Mişcarea, martie 1923 (Anul 17, nr. 46-72)
1923-03-28 / nr. 69
ANUL XVII No. 69 m REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIAb4, ffeta UM Mo. € 9—12 I. m. şi â—5 p. * ANUNOUR! Şl RECLAME: 3b priffisnc 3h condiţinâi avamtastoase riflr** n admtrrfsfcraSia maraM laşi, Pieţa (Mrd ). Dwwwtwnea pete teste agecţiile de psMidtrte S’a stâns, după lungi suferinţe ce-i chinuiau de ani de zile trupul gârbovit, acel ce rămăsese după moartea lui Xenopol şi-a lui Ion Bogdan cel mai vechiu îndrumător a istoriografiei româneşti. Rămăşiţe împrăştiate ale muncii lui încordate se află presărate ici şi colo, în studiile din »Convorbiri Literare" în comunicările din »Analele Academiei" sau prin Buletinul Comisiunii Monumentelor istorice, rămâne în sfârşit şi micul volum în care îşi îngrămădeşte, în două sute cincizeci de pagini, toată erudiţia, toate rezultatele cercetărilor îndelungate şi stăruitoare: Originele Principatelor Române, ca să nu mai vorbim de modesta călăuză a expoziţiei din 1906, în care se cuprindea, pe scurt, pe înţelesul tuturor, povestea trecutului românesc. Non multa sed multum. Din scrierile sale vremea va alege, lepădând desigur unele păreri ale Istoricului, schimbând aci, ştergând aiurea, e legea firească şi implacabilă a progresului ştiinţific. Generaţiile viitoare îi vor cita poate mai rar lucrările, în cari nu vor mai găsi materialul informativ ce-i vor fi adus cercetările mai noi; Ie vor citi însă totdeauna cu folos. Căci bătrânul profesor nu s’a mărginit să adune documente şi să le explice, ci a sădit în minţile atâtor generaţii de ascultători însuşi principiile metodei lui. Amintirea sa va trăi astfel nu numai ; viaţa scurtă a unei lucrări de istorie, ea va dăinui şi va da roade prin munca tuturor cercetătorilor cari vor merge mai departe pe căile deschise de dânsul. Lângă geniul adesea nestăpânit al lui Haşdău, lângă strălucitoarea intuiţie sinte- tică a D-lui Iorga, Dimitrie Onciul a fost omul criticei răbdătoare şi metodice a tex- telor. A avut, odată cu îndrăzneala nece- sară de a se lepăda de litera cronicei şi a tradiţiei, şi cumpătarea trebuincioasă ca să le interpreteze spiritul. A adus în viaţa noastră ştiinţifică, acel element de adâncă seriozitate, sentimentul răspunderii celor afirmate prin grai sau scris. Niciodată dascălul nu s’a amestecat în luptele politice ale ţării. Intr’adevăr ni-l închipuim cu greu, în faţa atâtor făgăduieli fără soroc şi învinovăţiri fâră dovadă ale discuţiunilor extra-şi interparlamentare, încruntându-şi sprâncenele stufoase, şi întrebând răspicat: »Unde este documentul?" Fără îndoială, bătrânul îşi va fi zis că pentru astfel de examene ar fi găsit prea puţini candidaţi. Şi totuşi învăţământul lui conştiincios dovedeşte că uneori catedra poate vorbi mai temeinic şi mai cu rost decât tribuna. Din pulberea şi cenuşa trecutului pe care o frământa fâră preget, flacăra conştiinţii naţionale ţâşnea mai viu şi mai puternic în ochii studenţilor. Unii vor fi zicând că în timpul ocupaţiei vrăjmaşe, atitudinea lui a fost prea ştearsă. Istoria—pe care o dorim nepărtinitoare cum a fost el însuşi—îl va judeca; rămâne însă faptul că atunci când duşmanul se pregătea să ne smulgă până şi străvechiul pământ al Dobrogei, române Dimitrie Onciul a ştiut să amintească tuturor stăpânirea românească, din