegitlarllor studenţeşti, din Cluj, şi Coraăuţi, —Consfatuirea care drept urmare a avut ca rezultat şî închiderea Cursurilor universitare din Capitală. Ziorul nostru nu s’a amestecat niciodată în priptele IEU agitaţiile studenţeşti, cum a făcut şi de astă-dată. Noi ne-aţ făcut datoria atrăgând atenţiunea studenţimoi noastre asupra faptului că mişcările lor cu caracter antisemit sunt foarte bine privite de duşmanii ţârei din lăantis şi dta afară, Cari sunt dispuşi ale Încuraja pentru a putea provoca astfel,—cred el—tulburâri Interne. Studenţimea In bună parte este şl ea conviniâ de această aspiraţiune a duşmanior României,—şl Ca atare ea păstrează o atitudine demnă, conformă şi cu zi Iul şi Cu nivelul ei cultural. In această privinţă suntem deci de acord,—după Cum de aSrmenea am fost şi suntem de partea studenţilor atunci când formulează revendicări Cari privesc Cultura lor, fără a tulbura ordinea. Desordinele şi agitaţiile Cari ating interesele statuia!, autoritatea Universităţii ş! chiar prestilul studenţimei ie-ae desaprobat şi le vom desaparia. In privinţa consfătuirilor Ce au avut log la Bucureşti şi a încercărilor făcute de o parte a gtudenţimei, ca să împiedice Cursurile, avem de pus o sigură îndreptare : Cum se face că delegaţiunile studinţsşri de la Cluj, hş», etc., s’ass întrunit Cu studenţii breareşîeni tocmai în ajunul şî în zua deschisrel Corpurilor Legiuitoare şi tocmai în zilele îa Cire gnunlul—politician!!au pus la cale „blocul“ opozţiei şi luptele pentru împiedicarea aducere! nonei Constituţii In Parlament? Punem acostă întrebare ~ fără a da şl rispunsul. Prin ea nu vlzăm pe acel politîeianl cari în orbul lor obstructionism, şi îa mre mea patimilor, sunt gata la ori-ce acţiune; adresăm insă această întrebare sîudgnţlme iluminate şl Conştiente, dornice de lumină şi cultură, care este prea demnă Ca să se preteze la jocul ocult al acelora Cari în numelenaţionalismului, săvârşesc fapte dăunătare Intereselor şi presttutal statului roama, implicând Ia acţionea lor o parte a tineretului universitar, de bună credință, dar la totul strein şi inexperient la jocul o- Cult al acestor politician! iSamsar al* stadiei da monologie socială a d iul H. St. Stettman va apare In curănd In vo-.um, D. Gh. Tătăracu, deputat a terminat o piesă tntitulatd mCăid vine viforul“ din care a apărut un fragment In noul rumâr al revistei ,Cugetul Românesc'. Lucran a dramatică a d Iul Tătărescu este consacrată epopei războiului nostru. * Artistul V Maxim Han a înscenat o nouă lucrare teatrala, aOmul cu urechia ruptă* fatezie damatică în 8 tablouri, după romanul lui Edmond About. * Postul I. Mnulescu directorul general al teatrlor intenționează a organica un turneu plastic prinuiere centre ale ţării. In chipul acesta se va putea face educaţiunea publicului lipsit de apă. * Noutăţi în literatura franceză: „Michel Alctatr• piesă în vii acte de Charles Vidrac, »Le Bouquet inutile poem de Jean Pelietin, »La Gedls■ roman de Paul Bouget, »Fragutté* roman de Marcel Dupont. 9 In biblioteca »Cunoştinţe Folositoare* de sub diecţiunea d-lui prof. I. Simionescu, a mai apărut: »Dobrogea* de Dr. C. Brătescu, »Viermii de motasă• de T. A. Bădărău şi , Oftica* de Dr. Emil Gheorghiu. Rasboidl informativ Conflictele internaţionale Încep din nou să creeze atmosfera ce domnea in presă pe vremea ceatraiulţli noaatre. Din ce in ce, ştirile capătă caractmul tendenţios pa care sorgintea lor urmăreşte să-l acrediteze In opinia publică mondiilă. In privinţa paeatlaal’or din Rahr, cu decaebrie, procedeu! acesta devine tot mai aparent. Deoparte sent ştirile franceze, care arată că ocupiţianea ce deafiţoară In linişte ier Împotrivirile răelete sunt uşor infrnite. Pe de alta,isvoarele germane arată starea de efervescenţă a poptsUţianiior şi eşecai tot mai depl n al operţicallor franco-belgiene. In fine presa engeză, consecventă politicei d-lui Binar Lsw, comenteasă de prefeiloţă