Mişcarea, decembrie 1923 (Anul 17, nr. 298-299)
1923-12-31 / nr. 299
AMIL XVII No. 299 Evenimentele din Grecia Arbitrul Situaţiei Venizelos, Inspiratorul revoluţiei republicane din Grecia, le află in drum spre Atena, unde va sosi in Cursul săptămânei. ACtla Care este astăzi arbitrul situaţiei din Grecia şi-a exprimat doleanţa ca să nu i se facă nici o manifestaţie... Drinţa aceasta semnificativă poate fi interpretată in câteva feluri, Intre care Cel mai principal este că donanţa a fost exprimată tocmai în scopul unei accentuări a expansiune! republicane. Nes'guranţa politică domneşte totuşi in Grecia. Mai iată?, este de reţinut faptul Că republicanii cari formează Adunarea Naţională nu sunt lcă de acord asupra formei de guvernământ. De aceea nici Chestiunea plebis- Cistmal nu este soluţionată- O mare parte indică pentru plebiscit; o alta este Categorică Împotriva lui. Prin urmare Ca arbitru al situaţiunei, Venizeios va trebui să limpezească in primul rând chestiunea plebiscitului, Iar In urmă cealaltă Chestiune esenţială, de care depinde gloria lui de moment şi viitorul poporului grec. Dacă Veniselos, Care evident a jucat un rol însemnat in istoria poporanică», mai Cu aeastă la timpul conflagraţiunei europene—este preocupat de soarta Greciei, şi nu de ambiţiunea şi orgoliul personal, atuncea va înţelege că nu se pot distruge nici tradiţiile, nici aspiraţiile noul popor. Nu întreg poporul greceşte republicani şi nici conducătorii poporului nu implităşesc unanim această Concepţiune. Poate de aceea Venizelos a manifftsrat unele rezerve, gândindu-se in acelaş timp la Interesele patriei sale şi la raporturile Greciei faţă de statele europene. Admiţând insă Ipoteza Că Venizelos se întoarce in Atena Cu gândul de a se proclama preşedinte al republiCei greceşti—deschidem prin a Ceasta un mare punct de întrebare pentru viitorul Greciei. Având in vedere situaţia cea In care s’ar proclama repubica, şi vârsta oarecum înaintat a pretendentului la preşedinţia republice!, le pune cu un covârşitor interes o mare problemă de viitor pentru poporul grec. Spiritul monarhic trăeşte încă puternic in sufletul acestui popor, dupâ cum pr intre conducători se menţine viguros , curentul regalist. Ce s’ar stâmpla In Grecia atuncea când Venizelos n’ar mai fi, şi Când spontana Idele republicană ar dispărea odată cu dânsul ? Pentrucă o problemă mare care angajază un neam întreg nu se pane pentru o Clipă. Ea trebue cercetată In amănunt şl privită Cu ochul fin şl cu matca ageră, Care văd mai departe decât etle ce se petrec in clipa de faţă.. In aceste Împrejurări se întoarce Veaizelea Ca arbitru al situaţiei din Grecia. Şi este de văzut dacă orgoliul personal va învinge lnalta datorie cătră popor şi cătră patrie. ACTUALITĂȚI La Muenchen ca la las!... Ziarul :Muenchenar Zeitung* publică un articol Intitulat :Sub semnat Hinkenkreuzului* la care face un adevărat necrolog pentru capitala Bavariei. Ziarul amintit arată ceea ce a fost orașul Muenchen înainte de r&zboi, considerat ca un oraș mondial de arta si cultura, ţi ceea ce est« astăzi, sub semnul »Crucii cu cărligi", la care a traderat ţl dl. A. C. Cuza. Odinioară, înainte de război, München-ul a fost un oraş vesel, plin de viaţa, exuberant,. Unde