vechime, asupra acestui ţinut. Şi mai rămâne, pentru oamenii vremilor noi, pilda de muncă neîncetată, de neînfrântă voinţă a moşneagului care urca acum o lună, stăpănindu-şi chinurile cumplite, scările Academiei al cărei preşedinte înţelegea să fie de fapt, prin împlinirea zilnică a datoriei, fără să ţie seamă de boala sau de oboseala vrâstei. Astăzi truda lui pământească s’a isprăvit. El poate să-şi doarmă în linişte somnul de veci, în ţărâna dezrobită a lui Ştefan cel Mare. Să ne închinăm cu evlavie în faţa celui în care, până la cea din urmă suflare, biruit-au gândul". GHEORGHE I. BRÅTIANU Pentru „Lumea * şi ceilalţi confraţi din presa ieşană La tult ca Am seria despre chipul la totul tendenţios, In Spre confraţii noştri ieşeni, relatează ştirile de Bucureşti, intervine în discuţ a n# şi ziarul „Lumea". „Lumea* se căzneşte să adusă un Argument pentru salvarea situaţiei, dar nu reuşeşte, căei după ce recunoaşte că idealul în presă ar fi obiectivitatea, adaugă ca aceaste ar fi In neputinţă. Să precizăm ii noi. De ce n’ar putea fi „Lumea* obiectivă In relatarea faptelor, când aa asta un organ In dependent şi nu sete supusă de cât coaştiinţei ei proprii? „Lumea" spune Ineft că nu poate fi obiectivi, pentru că-i vorba de „atmosferă*. Şi atuneca ea sa sileşte să creieze o ctmpifară prin ştirile cele mai ecozationsle, prin comentările cele mai lipsite de obiectivitate. De ce a inu nţat „Lumea* că în urma scand«h riior provocate de opoziţia-nnici, M. S. Rigole a convocat un consiliu de miniştri la Palat ? Şi mai ales d* ea n’a desminfit a doua zi acesta invenţiune a „Aurorei" „Epoceî* şi a ziarelor de acelaş caliru ? Noi n’am cerut ulei „Lamei* n’ci „Opiniei" să faci o atmosferă „mal guvernem^ntală" sau de „un alt calibru* ei am expaimat dorinţa ca să puie mai mait atenţiune, şi mai puţină patimă in chipul in care aceste ziare independente, se pretează le ori-ea învenţiune, la ori-se seas&ţonalism şi alarmist». S’ir fi «nvanlt ca masar dezbaterile se urmează în jurul Constitutiei, să fia relatate exact, dând şi scandalurile opoziţiei, dar şi discuţiile largi, de principii, ce ce fac in jurul fiecărui text. Dar confraţiii noştri au dat toată extensiunea serpentinelor, moriştelor, fluerăturilor şi fiolelor oporificiunice, fără a da laa mai mică însemnătate discuţiilor salioane, teoretica şi de principii, ce au urmat in jurul Constituţiei. Ca atare suntem Îndrituiţi să constatăm această rea eredtaţă, şi ostilitate a unor organe rare, îşi zic independente şi să enumerăm aceste miei „păcate” ale profesiune! gazetăreşti. Tot ce ne-au răspuns „Opinia" și „Lamae" in aceasta privința, confirmă intcesaai constatările noastre— și nu putem decât regreta prilejul ce se oferă cetitorilor de a se descoperi. In public, aceste „păcate*. ECO O SI Baritonul Jean Atanatin obţine mari anecase în America de Sud. m »Pildele lui Conn Vichenţiu« se intitulează noul volum da nuvele ale d-nul M. Sadoveanu, apărat la editură »Viaţa Românească* din Iaşi.