informa;ianie de nsia ă să dived'SBcă importentarea ţelurilor urmărite de francizi. Se împace astfel, judecares ca sânge rece a şt rilor de cenzsţia Şi aprecierea obiectivă a răsboilui latent cifre ae dacei, special prin presă şi agenţiie telegrafice. Chiar şi la noi in ţară, se definesc tot mai mult protagoniştii acei anumite tabere —care în primaiani prin alarmarea opiniei publice urmăreşte scăderea încrederii în paterii noaste proprii şi facitarea operaţiiior de specină care duc la prăbuşirea valutei noastre. IN SAPA Multe şi mărunte... In Moscova soVietieft fac ravagii şoarecii de cimp. Telegramei» arată calegiuni întregi de şoareci trec Donul in victa. Istoria va lua act de această revoluţie a şoarecilor bolcevici ! * Latina din berăriile noastre a avut loc ieri solemnitatea foi mărei .blocului aleşan care va lupta împotriva Constituţiei. Capul blocului este d-l Cherasim, cunoscutul om cu capi. La Bucureşti a avut loc, alaltăieri, înmormântarea deputatului general Q. Cireşeanu. PARIURI Şl FAPTE Revistele noastre Judecând după sumedenia revistelor ce au apărut în ultimul timp la noi, s’ar părea că seceta literară pe care critica autorizată a semnalat-o în primii ani de duă război, a fost în totul înlăturată—atât de multe sunt aceste publicaţiuni. Cineva a avut curiositatea de a întocmi o statistică a revistelor noastre şi a ajuns la un număr extraordinar. După număr suntem la nivelul publicisticei din ţările occidentale,după factură şi conţinut. Cele mai principale din publicaţiile noastră sunt desigur .Viaţa Românească* şi .Convorbirile literare*. Prima îşi continuă regulat apariţia căutând să se adopteze şi nouîlor curente, şi fiind cea mal bună şi mal serioasă din periodicele noastre; a doua, .Convorbirile Literare* se menţine într’un cerc foarte restrâns, dintr’un spirit lăudabil, tradiţional. Dintre revistele mai nouă, cea mai solidă este desigur .Cugetul Românesc* care apare sub Îngrijirea distinsului poet,IoniPnţât,şi a talentatului cronicar şi publicist Tudor Arghezi. .Cugetul Românesc* in primul an de apariţie, a reuşit să adune in jurul ei pe cei mai autorizaţi reprezentanţi al culturei, artei şi picturei româneşti. .Gândirea* d-lui Cezar Petrescu este cea mal substanţiala publicaţiune a poeziei şi prozei scrisă de scriitorii tineri, şi conducătorul ei d-nul Cezar Petrescu, autorul minunatelorscrisori* a Isbutir să imprime o directivă de absolută artă. »Ideea Europeană* continuă programul de acţiune a foastei »Noua Rivlta Română* având ca semănător de idei pe d-l profesor C. R. Motin Păcat numai că revista nu e mai bine răspândită, ea bucurându-se de un număr limitat de cetitori. La aceste publicaţiuni se adaugă altele mai nouă, ca .Revista Vremii*, .Contemporanul“, .Hiena", »Clopotul*, .Facla", »Ţara nostra“, .Cele trei Crişuri", .Aurora", .Culisele* ş.a. Aceste periodice, unele cu caracter de pamflete, fără a avea un program de activitate care să îmbrăţoşeze toate laturile culturale—cu primele ireviste amintite aci — se mărginesc a se învârti intr’un cenaclu restrâns, şi ete,—au excepţiunea polemicilor cu caracter prea personal sunt departe de a aduce servicii, culture! noastre. Ceeace se poate observa însă cu satisfacţiune legitimă, este faptul că astăzi publicul nostru cetitor s’a mărit In mod tonsiderabil. Marii maeştri al literature! noastre, defuncţii Caragiale, Vlăhuţa şl Coşbuc, cu toţi contemporanii lor de talent, au luptat cu mari şi numeroase pedici ca să poată susţine câte o revistă, pe atuncea atât de rare. Astăzi publicul susţine atâtea reviste şi e dispus să mai susţie şi altele.—numai să poată afla hrana intelectuală ce se serveşte adesea sub forma unor adevărate surogate culturale... ARALD MUNCA — Politica, natura şi drepturile et Find a «tîtadiae?, pe c*re grepirile politice mai ales, o adopţi şi o nimeşti, când e voia tă trateze na «semit *et eaa fenomen ecoactiFea-goc!»