Mişcarea, ianuarie 1924 (Anul 18, nr. 2-22)
1924-01-14 / nr. 10
ANUL XVII No 10 4 PACINI 2 LEI LUNI 14 IANUARIE 1994 ‘ Adunarea generală a organizaţiei liberale din Iaşi Ce s’a facut în oraşul Iaşi. Expozeul d-lui Const. Toma. Cuvântările d-lor P. Fintînaru, prof. I. Minea, Victor Iamandi deputat şi I. Inculeţ ministrul Basarabiei Asiaru a avut loc adunarea gimrota a membrilor dabalai nafionul liberal din Iaşi. Saloanele ciobului au fost ticsite de numeroşi membri şi de mutice torent nalţi să asculte declaraţiile d-lui ministru O. Mar te seu şi a celorlalţi oratori. Au vorbit In ordinea ui mitoa re drillt Const. Toma, P. Famámra, Q. O Marts seu, I. Mina puf. aalvtrsiior, Victor lom i&dt d putut, şl d. t Incultţ min strel Basarabii. Reproducem ta mod succint parte (Un envântărute rostite, urmând ca în numerate viitoare să publicăm in renamat pe unalţi oratori. Trim sa arătăm că Intrat lua dă a*» ara a fost transformată Inlr'e. adevărata miwffsiatme a democraţiei lb irate dnIaşi şi B. sirabu, unite a du loc la Vătţotoa4 rel* cuvântări rostite In m d spont n a* oratorii cari nici sa i nu hotărâţi să ia cuvântul, fapt care a contribuit şi mai mait la avântai eofietist al acentei manifestaţiani. Ouchidina şi* dinţii D. Maraescu, « deschis şedinţa prin urmitoarea »certă introducere :omshior, Înainte de a intra un obiect al adunărei generale de astăzi, cred că sânt cerul sentimentelor d-tră unanime ca să urez ban venit din mijlocul nostru a colegului Ion încuieţ (aplauze entuziaste) pe care, mai cu seamă in urma succesului strălucit al alegerei de la Bălţi, (I felicit, asigurându-l că Intre noi şi fraţii moldoveni de peste Prut nu există nici o deosebire de concepţii şi de temperamente. (Apl.) Pentru a face o expunere a situaţiei generale, dau cuvântul d-lui Torni, spre a face darea de seamă a activităţii edilitare ce s’a desfăşurat la Iaşi. O. Conţi Torni, imp ditissU o ori, a făcut o amănunţită expuneri a activităţii desfăşurată da administraţia comunală, presbtfind un tablou al tuturor oparelor edilitara şi al tuturor reorganizărilor adusa [In serviciile comunale. Expunerea d-lui C. Turna a fost ascultată cu o deosabită atenţiune şi a fost deseori întreruptă prin aplauze. Vom publica in numărul viitor documentatul discurs al d-lui C. Tonta, In ura sa oglindaşta rodnica etivitate ca a desfăşurat la Primăria, împreună cu colaboratorii săi. Discursul d-lui Petre Flatăneru — Activitatea disfăşarată în judeţul Iaşi — D-l P. Fântânaru, prefectul judeţului, a făcut o expunere sumară a activităţii gospodăreşti şi administrative desfăşurată In judeţul Iaşi. D-sa şi-a început cuvântarea,—pe care o rezumăm din cauza lipsei de spaţiu-arătând că partidul naţional-liberal vine la cârma ţarei întotdeauna în timpuri grele pentru ţară (aplauze) şi când sunt, de îndreptat multe rele cauzate de guvernarea celorlalte partide. Pentru noi o muncă grea a început atunci când am venit să facem adevarata gospodărie la oraşe şi la sate. Guvernarea liberală este o acţiune de continuitate. Activitatea pe care o desfăşurăm azi nu este decât continuarea activităţii pe care am desfâşurat-o în guvernarea noastră anterioară. Nici un partid advers n’a continuat opera noastră. E făcut ca partidul liberal să se conţine totdeauna pe el singur. (apl) Acest adevăr rămâne neclintit şi când e vorba de guvernul central şi de administraţiile locale. Crei cine ar putea spune că E Herovanu şi C. Toma au continuat opera guvernirei averescane ? Chiar aeverarii noştri vor spune că aceştia continuă pe Crupenschi, după cum Crupenschi a continuat pe Mârzescu, care la rândul lui a continuat opera neuitatului N. Oine. « Aşa a fost in Uşi aşa a fost în judeţ. Când vii In fruntea judeţului trebue si ai totul in vedere: cultura, religia, sănătatea, economia. Pentru a da un exemplu de felul cum au Înţeles adversarii noştri să administreze, e de ajuns să spun că au suprimat şi modestele cifre destinate pentru Instituţiile de cultură. Premiile de încurajare pentru şcoli au fost suprimate. Asemenea au fost suprimate premiile de încurajare pentru Industriile casnice, pentru cultura grădinilor. Au suprimat totul neglijând sănătatea publică. Au avut oare adversarii noştri alte preocupărri mai mari ? Indiferent, dacă au avut sau nu, două instituţiuni, nu trebuiau neglijate şi anume : biserica şi şcoala. Sub guvernarea liberală trecută s’a ajutat biserica şi şcoala. Intre această guvernare şi cea actuală, ce au făcut adversarii noştri în timpul cât au guvernat, pentru aceste două institgţiuni ? Au lăsat să se ruineze localurile de şcoală, nu numa cele mai vechi, dar char cele construite mai recent. Revenind administraţia liberală, prima ei preocupare, a