Mişcarea, decembrie 1923 (Anul 17, nr. 298-299)

1923-12-31 / nr. 299

AMIL XVII No. 299 Evenimentele din Grecia Arbitrul Situaţiei Venizelos, Inspiratorul revoluţiei republicane din Grecia, le află in drum spre Atena, unde va sosi in Cursul săptămânei. ACtla Care este astăzi arbitrul si­tuaţiei din Grecia şi-a exprimat do­leanţa ca să nu i se facă nici o manifestaţie... D­rinţa aceasta sem­nificativă poate fi interpretată in câ­teva feluri, Intre care Cel mai prin­cipal este că donanţa a fost expri­mată tocmai în scopul unei accen­tuări a expansiune! republicane. Nes'guranţa politică domneşte to­tuşi in Grecia. Mai iată?, este de reţinut faptul Că republicanii cari formează Adu­narea Naţională nu sunt lcă de a­­cord asupra formei de guvernământ. De aceea nici Chestiunea plebis- Cistm­al nu este soluţionată- O mare parte indică pentru plebiscit; o al­ta este Categorică Împotriva lui. Prin urmare Ca arbitru al situaţi­­unei, Venizeios va trebui să limpe­zească in primul rând chestiunea plebiscitului, Iar In urmă cealaltă Chestiune esenţială, de care depinde gloria lui de moment şi viitorul po­porului grec. Dacă Veniselos, Care evident a jucat un rol însemnat in istoria po­porani­că», mai Cu aeastă la tim­pul conflagraţiunei europene—este preocupat de soarta Greciei, şi nu de ambiţiunea şi orgoliul personal, atuncea va înţelege că nu se pot distruge nici tradiţiile, nici aspiraţiile noul popor. Nu întreg poporul greceşte repu­blicani­ şi nici conducătorii poporu­lui nu implităşesc unanim această Concepţiune.­­ Poate de aceea Venizelos a ma­­nifftsrat unele rezerve, gândindu-se in acelaş timp la Interesele patriei sale şi la raporturile Greciei faţă de statele europene. Admiţând insă Ipoteza Că Venize­los se întoarce in Atena Cu gândul de a se proclama preşedinte al re­­publiCei greceşti—deschidem prin a­ Ceasta un mare punct de întrebare pentru viitorul Greciei. Având in vedere situaţia cea In care s’ar proclama repub­ica, şi vârs­ta oarecum înaintat a pretendentu­lui la preşedinţia republice!, le pune cu un covârşitor interes o mare problemă de viitor pentru poporul grec. Spiritul monarhic trăeşte încă pu­ternic in sufletul acestui popor, du­­pâ cum pr intre conducători se menţi­­ne viguros , curentul regalist. Ce s’ar stâmpla In Grecia atun­cea când Venizelos n’ar mai fi, şi Când spontana Idele republicană ar dispărea odată cu dânsul ? Pentrucă o problemă mare care angajază un neam întreg nu se pa­ne pentru o Clipă. Ea trebue cerce­tată In amănunt şl privită Cu och­ul fin şl cu m­atca ageră, Care văd mai departe decât etle ce se petrec in clipa de faţă.. In aceste Împrejurări se întoarce Veaizelea Ca arbitru al situaţiei din Grecia. Şi este de văzut dacă or­goliul personal va învinge lnalta da­torie cătră popor şi cătră patrie. ACTUALITĂȚI La Muenchen ca la las!... Ziarul :Muenchenar Zeitung* publică un articol Intitulat :Sub semnat Hinkenkre­­uzului* la care face un adevărat necrolog pentru capitala Bav­ariei. Ziarul amintit arată ceea­ ce a fost ora­­șul Muenchen înainte de r&zboi, considerat ca un oraș mondial de arta si cultura, ţi ceea­ ce est« astăzi, sub semnul »Crucii cu cărligi", la care a traderat ţl dl. A. C. Cuza. Odinioară, înainte de război, München-ul a fost un or­aş vesel, plin de viaţa, exu­berant,. Unde se