• »Clacă şi Robot* volumul de »Icoane din viaţa ţărănească* algd-lul Lunglann a apărut intr'o nouă ediţiune la »Cartea Românească*. • »Muzica* Revistă pentru cultura muzicală întfind in anul al 5-lea, a început să apară la Cluj. Primar numar, dubla, ne aduce colaborarea d-lor Maximilian, Costin, Oh. Brăiescu, L. Donici, Stefanoviei ş. c. • »Alexandra Puşchin la Chîşinău* este titlul unei acţiuni dramatice scrisă de scriitorul basarabean L. Donici, după tinere reminiscenţe ale lui Constantini Negruţi, din care se poate afla timpul fpe care marele poet rus l’a petrecut in surghiun, in mijlocul basarabenilor cu care a legat strinse prietenii. *Viața Rominească* No. 2 a apărut cu un bogat sumar de actualitate. EMsrmm&, si mm îs hefbî-MANTI IN FAUST MUDUI — Lămuririle cerute de d-l deputat Victer Iamendi la şedinţa de la 21 Martie a Camerei deputaţilor şi răspunsul d-lui Mârzescu. D-le Preşedinte, d-lor Deputaţi, Nu vreau să propun un amendament citean numai şi cer o lămurire d-lui raportor şi onoratulul guvern, care să se refere mai cu seamă la legea electorală,cire se va face după votarea Comutaţiei pe care o discutăm acum. Aliniatul final din art. 66 devenit 65 apune: „legea electorală stabileşte numărul deputaţilor de ales în fiecare circumscripţie electorală proporţional ca populaţia". Aceat principiu de aici că numărul deputaţilor este proporţional ca populaţiunea unei circumscripţii stă şi la bana decretului lege electoral in virtutea căruia a’au alea ultimele trei parlamente. Când a venit la cârmă d-l general Avereacu s’a făcut o modificare la senzul că a’a spus că trebaei cinci zeci de mii suflete să se aleagă un deputat. In decretul iniţial al cărui autor era d-l Mârzeacu, era fixat de trei zeci mii suflete pentru un deputat. Cu toate că s’au prevăzut un deputat la cinci zeci mii de sufiete s’au făcut excepţii in însuşi decretut lege electoral pentru unele oraşe. Să nu te creadă că eu vorbesc In propria mea cauză că sunt reprezentatul laşului, dar cred cătrebue să fie considerată ca o chestie de principiu că anumite centre cu o populaţie însemnată şi ca o valoare culturală deosebită trebue să aibă dreptul la un număr mai mare de reprezentanţi in parlament decât acela care ar remită proporţional cu populaţia judeţului. In jad. Iaşi la o populaţie de peste două sute de mii de oameni după sistemu din lege ar fi trebuit să avem patru reprezentanţi. Cu toate acestea a’a derogat dela acest principiu şi a’a menţinut număra! anterior adică şapte deputaţi, aducându-se prin această dispoziţia de an omagiu Capitalei Moldovei. D-lor, aşi cere,—am cerut în secţiuni şi In secţiune s’a admia — însă în comitetul delegaţilor propunerea noastră a căznită se prevadă ca pentru flecare clrcom■crlpţie numărul de deputaţi va fi fixat In proporţie cu populaţia şl cu importanţa culturală. Dar, deoarece nu propun un amendament In această privinţă, pentru că ar fi respins, cerând explicaţii d-lui raportor şi onoratului guvern dacă In legea electorală care st va face, acest text predia din constituţie, nu va fi o piedică pancru ca privilegiile consacrate până acum In fapt, să nu fie menţinute şl mal departe. Acestea sunt explicaţiile ce doresc. La explicaţiunile date de dl raportor N. D. CHIRCULESCU In această cesfiune de VICTOR IAMANDI a răspuns următoarele: „Explicaţiunile pe care dl. raportorul le-a dat desigur sunt explicaţiuni principiale, dar In practică iată cum se întâmplă : Iaşul, este un centru cultural , care are prin însăşi această calitate de centru cultural un drept şi o datorie mai mire decât a altora. Dl. JEAN TH. FLORESCU, ministrul justiţiei: Şi Bucureştiul este la centru cultural. Dl. VICTORIA