se vorbim de frumuseţi,, «e vorbla de München. Unde se vorbia de artă, se vorbia de München, und« s-a vorbia de Cultură ţi d« muzică, se vorbia da M »nehen. Astăzi—scrie ziarul «Muenchner Zeitungcapitala Bavariei a ajuns un prinţ de deplâns. Străzile sânt plin« de lucratori tară lucru, cea mai mare parte a mgazinelor ţi atabilimentelor Industrial« Sons închise, femei saracamor de foams, pe străzi. Griji nevoi, ţi foame sunt zugrăvite pe feţele oamenilor! Ce. Io mai pasa muenchi n«zilor de culturi ţi artă ? Toată grija « pfdluea csa de toata zilele care lipseşte! Magaziile luxoase au dispărut, teatrele sunt pustii, librăriile editoare sunt Iu plin faliment, tot ce a fost artă ţi cultura a dispărut. Muenhenul care era un centru mondial sau mai este vizitat de nici un european, ţi Muenchetul fără străini e un oraş care moare ! Hotelurile sunt pustii, muzeele pustii, — căci străinii nu se mai abat, ţi arta munebenezâ pare că nici n'a existat!... Ziarul .Muenchener Zeitung care zugrâvsţte această tragică soarta a oraşului, arată că aceasta se d&toreţte nu numai râsboiulul, dar ţi acelora care s'au adunat Iu Jî ral Iul «Hakenkreuz*—cesa-ee& dato adevărată lovitură de moarte oraţului legendar de artă ţi cultură. Es deplânge soarta Muenchenului ţi decadinţa-i culturală, care este opera purtătorilor da «cruci incarligate*. Aceasta e isprava lui Ludendorff la Muenchen şi a lui A. C. Cuza la laţi... — Astă seară la ora 6 jumătate va incepe la Cercul Inginerilor din Moldova la localul din Sît. Ștefan Cel Mare No. 4, seria comunicărilor din iarna »ceata. DL Inginer Atât&esca Căli va vorbi despre: »Nevoile și prin- CipUie de organizare a mancei intelectuale. Staţiunea Slănicului Moldovei — Calm fmtă Tg. OinaSlănic — De cerând Epitropia Spitalelor Sf. Spiridon, a publicat c*ct de zardar pentru darea in antreprial a lucrărilor da refacerea Bihar Slănic-Moldova. In aieral «M s araa* d» ari o laformaţie anunţă că In ziua de 24 Ianuarie se va latrasni in orasul Tg.Ocna coalatanea pen* tru concesiunea construirei si exploatarea liniei ferate Tg. Ocna-Slăefc, care a fost cerut de oficiul economic al Baiarbiei la uelr® ca d-l dr. Samafeaev şi comuna oraşelii Tg. Ocna. Na am patut afla Iaci, nici na smănant !n această chestiune. Ca moldovean Ini! şi canoacător al sitaxţlanei creată Băilor Sănie in arma răsboinla Iaşi avea de adăugat câteva cuvinte. Ne bucuri faptul că această chestiane a făcut obiectai de atenţiune stâ, dia partea epitroplei, cât şl a comisitrael ce se va intrnai In cărând. Dorim ca ea să nu rămână numai un simplu proeet, şi cu toată neaiguranţa ce-o Inspiri de obicei comisiaslie, de data aceasta al se procedese cât mai curând şi la fapte şi al na rimână nara şi stridiile. Să nu socotim importanţa acestei linii ferate—decât din paact de vedere al atorităţeî publice şi ineft este îndeajuns. Nu ştim decă ea an corespande inel şi naor interese politice şi militare. Pe acestea Ie nalm pe al doilea pisa. Prin construirea anei legltari de cale ferită Intre Silnic-Tg, Ocna concomitent cu refacerea băilor Silnic şl in primai rind a hotdluriior şi a celorlalte instalaţiuni reclamate de cartaţele medicale—vom putea readuce această staţiune climaterică şi balneară nu numai la rangul