vorbim de frumuseţi,, «e vorbla de München. Unde se vorbia de artă, se vorbia de München, und« s-a vorbia de Cultură ţi d« muzică, se vorbia da M »nehen. Astăzi—scrie ziarul «Muench­ner Zeitung­­capitala Bavariei a ajuns un prinţ de de­plâns. Străzile sânt plin« de lucratori tară lucru, cea mai mare parte a m­­­gazinelor ţi atabilimentelor Industrial« Sons închise, femei saracamor de foams, pe străzi. Griji nevoi, ţi foame sunt zugrăvite pe feţele oamenilor! Ce. Io mai pasa muenchi n«zilor de culturi ţi artă ? Toată grija « pfdluea csa de toata zilele care lipseşte! Magaziile luxoase au dispărut, teatrele sunt pustii, librăriile editoare sunt Iu plin faliment, tot ce a fost artă ţi cultura a dispărut. Muenhenul care era un centru mondial s­au mai este vizitat de nici un european, ţi Muenchetul fără străini e un oraş care moare ! Hotelurile sunt pustii, muzeele pus­tii, — căci străinii nu se mai abat, ţi arta munebenezâ pare că nici n'a existat!... Ziarul .Muenchener Zeitung­ care zu­­grâvsţte această tragică soarta a oraşului, arată că aceasta se d&toreţte nu numai râsboiulul, dar ţi acelora care s'au adunat Iu Jî ral Iul «Hakenkreuz*—cesa-ee& dato adevărată lovitură de moarte oraţului le­gendar de artă ţi cultură. Es deplânge soarta Muenchenului ţi decadinţa-i cultu­rală, care este opera purtătorilor da «cruci incarligate*. Aceasta e isprava lui Ludendorff la Mu­­enchen şi a lui A. C. Cuza la laţi... — Astă seară la ora 6 jumătate va incepe la Cercul Inginerilor din Moldova la localul din Sît. Ștefan Cel Mare No. 4, seria comunicărilor din iarna »ceata. DL Inginer­­ Atât&esca Căli va vorbi despre: »Nevoile și prin- CipUie de organizare a mancei in­telectuale. Staţiunea Slănicului Moldovei — Calm fmtă Tg. OinaSlănic — De cerând Epitropia Spitalelor Sf. Spi­ridon, a publicat c*ct de zard­ar pen­tru darea in antreprial a lucrărilor da re­facerea Bih­ar Slănic-Moldova. In aieral «M s araa* d» ari o laforma­­ţie anunţă că In ziua de 24 Ianuarie se va latrasni in orasul Tg.­Ocna coalatanea pen* tru concesiunea construirei si exploatarea liniei ferate Tg. Ocna-Slăefc, care a fost cerut­ de oficiul economic al Baiarbiei la uelr® ca d-l dr. Samafeaev şi comuna o­­­raşelii Tg. Ocna. Na am patut afla Iaci, nici na smănant !n această chestiune. Ca moldovean Ini! şi canoacător al sitaxţlanei creată Băilor S­ă­­nie in arma răsboinla I­aşi avea de adău­gat câte­va cuvinte. Ne bucuri faptul că această chestiane a făcut obiectai de atenţiune stâ, dia par­tea epitroplei, cât şl a comisitrael ce se va intrnai In cărând. Dorim ca ea să nu rămână numai un simplu proeet, şi cu toa­tă neaiguranţa ce-o Inspiri de obicei co­­misiaslie, de data aceasta al se procede­­se cât mai curând şi la fapte şi al na rimână nara şi stridiile. Să nu socotim importanţa acestei linii ferate—decât din paact de vedere al ato­­rităţeî publice şi ineft este îndeajuns. Nu ştim decă ea an corespande inel şi naor interese politice şi militare. Pe acestea Ie n­alm pe al doilea pisa. Prin construirea anei legltari de cale fe­rită Intre Silnic-Tg, Ocna concomitent cu refacerea băilor Silnic şl i­n primai rind a hotdluriior şi a celorlalte instalaţiuni recla­mate de cartaţele medicale—vom putea re­aduce această staţiune climaterică şi bal­neară nu numai la rangul pe care