MANDI, desigur că da . Insă Bucureştiul are privilegiul că şi populaţia din judeţ este mare, pe când la Iaşi santem paşi, din punct de vedere al populaţiunii Intr’o situaţie aproape ega’ă cu acela mai mic judeţ din ţară. Iaşul ar avea dreptul şi poate chiar pretinde, prin numărul elementelor pe care le are, indiferent de coloarea politică a acelora care-1 reprezintă, să contribuie Intr’o măsură mai largă la conducerea efectivă a intereselor ţărei şi să aibă un rol hotărâtor in însăşi actele de guvernământ. Situaţiunea este lasă aceasta: noi de la Iaşi ne găsim pe un picior de inferioritate faţă de alte judeţe care au un nsanar de trei ori mai mare de deputaţi, cu toate că acele judeţe nu reprezintă un centru de Intelectualitate nici pe departe asemănător cu acela al Iaşului. D-le Preşedinte, eu nu cer altceva, decât să mi se răspundă, dacă această prescripțiune din art. 66 devenit 65 este un impediment hotărâtor pentru viitoarea lege electorală". Dl. ministru G. G. MÂRZESCU in numele guvernului a răspuns d-lui Victor Iamandi, că prevederea din art. 65 din Constituţie nu este un impediment pentru viitoarea lege electorală şi că numărul actual de deputaţi a centrelor culturale nu va fi micşorat rea lucrărilor palatului administrativ. S'a hotărât lichidarea antreprizei şi rezilierea contractului cu d. arhitect Berindei. Se va contracta un împrumut de 25 milioane, un care scop urmează tratative între consorţiul de bănci din Iaşi şi ministerul de finanţe şi Banca Naţională. Lucrările de restaurare a palitelui vor începe în actuala Campanie. DC Toma In aceste extrem de Interesante Comunicări, a arătat concursul şi devotamentul cu care d-l Mârzescu a susţinut la centru realizarea acestor importante chestiuni Şedinţa Comisiei Interimare Refacerea străzilor. -Desdăunarea Iaşului pentru pagubele de război.-Un mare cămin pentru studenţii din Iaşi.- Şcoala primită de la Socola.—Restaurarea Palatului Administrativ. Eri a avut loc o importantă şedinţă a comisiei Interimare, pe care d. Const. Toma, a convocat-o telegrafic din Bucureşti, urmând a face câteva comunicări importante. D. Const. Toma, deşi reţinut la lucrările Parlamentiei, a venit ieri pentru câteva ore la Iaşi, spre a prezida compiunea, unde a făcut următoarele comunicări: In primul rând d. Toma a anunţat că opera de refacere a străzilor este definitiv stabilită. Lucrările au şi Început, prin aducerea materialelor. S’au adus 600 vagoane granit, şi alte 40 vagoane sunt anunţate. In Curând vor soli şi Cele 400 vagoane bazalt care se află încărcate in staţii; deasemenea s’au inarcat la Tg.Ocoa 400 vagoane bolovani; primul transport de 40 vagoane a şi fost dirijat spre Iaşi. Societatea Brum-Matiţa a inceput să aducă materialul de asfalt, pe care-1 depune pe locul viran al uzinei tramvaiului; in strada Sărăriei au inceput a se depune granitul necesar refacerea strazei, de asemenea si in alte Centre.