Mişcarea, martie 1923 (Anul 17, nr. 46-72)
1923-03-02 / nr. 47
leu VINERI 2 MARTIE 1923 ABONAMENTE: ?« an.......................... 260 Se trase fi al ..... 140 te! Tri ktni.....................70 lei REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Iaşi, Pliţa Unirei Napoarele de blarca: 0—12 a. m. şi 3—5 HI. etcWKTÂRCS ANUNCIURI Şl RECLAME: Se primesc in condiţiuni avatrtagioape direct la administraţia zarului Iaşi, Piaţa Unire!6. De asemenea prin toate agenţiile de publicitate' 5BBH APARE ZILNIC Sub direcţiunea aed cerniţei de reducţie |i l£U Sucit anii oameni politici, cari au Curajul mărturisirilor — chari tanc! Când ele sunt de naturii sa stingherească Ceva ceva din avâotul partizanilor mai mărunţi. Nu de mult, o personalitate de rasă, analizând acţiunea opoziţiei şi rezultatele cu totul nule pe care a»ceasta acţiune a reuşit sa se obţină in viaţa politică, făcea cu acest prilej constatări foarte interesante. Astfel de slănţuirea campaniei de râsturnare, din primul moment, cu cele mai excesive nojoace, a răsuflat in faţa opiniei publice atât procedeele cât şi oamenii care urmăreau să producă o oarecare impresie. După contestarea absolută a validităţii oamenilor, a urmat participarea unei păţi din opozţie la lucrările sale. După preliminările unui acord general in vederea nerecunoaşterii Constituţiei, un alt partid lasă a Înţelege că va recunoaşte aceasă Constituţie in speranţa h mnare sate la putere. Dealtfel, latrebuinţarea mijloacelor extreme, care n’au dat n ci cu rezultat—şi apoi tranzacţiunile vădit interesate ce fecare dintre grupările de opoziţie este gata să le faci, lămureşte pe deplin importanţa convingerilor şi forţa reală a partidelor în chestiune. Guvernul nu este ajutat in greaua streină ce are de Îndeplinit de nici un concurs al opoziţiei,deşi împrejură ile ar fi impus, cel puţin discutarea cu bună credinţă a tuturor reformelor atât de necesare astăzi. Ce este nevoit să infăituiască singur şi pe care le va înfăptui pe toate, şi până la Capăt. Deşi acelaşi guvern nici nu poate fi răsturnat de opoziţia care-i doreşte plecarea, la slăbiciunea ei opoziţia suspină doar după putere. Din aceste cântece, de o bucată de vreme se distinge mai susţinut versul averescanilor. Dacă şi a Ceasta poate fi un mijloc de luptă politică II Înregistrăm ca o simplă curiozitate, dar care poartă un caracter comic foarte pronunţat. Steaua dela răsărit s'a înălţat Iarăşi? Colindătorii timizi şoptesc la ureche vestea Cea mare, Dar lumea se Întreabă doar atât: ce Dumnezeu, credeam că-1 lătarasem pe-o viaţă Întreagă! Noi le spunem insă : Averestinismul cu practicile lui prea bine cunoscute a fost o molimă Car® a bântuit odată—dar Care nu mai revine. Cât despre rest— nici nu merit a fi luat In seamă. W „Zugrumarea“ Com it tui dsivg -tt icy Cf mir,«i și Sîaitfdal m rid ctat Stliaitlf și textul dia proiectiai Constituțiel r*farstvr la libe*t pte«6i și la raspftlisabifct^tda in tn tesrt« de indamnări Ia estsatt, r.bsiiaue și eaiomnie. Fără a' atingi latra nimic libertate« dîpffni î» jpre ei deferind Justiției et zurlia relevate, a** dat sora?» tencftlafi « textele! retpact v, in jevel căsu'â da inni da zile *3*rele m dus o ©amp mie vâde&tă. — Guvârnul deifikițiază hbstU tes presei! Guvernul atenteasi, Guvirnul «agrara# libertate« «crî- Saiui și m gâ^âirei! Astă*5 ehrttimsf srtssi a fost lămurită, în «eteprofCÎBl Constituției. Toată lume« eu ar« prin jai de k const«!» r*ț «nea după e»re s*«a condus aoturii prostului d* Const tnjis, îa ea privești * fă țările și provocef :«nM« dm prs#*, ««lomnitto si delict«!