pe care l a avut Înainte de război, dar la o importanţă şi înflorire pe care nu a evapicat-o până in protest. Sub raportul climatologic ca şi a eficacităţi băilor şi iavoarelor aare SHaicul de Moldova a rivailuat iatoideaalea cele mal renumite staţiuni similare dig etrăflitate. Ciia ce l-a lipsit totdeauna şi in special in aceşti câţiva mii de daiHârfebof au fost condiţionate ca această staţiune ar fie pasă ca cit mai multă înlesnire la îndemâna tuturor acelora care ea aevoe de binefăcătoarele-i iavoare. Nu ne îndoim ci atât comuna Tg.-Oc■a olt şi Epitropia Spitalelor Sft. Spiridon din Iaşi, cu sistoral şi anb anspiciie statalul vor data să vadă cit mal carlad lafiptaită această legătură de cale ferată, care va contribui din primul moment la înflorirea Slăniculei de Moldova, al cărui renume se păstrează încă, din cele mai vechi timpuri. Această «perlă a Moldovei, cum o denumece malţi scriitori va deveni astfel a KS din care mai fagseatate staţiuni balneare şi silmaterice am Roaâele Mire — şi alături de el vareaaşte şi frumoaui oorăşsl da mante, Tg. Ocna, care a ramas In ruină de pe urma baboiului recent. DEM. ANTOHI ECUUAI Se aaaafd aparifia anei rulstt tâptdmănate »Cuvântai Literar" ttdzttati ae ă. B. FUoitt. Deaaemenea ac anunță aparifia aaei nani rtvuta amorittiee amotisttte intitulată «Of Granda".. .Straeteie Literare" ale »crtitorntat reaua Hubert Bulenberg, traduse de d. C. Săteanu, obţin un fnmos sattes de librărie, atdt la Baimrtşti şi laşi, căt şi In celelalte provinţii »'au desfăcut primele ztonuri. Astăzi an fost expediata a doua eerie din mStiaete Literare".• mMagU ean eolinde de etea" este tntttelatâ o broşară la ean autorul, d. talia Vuia, pubiită, ta forma anor aeratte teatrale, sersuti populare ta edit eăntă nașterea tal Cristoh. Broșurică este uneofid de partitura mazleata necesară căntsseior mânate de autor. »Magii" a fost editată, ds «Gartea Romăneatea". 4 La Mossova s’t înființat an teatru non, comanist, ea an repsrtor eminamente atsn. Teatrul acesta este sondas de Aksagarski și Kubaaiz. Piua speciale au fost scrise de Lunaeiarski, Poltranov, Qoroditky ș. a. IAŞUL MUZICAL Concertat de la Teatrul Naţional Eşean, doritori şi cunoscători de musică au avut prusjai să petreacă aseară cttava clipe de adevărată artă la cracartal de violoncel dat da Prof. N. Teodorasen şi Fior Berlman cu concursul piagiatalul Rada Constantineaca şi a violonceliştlor Th. Lupu şi Rasa. Trebaa ci amintim ca acest prilej ci datorită Iniţiativei Slancei depeşe de dl. N. Teodorescu, apreciata! violoncelist şi profesor la Cosaervatorui de muzică din localitate, sperăm ai avem acaaia la Iarna adiaia ai mai asistăm la o serie de concerte a căror dată ee va anunța la timp. Programai de esecră a inceput ca daetal No. 1 de Vlotti executat ca mail brio de dr. N. Teodorescu și Fior Brevimaa, aimat d* Concertino de Romberg cp. 72 ca acom^caimentai ds plasa al d-vil R. Constsmtceicu. la psrtea îl-a a programata! Allegretto con gruia din Daetal No. 2 ds Viotti a fost bi**t, in arma necontenitelor aplame ale pnblicilai. Cel mal atrălucit «acces Insă, din Întregul program ?’