• Trecând la resursele financiare, d. C. Toma a anunţat că din suma de 300 mlUoane pe care statul le-a destinat pentru desdăunarea oraşelor la timpul războiului, se va da laşului o cotă însemnată. D. Toma a depus mari stăruinţe ca laşul să In numărul oraşelor cari au suferit pagube şi la cursul acestei săptămâni se va decide suma ce se dă laşului. Dl Toma asuută apoi că localul penitenciarului din Iaşi, va fi transformat într’un mare cămin studenţesc. Deţinuţii şi administraţia penitenciarului vor fi strămutate la închisoarea Galeta. Această chestiuni a fost soluţionată în urma interveni lunilor d-lui mimistru G. G. Mârzescu, ministerele de Justiţie, război şi Inifrucţe căzând de acord. Chiar în cursul acestei săptămâni o comisiune specială va examina penitenciarul din Păcurari spre a stabili planul transformărel Iul în cămin studenţesc. • D-l C. Toma arată apoi că in bugetul general al statului s’a înscris suma de 1 milion lei pentru Clădirea şcoalei primare de la Socola, fond la care şi d-l ministru Mârzescu a destinat suma de 500 mii lei. Preşedintele comisiei interimare mai anunţă că s’au hotărât termina MERCURI 28 MARTIE 1923 ] Informaţii — Ieri după-amează s’a efectuat alegerea de balotagia pentru un loc la consiliul de disciplină a baroului de avocaţi. Alegerea a fost prezidată de dl. Eugen Herovanu decanul baroului, asistat de d-nii Mavromati, Drăghici, Velciu junior şi Rădulescu. Au votat un număr de 120 avocaţi, Dl. Constantin Manciu a fost ales cu o majoritate de 73 voturi. Dl. Manciu a fost oru felicitat de colegii săi din barou. — Atragem atenţiunea cetitorilor noştri, asupra frumosului articol Închinat memoriei marelui nostru Istoric Dimitrie Onciul, pe care ni-l trimite spre publicare unul din fosili sat colaboratori d-l Gheorghe, Brătianuu. — La 1 Mai st. vechi, se va ofteia la Voinari un parastas, in memoria lui Ştefan cel Mare. Serviciul religios se va oficia pe muntele Catulino, unde Vodă Ştefan a dus lupte înverşunate. Iniţiativa acestei serbări pioase se datoreşte d-lui dr. Bulau, medicul primar al spitalului din Podul Iţoae. Din comitetul de organizare fac parte d-nn Buzenchi profesoară şi d-l Jârâsescu medic şef al oraşului Iaşi. In şedinţa de aseara, comisia Interimară, a aprobat budgetele spitalelor „Caritatea* şi „Ruginoasa". — Dsmieică 1 Aprilie se deschidă în pila „Foto-Royal" din strada Lăpaşnea la expoziţia CEicatarktului Miron. Expoziţia va fi deachică numui 15 zile. — Banca Populară de Meaeriaşi şi Muncitori „Unirea Tuturor Românilor" mutându-se In noul local din strada Lăpaşnoi na No. 42 în carte, firma Nestor Hek prop. Paitia, se pane in vedere tuturor membrilor şi celor interesaţi că de Lani 26111 c. s’a reînceput activitatea după vechiul program având şi Informaţiile zilnice. Tot în acest local s’a mutat şi «dmînletrsţii Cooperativei de Consum „Farnica". — In ziua de 1 Apriiie a. c. va Inst.iiţii Inspectoratul telegrafo-poştal din laşi sub conducerea d-lui Inspector Grigore Moţoc. Acest inspectorat va cuprinde judeţele Iaşi, Neamţ, Bacău, Tucovic, Fălciu, Roman şi Vaslui. — D-l Const. Sofias a fost nnmit resperiord regiunel Vii cu reşedinţa la Cernăuţi. — Sâmbătă după amiază, s’a ţinut adunarea generali anuală a acţionarlor Băncii Uniunea Română din localitate, sub preşidenţia d-lui M. B. Caatscaamne. S’a votat descărcarea consiliatei de administraţie pentru gestiunea anulei curent, aprobându-se blustal şi distribuirea and dividend de 16 la sută. De asemeni s’au reales cenzorii şi cenzorii suprenţi. In urmi d-l Cantacazteo a exprimat pentru frumoasele rezultate obţinute, mulţumiri şi felicitări in numele acţionarilor d lul C. Uhrynowskî director general al Băscii și colaboratorilor săi din comitetul de diresie.