«. De ce ii fng& zHrele de răspundere, atuaee» tftatfe# vorba de «tari «pto ? Si mt?u cât ei «ti-- g’$ libertatea presei, i-.bsit&te» de a eapr^aia ep ntmd și ercărnțe, când s® deferă justiției rsaurl tu car«, ei* neva poit» st adânc lovit prin ®domiM și Injuns ? D® ce să fergft »litoral unor asemene, redactări te răspândirea pe care .trtba« sfo aibă nu numai f*ț& de 'persoana c^iomni fă, dtr faţă de sofietăte ? Asest sa eu fast prins, p Iii determ nat* de o r tinn* iogtti. si de eimţui moralităţi*, care ca tepvs BOaifer» ne tkama-a textului din mea» Constirtsţie referitor la prvse. Ca dintâi c«r« treba@° e et eenstet« faptul ca toetă sinceritatea, trebu® să fi© in tuși ziar.știi, c&rl nu vor pnte«s vedea In »es«feti retm mă sooditetloatli de câs o ladreptar« a nau* ră», de e»re suferă press reteânească și eerf din această cauză este unsori mai pt&toa de ihemarca ei Prin urmare confraţii noştri să aibă sisafu! realităţi - 9! a! răspunderii. Atacurile m presă vor ii pe drplfa Sbsr@, dar m o ifegarl sâadițian$, să fie iatstneist«! CaîomaSa i^dortăiii, dtr susținuți »««»fei pftntfa a teidcnai«, . trtba*« să dispari. Ateistă chîar psaira ifestea loratistei gazetăreşti. IN JURUL NOUEI CONSTITUŢII libertăţii presei Pi IPII 1țî ti I Cli Ji uBuedsal Cârfu" faci In numărul trei o interesantă statistica c tiparului, însoţită de o hartă grafică, din care se constată că avem In fard un număr total de 432 nviste ce apar regalat, şi anume: 276 In vrbial regat şi 156 în pământurile noul. m3 iv 1st a Vremii“ publică în No. 3 articole semnate de Qrafenca, A Corteanu, H Strettman, S. Şsrbescu, /. Al. Sadoveanu, Lupu Cosiaki şi alţii. .Masra* piesa originală In trei acte a d-lui p rocii or larga ce se va representa in culmi aăplâmărsf iv itoare pe scena teatrului naţivinal aduce t i discuţiune un conflict social şi o problemă ca e vor intereta ca deosibire pe Jar sti. Intr’un număr viitor vom da subiectul .Maurei3. »Tudor Pamftik* se Intitulează o nouă publicaţiune cpă utâ la Dorohoi, subUg tjicee unui comittt în frunte cu econ omul D. Frimă, directorul gimnazialul din acea localitate şi unul amire folcloriştii noştri de seamă. „Tudor Pimilie“,—care eternizează numele mult ng etatulat folclorist şi scriitor—este o ,revista de limbi, literatură şi artă populară“. Colaborează primul număr economul D. Furtună, econ. Petru Ch. Savin, Em. Elefterescu, D Urzică ş. c. mHaiducul* frumosul roman naţional înspre eminenta senpoare Batura Dumbravă redă un chip artist e viaţa lui Iancu Jianu, a apărat într o a patra ediţmne, revăzută, la ,Cartea Românească". In jurul ipjicei din Orient —Cenfsrinl» generalilor AMaţl-AcţluH» Kuntil!ştilor independenti.