* obţinut Regnem-al de D. Popper executat la 3 violoncele (cu d-l Th. Lupu) «1 cu acompaniament de plano. Nn iasiat asupra desăvârşitei Interpretări artistice, care a găsit răsaret la întreaga ailsteaţă—ce a vibrat clte*va clipe anb emoţia divinei opere. Tehnica concertiştilor, ca «i miestria cu care ne-a redat această bucată In special, a stârnit aplana* neintrerupte In întreaga sală — provocând ■■ număr la afară de program care de data aceasta a fost executat la 4 violoncele. Nocturna de K. Marcas a fost o adevărată carotică apărând de data Aceasta alinuri de prof. N. Teodorescu, trei din cei mai virtuoşi elevi ai aii, d-nii Fior, Breviman, Th. Lupu şi Rasu. Astfel se poateaţelege şi aprecia manca pe care a depis-o acest desăvârşit artist şi profesor care a format câteva elemente de elită printre artiştii araşalti nostru, şi sar* acum îşi «pattial opera enittvâsd gaatai maikat ia ndflosal coseetăţtulit)? aii prta frumoasela concerte pe care Ie ergsutseaxă și cărora le dorim și de sexm raliate cal mai tfevRuftish aaeeas. AMT. BANATUL Camera, dupa largi desbateri, a ratificat protocolul pantra limitam graniţa Banatului, dupica dl I. G. Duca a fScut un Istoric diplomatic al Vntragol diastiuul, Proactul a fost votat cu 127 voturi pentru si 15 contra. Fata de Insinuării« opoziţia!, d-l Laonto Moldovanu a cetit In aplauzele iMjoricățcU declarația prin care protesteaza contra partidkor din opozlpa cari au încercat «a arunca asupra partidului national liberal răspunderea granit«! nedrepte a Banatului. Derisrata arata ca majoritatea va vota proactul, dar Tnt«legn sa lesa toata răspunderea asupra acelora cari au semnat tratatul de pace și ci partidul liberal nu faca dieci! sa continue o politica externe gusita la venirea la guvern si sa respecte angajamentele luata. Asupra istoricului discurs al d-lor Duca vom reveni. LUNI 3 DECEMBRIE 1993 jmm »wc S®t» âfWmŞmsi® «MM «waSetfeominjjjte nmm»rvm Combaterea alcoolismului — Muncitorimta si Alcooflfmu!. Propuinerea Mitropolitului Primat. Mfliuvile fiuvarnulol, Procttul O-Iul VimtS# BrStlaau« Ed*c^lo muncitorfmal — Sg stia câ ia Psrlamaat aa armat dtseafsaat (a furai importantat problema soarele pentru combateree alcoolismului. fîttatodatd eeoesiă eh isftum o*a avut lasâ o actualitate etdi de*patpttemiâ ea ta alteia noastre, t, Mmeitertmem de la sate ea și cea dela orașe având astăzi resurse mult mat mari ea înainte de râsboi, in loe sâ le intrub^linteze eu feles, le eensamâ pe băuturi aleeehee, ruinându-şi astfel şi sănătatea, in loc sa tragă fetemea reale de pe urme câştigurilor Ier. Motivat de aceesta stare îngrijitoare, Mitropolitul Primat a făcut o comunicare in Parlament arătând primejdia ca o prestată aleeelismul pentru popor. D l Vintilă Brătanu a răspuns imediat Mitropolitului Primat, arătând că a luat du timp măsuri pentru combaterea alcoolismului. Astfel in cursul anuri 1925 nu s-a mei eliberat nieun bre ost pentru spirtoase—iar acum, de curând, ministerul de finanțe a reunett dispozifiunea senară ca tătară cârciumele să nu fie deschise decât in orele preeâsute de lege deci inehisefia 8 sera în zid de lucra, ier Dumbteth şi sărbătorile închise dimlmeţa, in orele dă be sarică. Uz protect dă lege vei fi adus tu actuala sasiune psirlamentarâ, pentru combaterea alcoolismului. Se va crea monopol pa băuturile alcoolice, cari nu se vor putea