!, politic eaa ceitaral, ori chiar întreagă chestiaaea socială la câmpie tei cai îi pătţie el, se smmeşte de obicei poiMcit vata epme da la lampst, ca ceva rccapoiint de toţi că f!moaca are politica ei. Mase*,—Ia toat« formele sob rare se prezintă î;t «societate, eaia m*î miit da cât na siapln fenomaa e.onotsk, iste însăşi paterea, pila acțlsncs cărriz se p tte explica și îlmarl cea mal mvrs paria din fesoiseaeic vieţel sociale. Şi da ă petro al ori cârba’, ele za poliba lor; dacă se vorbeşte de o politică a trastarilor, a ImpoiioiEi ori a exportului, se poate vorbi ca atât nul mirii ce spre o politică s mancei, d;pl cum se vorbeşte despre o politică sgravă. Poliia, care este o artă, şi sa prezintă ca o aplictţiasa practică a enor idei, a anei concepţuni, urmează să se sprijine şi si se nască din o astfel de concepţiana, care nu va lipsi,—şi aceasta cu atât nui mult, când e vorba de mancă. Dar masca, această patera, dă esenţă vitală, nu întotdeaana a foit sosolită şi tratată la acelaş chip. Şi fiindcă nu avem Intenţianea să facem istoricei fel a uri de judecare al mance», vom observa numii, ca să evidenţiem mai bine, feni d, gândi e contemporan, că in lsm?a antică, manca, care se producea prin ch?ltuia!a puterilor fizice, era prea puţin consideraţi. Societatea veche omenesscă, stăpânită de spiriti d vîziaael şi li castelor, consacrase Ci aocmite csegolii sociale să presteze atâta mancă, indesjans cit să p ate trăi de produsele ei întreaga societa e. Namri robi, per edi, şi plebeii, numai cei făc *ţi — după mitologia act că. — din picic&rale ţi bate e de aramă ori de lat «Iezelor treboian si macelască. Nara»! ei *n z'dit mormintele regilor egipteni f! aa Înălţat piramidele gigantice. Dar ce eticem noi de sstichitzte, pini mai «cam câ eva stecle îa urmă diferitele feluri de mancă, au fost «apuse la tratamente speciale. S'a zia îstr’o vreme, că mmu! manca nvgastorale! este preţioasă, fiindcă ea aduce bogăţie îa fată; iar «nădati s’a saiţiaat, ci gingsra mancă predactivă, fiste acela a plagmclai, de oare ce ea creiszi matetia, deci boglţie. Toate celelalte îndeletniciri ca: ştiinţa, cegastoria, meseriile, sa sterpe, sterile, ier mai apol s’a susţinat şi se susţiie în a de seci ce nu s’au adeptat spiritchi democratic, că din punctai de «eae e al utliUfiţii sociste, un fel de mancă es e mai de darie decât altul. S’a zis că munca imeiectnică na produce, ci sama cea manual, fleică, nanul aceia ar produce. D:n«emenea s’abia, că cutare mnacă fizică este nui de preţ de cât suta, «fi miţiace care s’a făcut şi pentru meîicsa la teleriselă. E da sigur o eroa e la mjoc, de oare ce într’an regim de democreţie, orice mencă din paactul de vedere ai eti ităţii geteraie se b^ca'ă în priecipia de aceiaşi demnitste. Na există mancă aobi i fi m^ncă cenobilâ; na există muncă cinstit! ori rcuccă despr teită; există l. tă trat am.nte deosebite de la un fel de maură la altaî, trstameate delerminate de legea cerere! şi a ofertei, dar acessîă osciisţtene nu estedde naturi să atregă demnitatea mnscei. Manca rămâne ceva divin, care inobiesză ps om şi-l ridică ptntra noi, msECs, nu mii este împl sirea biestemuîui biblic, pe care Dumnezeu l’ar fi fiest a«sprs celui dintâi birbat, din eseza soţiei sale, nici va spori, de plăcere — ia csre s’ar dada orcul după voe ; ci ea este o (.ondițkne vlteiă atât pentru individ cât fi pentru scietate este o oblig*țione de leao dm mo«*, csre in.bilazl perioina o — Următorii ofiţei de nzervă stint rngiji s comunic* de urgență adeseie Regimestaînl 9 Artillerie CralGvs, cunoscând că ia csa contraria vor suferi rigorile legilor militar?. V.ternisr m*ion Ersie Ștefan, Ador Locotenent, Mlsrif A exsadra. Locotenent L*eăr Gheorge, Veterinar Căpitan Georgeses Eugenia. Veterinar Căprian Regan C-tin. Suboeotecent Morăreica C-’ia. Subiocotenent Corăcheacu Dombra. Subiocotecent Bakban Asrei. Scblosotenental Ferresca Trslaa. Medic Subiocot. Bena Iulian. Medic Subiocot. Grunberg Aizic