~Expunerea Iul Ismed. Concesiile Turcilor Bucureşti, (telefonată) Prin Constanţa a trecut ministrul Franţei la Angora, cun a plecat prin Constantinopol, chemat de guvernul francez. V Harrington, Ferfée şi Montbelly au examinat ieri măsurile militare spre a preciza situa{iunea In cazul în care guvernul din Angola nu a accepta semnarea hradului de pace. Se comentează mult faptul că deligațîi francezi şi italieni au participat la aceste lucrări. • In Adunarea Naţională din Angora s’a format o grupare a independenţilor cari se pronunţă contra smnărei tratatului. ' ' •' - ' ' '... •• ’ '■ £ * Reprezentantul Angliei la Constantinopol a declarat că flota de război din Smirna a fost retrasă. In urma expunerii făcută în Adunarea naţională de către Ismed-Paşa, situaţia s’a mai limpezit. Astăzi se va redacta răspunsul ce va fi supus spre aprobarea Adunărei Naţionale. Turcii fac unde concesiuni să amâne chesdur net regiune! Mossd pe timp de un an. Deasemenea turcii fac unde concesiuni şi în Tracia vestică. «W I met® PĂRERI ŞI FAPTE ANECDOTE TRAGICOMICE .Revoluţia Rusă l a d-lui Donici, ia totalitalitatea ei, oferă aspecte tragicomice. Astfel pribegia trenului imperial in care fostul ţar cuta un refugiu la Moscova, la Ţarscoe-Solo, la Dno, la Moghilev, in speranţa că va mai putea găsi o armată credincioasă, că şi Întâlnirea cu mama sa, este de un Înfiorător dramatism. In staţia Moghilev, trenul pribeagului ţar fu vizitat de ministrul de râsboi Guciov care ceru ţarului abdicarea. Acesta răspunse : Dumnezeu vede că eu am dorit binele Rusiei. Şi ţarul îşi scrie abdicarea, după care, Gucicov, despărţindu-se de ei, ii spune : — Şi acum colonele Nicolae Romanov ieştt arestat. — îmi daţi voe să o vad pe mama? întrebă ţarul abdicat. Gucicov îi dădu permisiune, după cum deasemenea il permise să-şi ia rămas bun de la cartier şi statul său major. Ce a urmat ne arată d-1 Donici in câteva rânduri: „impăratul sărută pe fiecare ofiţer şi.'apdat cerând iertare. După aceasta împărăteasa văduvă, Maria Feodorovna îşî vizită fiul in vagon. Nimeni nu ştie ce s’a petrecut atunci la vagonul Împăratului. Când împărăteasa a ieşit, acoperită cu voal de doliu, umerii ei tremurau de sughiţuri...“ Aceasta se petrecură în prima fază a guvernării lui Cherenschi, căruia d-l Doniciu consacră câteva capitole succesive, prezentându-1 ca pe un .Napoleon al revoluţiei“ dar un «Napoleon ,farâ un sfert de oră* adică un Napoleon. .. neisprăvit ! Pe Cherenschi, d-l Donici II consideră ca pe adevăratul autor al mare tragedii ruseşti, întrucât nu era omul care să corespundă situaţiei pe care a ocupat-o la isbuncnirea nebuniei maximaliste. După arătările d-lui Donici, un ziar din Petrograd făcu următoarea caracterizare istorică a lui Cherenschi: .Inainte de revoluție aveam pe Alexandra Teodorovna ("adică impârâteasa Alexandra) ; acum avem pe Alexandru Teorodovici. Diferența nu numai de sex...