pune in consumare doeâ cu anumite grde fixate prin leg . lovim făceam masuarelâ că guvernul este preocupat de a combate ehoolismul, sare m scăpa muncitorimea de concedatele tul funeste. Inc’odată accentuăm asupra faptului câ astăei mei mult ca ori când se impun aceste mâste r&strtetbee, Manet torai de le satu ca şi cel dala oraşe, trebuie sâ le me flateze moralmente de pe urma câştigului Ier. Şi nu’şi cheltuiască intimul ban pe băuturi căîămăioare, ci sâ-l strângă, să-l esputem ssosca, şi să-l întrebuinţeze eu folos pentru el și pentru familia sa. Măsurile restriction împotriva alcoolismului per cost/Ibii și la o duceflusm numaiormul neluminate care n’a scăpat de mesi viciu primejdios al alcoolismului. DI. AI, Bidirfin mdftMmă prin .Opinia" nshlIH dlsaî« politii® ta Miul sft «pirft ktlrsssi« haller. In eheftinnc» aiSnclor’electrica noi «in «iitet eft proeet«reieentat in •icni «omisiune! interimare corespunde unei meri aesesitiți edilitare și eft societatea, «se cam e prosetetft, vn in« fiimtft interesând pe top aefionari! el, ceri vor fi nemți ieşeni. Gele ee debitstsfi dl. B&dftrftu prin »Optai«** nu sent decât rcset«tnl «nei... crize a circi netnrft nn Intereseisft și pentru cere ne dispense« dt priss polemici. Vom releve numai fsptn!eft „Opini»" dnpft rftepmenl nostru si dupft expunerea d-lui Coast. Teme, n’a putut gftsf alei na argument serios pentru combaterea proeetului, seft la cele din umft di. Bftdftr&n a fost silit sft reedittsa banaitfttlle vulgar* para na esat dem# de ea riteaas. CUM S’AU DIVIZAT NTEAUttATAAU — •9-a perdat Germeni®. Cam s’a descompus AusiroU&garts. O statistică recaată arată coasedoiste riiboluiBl aaropesa față de PaierLe Centrale, oara s’au divla&t cos,form cn tratatal® de pace. Patarik Centrala, cari au IncCtat a fl Pătezi mari șl dictat shak la Europa, au piardat nu sumai răeboial pe cari eie i’au provocat. Au pierdat teritorii şi populaţii, —după o faak da succatte spontane pe froadlară. Statistin amintită prestată atmitoarea ■ttnaţta: In Gsrmsnla Avea latint* da războiu o suprefață de 540,857,6 km. p. şi a petdn: «cum 70 587 km. p. adică aproximativ 13 la suta din întreaga Istindera. Populaţia a aclaut cu 10 la siră. In Germania intrergl era de 64 maii. 925 933 locuitori («atletică din 1920) !» Gerurania micşorată era 59 mii. 852 682 locuitori adică o difereaţi de 6 476 200 (numărătoare făcută la 80.lup»Dile 1919). Pămlntul și popuLția perdaiâ de Germania ce repartiseaai aeii«*. Praața a luat Alsacia și Lortne 14.521.8 km. p. șl 1.874,014 o*sm«j. Belgia a luat Eupon, Maimety 1,035 8 ka. p. și 60,003 Iocbitorl. D*nem«rca ( sparie d a S hle»w?g H Ietero) 3,992,7 km. p. fl I6j de ml 384 losuiiotl. Dazi Bgdui in venit 1,9142 kn. p. şi 330,630 iocuitori. Lituania a fost Msmaial cu 2 656,7 kn. p. şi 131.238 localtori. Cehoslovacia (Halmisa ) 316,2 kn. p. şi 48,469 iocaltori. Polonia (Prusia de făakir, Pomersala, Pocen părţi din Sikalt) 46,149,9 km. p. şi 6.476.200 Iocaltorl. I» toasta Auitro Ungari Austria issemaa înainte de războiu 390004 km. p. șl 28 571.943 localtori. Ungarii 324.857 km. p» 20 milioane 886.487 Jossitori. Boaufa ș! Heraegovlo« 51.300 km. p. și 931.803, Iocaltorl. Adică In total 676.161 km. a? șl 5! mii, 390.223 locsltcd.