l a avut Înainte de război, dar la o importanţă şi înflorire pe care nu a evapicat-o până in pr­otest. Sub raportul climatologic ca şi a­ efica­cităţi băilor şi iavoarelor aare SHaicul de Moldova a rivailuat iatoideaal­ea cele mal renumite staţiuni similare dig etrăf­­litate. Ciia ce l-a lipsit totdeauna şi in spe­ci­al in aceşti câţi­va mii de daiHâ­rfebof au fost condiţionate ca această staţi­une ar fie pasă ca cit mai multă înlesnire la în­demâna tuturor acelora care ea aevoe de binefăcătoarele-i iavoare. Nu ne îndoim ci atât comuna Tg.-Oc­­■a olt şi Epitropia Spitalelor Sft. Spiri­don din Iaşi, cu sistoral şi anb anspicii­e statalul vor d­ata să vadă cit mal carlad lafiptaită această legătură de cale ferată, care va contribui din primul moment la înflorirea Slăniculei de Moldova, al cărui renume se păstrează încă, din cele mai vechi timpuri. Această «perlă a Moldovei, cum o de­­numece malţi scriitori va deveni astfel a­ KS din care mai fagseatate staţiuni bal­neare şi silmaterice am Roaâele Mire — şi alături de el vareaaşte şi frumoaui o­­orăşsl da mante, Tg. Ocna, care a ramas In ruină de pe urma b­aboiului recent. DEM. ANTOHI ECUUAI Se aaaafd aparifia anei rulstt tâptdmă­­nate »Cuvântai Literar" ttdzttati ae ă. B. FUoitt. Deaaemenea ac anunță aparifia aaei nani rtvuta amorittiee amotisttte intitulată «Of G­randa".. .Straeteie Literare" ale »crtitorntat reaua Hubert Bulenberg, traduse de d. C. Sătea­­nu, obţin un fnmos sattes de librărie, atdt la Baimrtşti şi laşi, căt şi In celelalte pro­vinţii »'au desfăcut primele ztonuri. Astăzi an fost expediata a doua eerie din mStiaete Literare".• mMagU ean eolinde de etea" este tntttela­­tâ o broşară la ean autorul, d. talia Vuia, pubiită, ta forma anor aeratte teatrale, ser­suti populare ta edit eăntă nașterea tal Cristoh. Broșurică este uneofid de partitura mazl­­eata necesară căntsseior mânate de autor. »Magii" a fost editată, ds «Gartea Romă­­neatea". 4 La Mossova s’t înființat an teatru non, comanist, ea an repsrtor eminamente atsn. Teatrul acesta este son­das de Aksagarski și Kubaaiz. Piua speciale au fost scrise de Lunaeiar­­ski, P­oltranov, Qorodit­ky ș. a. IAŞUL MUZICAL Concertat de la Teatrul Naţional Eşean­, doritori şi cunoscători de mu­­sică au avut pru­sjai să petreacă aseară cttava clipe de adevărată artă la cracar­tal de violoncel dat da Prof. N. Teodo­­rasen şi Fior B­erlman cu concursul pia­­giatalul Rada Constantineaca şi a violon­­celiştlor Th. Lupu şi Rasa. Trebaa ci amintim ca acest prilej ci da­torită Iniţiativei Sl­­ancei depeşe de dl. N. Teodorescu, apreciata! violoncelist şi profesor la Cosaervatorui de muzică din localitate, sperăm ai avem acaaia la Iarna adiai­a ai mai asistăm la o serie de con­certe a căror dată ee va anunța la timp. Programai de esecră a inceput ca daetal No. 1 de Vlotti executat ca mail brio de dr. N. Teodorescu și Fior Brevimaa, ai­­mat d* Concertino de Romberg cp. 72 ca acom^caimentai ds plasa al d-vil R. Con­­stsmtceicu. la psrtea îl-a a programata! Allegretto con gruia din Daetal No. 2 ds Viotti a fost bi**t, in arma necontenitelor aplame ale pnblicilai. Cel mal atrălucit «acces Insă, din Între­gul program ?’