“e D-l Leon Donici care, malgre lui, fus... „„ mit .comisar al poporului* ia cartierul locuia la Petrograd, povesteşte o alta scenă „i„ meaţa despre revoluţia bolcevicâ. B imr’o zi se prezima la comisariat o bură« reasâ care se planse ca doamna la care «i« rea refuză sa-i plătească leafa. e 8 u” D-1 Donici ,comisarul poporului«. ch ,;nâ nfl doamna care li declarase ca bucătăreasa refuză sa gătească mâncarea cerând ca o zi 122 pe ea, o zi stăpână, întrucât aceasta înseamnă egalitatea adusa de revolţie. Doamna prostwtd, bucâtareasa a amemţat-o că având mulţi somaţi preteni, va aduce rovletW AS sarea percheziţie, martorii doamnei confirmă TapiUl« câtereasân:,Ci' iUdeCaD 1 Pr:CiDa' iDtrebă be b“— Nu vrei să părăseşti casa ? — Nu, acum e revoluţie. — Ei şi ce insamnâ asta ? Toţi SSrÄS-r—‘i-s ««».I — Cum aşa? protesta sa. — Aşa I — Dar eu nu vreau I Nici nu plătesc, nici nu plec din casă. La ameninţarea că va fi arestată, ea Începu să plângă: 1 — .Care dracu v’ai adus pe capul nostru,— zise ea d-lul Donici. Eu am crezut că In revoluție se poate tot ce vrei. — Cine ți-a apus? — Un soldat cunoscut. Dânsul zice că acuma noi suntem in locul burghezilor, iar burghezii trebuie să slujească...* ARALD Constituirea sectiueetor centrale pentru expoziţia agricinde M Copoui Coffinelîiî execetiv al Expediţiei agricole reduce pe aceasta cale la canoştinţa genera ă cft şednţeie de const tuire ale Secţii.inilor centine pentru organifiarea Expoziţiei au fost fixate precad minentă. Secţiunea I Agricuivira, întreprinderiie grîcole, îiabsnljiţirile fondate şi învăţâmâiMsi rg-bol. J ii I M«a ora 15 îs. Cooperative Podgoreallor Secţiunea II VitrinLarr, vinificaţia şi horicaltara * J i 1 Mart ora 17 ia a;e as loc Secţiunea 3 Zootechiia şi splieitara. Vsae i 2 Mart ora 15 la Prefectura de judeţ Secţianea 4. SdvicaKsr®, pescăria şi visătoarea. Vineri 2 Mart ora 17 în acelaş Ioc Secţiunea 5. Industriile agricole, maşei şi aneite agricole. Sâmbăt 3 Mart ora 15 îa Capsera de Comerţ Secţiunea 6. Industria cisacă, arta niţionda şi sericicol,nna. Duminică 4 Mart ora 10 la Camera de Comerţ Secţiunea 7. AsoCiaţa, cooperaţia şi publicistica agricoli. Sâmbătă 3 Mart ora 17 ia Camera de Comerţ Secţiunea 8 Serbări, congrese, distracţiuni populare şi cartirarii. Duminici 4 Mart ora 11 in ece.a s loca] Secţiunea 9. Presa şi propaganda. Sâmbăta 3 Mart ora 18 in ăcolaş f»c. Persoanele, care na a® Lat paria is sedeţa de Duminica 20 cor. la Camera de Comerţ, când s-ats ales membrii doleritelor secţuni şi ar dori să colaborase la una din aceste secţiuni sunt rugate pe aceasîl c*e să binevoească a asista la şedinţa de constituire a secţiaso, ce ie interesează pentru a alege Comitetul de direcţie a reetisad şi a stabili programul de actviate. CITIŢI ŞI RĂSPÂNDIŢI ZIARUL «MIŞCAREA» CRONICA STEATPALA Teatrul Naţional (Dama cu Camelii) A. Dumas-fiul Când in 1902, Morphe Réarle? la Comédie Franţaise, şi mai târziu o Sezance Désprea a dat pe o Ma'greritte Gsuihier, bolnavă de iubire, toţi trăiau vremuri de mult interes, când a ţinea îa cineva însemna si dai o parte din sufjetul tău, când departea de a vedea îa femeie namsl obiect de plăcere, stferesi odată cu el, dânsa credea la nevoile tale, căci el şi ea se înţelgeau, se complăceau, sa întovărăşeau şi aveista pentru o rangă, lungă durată. Ari Damas-fial nu mai e înţeles. Căci, a iubi, a fi pe cineva, îotiLiât, in cât văzâodu-î, după o trecere de vreme să-ţi producă atâta emoţie, io câc să-ţi sgravese boala de care suferi, ne pare neverosimil, nerest cu timpurie de satăd. O Marguenite Gauthier, a fi nu mai txiati şi nici nu va mai parca exista. Fantezia dragostei, a fi, bererea puternic. Marquentte-i ii place omul inait şi spătoi, mă re vede unul cu un spate, poţis indoit şi i sa pare mai deosebit, ca celait şi Margueritte Gaath craiearul, acum după acestalalt, doar va găsi la el, ceva mai deosebit, ceva mai excentric chiar. Azi, Marguerite-i Guthier îi place ornai »â qua re e,,ingle*“, mâne doreşte chiar noul, fără nici o centimă în bremar, ceea ce ceri tu, însă Margeritte Gambier, şi azi şi mâne este ca cel ce-î doreşti să aibă atâts ieimă să nu te dorească pe line Martqueritta Guuihier atât de.raalt, ci mânat fiind de desele schimbă'!' ale momeaului fi ’le copiii iui si fadi din ea, Margueritte Gither partea era tata toate pe verităţile pe care i ie pretinzi şi pe care ea vorsta să ţi le dea, să nu iubeai, să nu Suferi, să nu ştii ce vrei, dar mai ales, să nu contra iezi, să încerci cumva tu, Armand Duval să ieşi. In evidenţă, faţă de Margueriite să porţi, îa fine ca. .o iese'! care ’i Mtrqeritc, îa barca a Jene, a toste purtătoare. Dacă nu găseşti azi, eu Armand D-va! est?, îa primul rând, fiindcă nu msi găseşi nici pe partenera sa, fiindcă esi cocotatasesmnî, ta totgj, alt cevs. Îmi hnhljjid, la Paris, 1* premiră, câte femei n'a* fost mişcate de «Teinița pe care o pssese Damas-iiuî, în romi eroinei acestei piese, câţi Armand Dsvgil insă—şi arsa la Paria atunci, pre» d«tft!,—n’ăp eşli de la teatra, plini de rsiă ș mai ses de adânc regret pentru acea ideală femeie, pentru aceste gseriîte Gsaihier. Ds gcfcea aseară, la premiera ds iu Naţional, d-rs Sorana Ţopa şi d. Bâbjrsscu nu insi patera găsi publicul de ia debutsi piesei. F leaa jucați, Inti admîrebil, ca ua assambia tericit, a atras aplanați* uaaelme sie psbiic&Iul. D. Bf&boresca e un caracter îa teatrul adicj i«că sșa rolul fiini că natsaî gsa tr.lesesăl joace. D-ia Tosa mere a ia vidit progres. Traistele d-este ca Si *ic d-sei Brsevsch’, Meliate, Cronvsld și Didîna Cstatrii au font bine apreciase. D. A. Gnițeocsia Davâl-tatăl ca tatdeanai reușit îa romi sas,Jart. N’*m msi văcat ds la Teatru Bisadru,'an părin e mai demn şi msi corect f*ț! de o femeie simţitoare şi îngr jală de dreg,stea el. D. Ghirescu este za dema sacresar al lui I. Mili iiss .15. BANCA 2 — Sâmbătă 3 Martie va avea Ioc adansfes general a societajii .Izvoruî Moldovei“ — sesastă societate sa compune dia 150 membrii şi este aas dia sortetăţi ic cele mai Llosioara pentru comerţul ieşen. comiteia! in frunte ca dl N. V. Sufâşia s reeşit să adutse Înîr’o sorietae comercială pe toţi micii comercisaţi realifsd a face ca pentru tot ce priveşte camerai de Spiri îi se aprovisioneze direct dis fabriftie producavoare, fâcând astfel ca pe piaţa raidul acest anicol că se desfacă îi detail ca ea preţ mai mic decât în alte oraşe. Din punst de vedere moral societatea a resfit — prin iademuari folositoare si ridice nivelui acestor mici comercianţi, ciri şi-au mortenska! îa mare parte prăvâlieie, iar societate prin munca acoboriîă a comitetu’ai a reuşit in asul acesta să dea acţionariior un dividend de 16 Îssetă. Sccidatea inacţione^ziin iocate ei proprii.