* obţinut Regnem-al de D. Popper executat la 3 violoncele (cu d-l Th. Lupu) «1 cu acompaniament de plano. Nn iasiat asupra desăvârşitei Interpre­tări artistice, care a găsit răsaret la în­treaga ailsteaţă—ce a vibrat clte*va cli­pe anb emoţia divinei opere. Tehnica concertiştilor, ca «i miestria cu care ne-a redat această bucată In special, a stârnit aplana* neintrerupte In întreaga sală — provocând ■■ număr la afară de program care de data aceasta a fost exe­cutat la 4 violoncele. Nocturna de K. Marcas a fost o ade­vărată carotică apărând de data Aceasta alinuri de prof. N. Teodorescu, trei din cei mai virtuoşi elevi ai aii, d-nii Fior, Breviman, Th. Lupu şi Rasu. Astfel se poate­­aţelege şi aprecia man­ca pe care a depis-o acest desăvârşit ar­tist şi profesor care a format câteva ele­mente de elită printre artiştii araşalti nos­tru, şi sar* acum îşi «pattial opera eni­­ttvâsd gaatai maikat ia ndflosal coseetă­­ţtulit)? aii prta frumoasela concerte pe care Ie ergsutseaxă și cărora le dorim și de sexm raliate cal mai tfevRuftish aaeeas. AMT. BANATUL Camera, dupa largi desbateri, a ratificat protocolul pantra limi­tam graniţa­ Banatului, dupica d­l I. G. Duca a fScut un Istoric diplomatic al Vntragol diastiuul, Proactul a fost votat cu 127 voturi pentru si 15 contra. Fata de Insinuării« opoziţia!, d-l Laonto Moldovanu a cetit In a­­plauzele iMjoricățcU declarația prin care protesteaza contra par­tidkor din opozlpa cari au în­cercat «a arunca asupra partidu­lui national liberal răspunderea granit«! nedrepte a Banatului. Derisrat­a arata ca majoritatea va vota proactul, dar Tnt«legn sa lesa toata răspunderea asupra acelora cari au semnat tratatul de pace și ci partidul liberal nu faca dieci! sa continue o politica externe gusita la venirea la gu­vern si sa respecte angajamen­tele luata. Asupra istoricului discurs al d-lor Duca vom reveni. LUNI 3­ DECEMBRIE 1993 jmm »wc S®t» âfWmŞmsi® «MM «waSet­­fe­ominjjjte nmm»­rvm Combaterea alcoolismului — Muncitorimta si Alcooflfm­u!. Propuinerea Mitropolitului Primat. Mfliuvile fiuvarnulol, Procttul O-Iul VimtS# BrStlaau« Ed*c^lo muncitorfmal — Sg stia câ ia Psrlamaat aa ar­mat dtseafsaat (a furai importantat problema soarele pentru combate­­ree alcoolismului. fîttatodatd eeoesiă eh isftum o*a avut lasâ o actualitate etdi de*pat­­pttemiâ ea ta alteia noastre, t, Mmeitertmem de la sate ea și cea dela orașe având astăzi resur­se mult mat mari ea înainte de râsboi, in loe sâ le intrub^linteze eu feles, le eensamâ pe băuturi aleeehee, ruinându-şi astfel şi să­nătatea, in loc sa tragă fetemea reale de pe urme câştigurilor Ier. Motivat de aceesta stare îngri­jitoare, Mitropolitul Primat a făcut o comunicare in Parlament ară­tând primejdia ca o prestată alee­­elismul pentru popor. D l Vintilă Brătanu a răspuns imediat Mitropolitului Primat, ară­tând că a luat du timp măsuri pentru combaterea alcoolismului. Astfel in cursul anuri 1925 nu s-a mei eliberat nie­­un bre o­st pen­tru spirtoase—iar acum, de curând, ministerul de finanțe a reunett di­­spozifiunea senară ca tătară câr­­ciumele să nu fie deschise decât in orele preeâsute de lege deci inehi­sefia 8 sera în zid de lucra, ier Dumb­teth şi sărbătorile închise di­­mlmeţa, in orele dă be sarică. Uz protect dă lege vei fi adus tu actuala sasiune psirlamentarâ, pentru combaterea alcoolismului. Se va crea monopol pa băuturile alcoolice, cari nu se vor putea pu­ne in consumare doeâ cu anumite gr­de fixate prin leg . lovim făceam masu­­­arelâ că guvernul este preocupat de a com­bate ehoolismul, sare m scăpa muncitorimea de conced­atele tul funeste. Inc’odată accentuăm asupra fap­tului câ astăei mei mult ca ori când se impun aceste mâste­ r&strtetb­­ee, Manet torai de le satu ca şi cel dala oraşe, trebuie sâ le me flateze moralmente de pe urma câştigului Ier. Şi nu’şi cheltuiască intimul ban pe băuturi căîămăioare, ci sâ-l strângă, să-l esputem ssosca, şi să-l întrebuinţeze eu folos pentru el și pentru familia sa. Măsurile restriction împotriva al­coolismului per cost/Ibii și la o duceflusm numai­orm­u­l nelumina­te care n’a scăpat de mesi viciu primejdios al alcoolismului. ­ DI. AI, Bidirfin mdftMmă prin .Opinia" nshlIH dlsaî« politii® ta Miul sft «pirft ktlrsssi« h­aller. In eheftinnc» aiSnclor’electrica noi «in «iitet eft proeet«r­eieentat in •icni «omisiune! interimare cores­punde unei meri aesesitiți edilitare și eft societatea, «se cam e prose­­tetft, vn in« fiimtft interesând pe top aefionari! el, ceri vor fi nemți ie­şeni. Gele ee debitstsfi dl. B&dftrftu prin »Optai«** nu sent decât rcse­t«tnl «nei... crize a circi netnrft nn Inte­­reseisft și pentru cere ne dispen­se« dt priss polemici. Vom releve numai fsptn!­eft „O­­pini»" dnpft rftepm­enl nostru si du­­pft expunerea d-lui Coast. Teme, n’a putut gftsf alei na argument serios pentru combaterea proeetului, s­­eft la cele din umft di. Bftdftr&n a fost silit sft reedittsa banai­tfttlle vul­gar* para na esat dem# de ea riteaas. CUM S’AU DIVIZAT NTEAUttATAAU — •9-a perdat Germeni®. Cam s’a descompus AusiroU&ga­­rts. O statistică recaată arată coasedoiste riiboluiBl aaropesa față de PaierLe Cen­trale, oara s’au divla&t cos,form cn trata­­tal® de pace. Patarik Centrala, cari au IncCtat a fl Pătezi mari șl dictat sh­ak la Europa, au piardat nu sumai răeboial pe cari eie i’au provocat. Au pierdat teritorii şi populaţii, —după o faak da succatte spontane pe froadlară. Statistin amintită prestată atmitoarea ■ttnaţta: In Gsrmsnla Avea latint* da războiu o suprefață de 540,857,6 km. p. şi a petdn: «cum 70 587 km. p. adică aproximativ 13 la suta din întreaga Istindera. Populaţia a aclaut cu 10 la siră. In Germania intrergl era de 64 maii. 925 933 locuitori («atletică din 1920) !» Gerura­­nia micşorată e­ra 59 mii. 852 682 locui­­tori adică o difereaţi de 6 476 200 (nu­mărătoare făcută la 8­0.lup»Dile 1919). Pămlntul și popuLția perdaiâ de Ger­mania ce repartiseaai aeii«*. Praața a luat Alsacia și Lortne 14.521.8 km. p. șl 1.874,014 o*sm«j. Belgia a luat Eupon, Maimety 1,035 8 ka. p. și 60,003 Iocbitorl. D*nem«rca ( s­parie d a S hle»w?g H I­­etero) 3,992,7 km. p. fl I6j de ml 384 losuiiotl. Da­zi Bgdui i­n venit 1,9142 kn. p. şi 330,630 iocuitori. Lituania a fost Msmaial cu 2 656,7 kn. p. şi 131.238 localtori. Cehoslovacia (Halmisa ) 316,2 kn. p. şi 48,469 iocaltori. Polonia (Prusia de făak­ir, Pomersala, Pocen părţi din Sikalt) 46,149,9 km. p. şi 6.476.200 Iocaltorl. I» toasta Auitro Ungari Austria issemaa înainte de războiu 390004 km. p. șl 28 571.943 localtori. Ungarii 324.857 km. p» 20 milioane 886.487 Jossitori. Boaufa ș! Heraegovlo« 51.300 km. p. și 931.803, Iocaltorl. Adică In total 676.161 km. a? șl 5! mii, 390.223 locsltcd.

Next