fost aceea a restaurării şcolilor. In 1919 sub guvernarea liberală s’a emis principiul ca la fiecare număr de 50 locuitori să existe un învăţător. Adică înfiinţarea de şcoli cât mai numeroase. Reveniţi iar la guvern aplicăm acest principiu, in cursul acestui an şi jumătate de guvernare s’a făcut mult şi totuşinu sânt mulţumit. Vom continua opera începută. Continuând de Fântânaru expune situaţia clădirilor şcolare înfăptuite In cursul anului trecut în judeţul Iaşi. S’au dat funcţionării 32 locatori de şcoală şi 10 locuinţe pentru Învăţători, prin transformarea altor clădiri şi prin construcţii noul. S’au construit 20 locatori de şcoli din lemn ca 25 săli de clasă şl 11 locuinţe pentru învăţători. S’au mai ridicat In lemn 19 clădiri cu 33 săli de clasă şi 10 locuinţe pentru învăţători. Alte 8 clădiri cu 12 săli de clasă şi 10 locuinţe tanţ In curs de executare. Se mai află în judeţ material lemnos transportat pentru construcţie a 52 şcoli. In total judeţul Iaşi s-au realizat 119 locatorinou de şcoală, cu 200 săli de clasă şi 64 locuinţe pentru învăţători (aplauze). Construcţiile acestea s’au făcut prin mijloacele proprii ale judeţului şi prin contribuţiile benevole ale sătenilor, In bani, material şi lucru, care socotite toate la un loc stor evalua la câteva milioane. In această sumă ministrul instrucţiunii publice figurează cu200 mii lei. Se împlineşte anul de când am solicitat ministerului ajutoarele necesare pe care or să fie egale cu acelea acordate celui mai favorizat judeţ. D-sa roagă pe d-nii miniştri prezenţi Mârzescu şi laculeţ, precum şi pe parlamentarii ieșeni de a interveni cu insistenţă pentru acordarea sumelor de care are nevoie judeţul Iaşi şi în acelaşi timp propune modificarea legii comitetelor şcolare, permiţându-i-se construirea localurilor de şcoală prin intermediul împrumurilor. In actualul budget al judeţului s’au înscris pentru construcţii deşcoli suma de un milion. Sper că printr’o modificare a actualului badget să mai înscriu alte sume importante. Ca măsură de prevedere, comitetele şcolare neavând venituri, pentru garantarea împrumuturilor, am luat un vot al comisiond interimare, prin care ne garantează realizarea unui împrumut de 5 milioane laCasa de Credit*. Aşi dori ca comitetele şcolare să dispună de venituri ca să nu facem uz de acest vot. * Trecând la chestiunea drumurilor şi şoselelor naţionale (din cuprinsul judeţului d. Pântânaru face apel la d-niie niştri şi parlamentari să intervină pentru a se acorda sume mai mari pentru refacerea lor, întrucât sunt deteriorate din timpul războiului. Refacerea lor nu se poate executa de cât în timp mai îndelungat. Totuşi printr'o ajutorare din partea statului a’ar putea realiza refacerea lor cu mult mai curând. * Concepţia partidului liberal în guvernare este munca pentru binele comun. Când conducătorii muncesc, şi cei mulţi se îndeamnă la muncă. Vota un exemplu care mi s’a adus la cunoştinţă. D. Toma Zahar la revizor şcolir, mi-a înaintat un tablou de învăţători şi învăţătoare pentru a fi premiaţi. Numărul lor mare e un exemplu de dorinţa de a munci. De asemenea însămănţările, contrar afirmaţiunilor tendenţioase s’au făcut anul acesta pe mare întindere. De unde anul trecut s’au însămânţat în judeţ, o întindere de 24 mi hectare, anul acesta, numai în toamnă s’a însămânţat pe o întindere de 20 mii hectare. Sătenii obişnuiesc să însămânţeze şi grâu de primăvară. Deci însă mânjirea se apropie de normal. Cu adâncă satisfacţie spun că sătenii noştri sunt buni şi-şi dau toată silinţa de a munci, mulţumiţi de guvernarea rodnică a partidului liberal care a făcut exproprierea. Munca lor constitue o desminţirea la afirmaţia mea că nu va mai curge aur în ţară prin expropriere. Căci grâul este turul. (apl. entuziaste). Liberalii înţeleg să muncească spre deosebire de adversari cari veniţi la cârmi, se socot într’un carnaval, care durează atâta timp cât durează guvernarea lor. Partidul liberal are ca tradiţie munca, tradiţie respectată atât de fruntaşi cât şi de toată suflarea liberală. Dovada este activitatea fruntaşului nostru dl. Gh. Gh. Mârzescu, pe care avem fericirea de a-1 avea azi In mijlocul nostru, (aplana). Ministrul justiţiei a făcut timp de o oră o lungi expunere a situaţiei politice generale, începând cu următoarea introducere : Am făcut această convocare de fine de an, pentru ca Împreună cu capii administraţiilor locale să vă facem o dare de seamă a activităţii noastre din trecut şi a schiţa programul de acţiune, la viitor. Prin d-stră am solicitat încrederea alegătorilor şi tot prin datră ei trebue să cunoască rezultatul activităţii noastre. 1 Ianuarie 1924 este o datăimportantă în politica noastră economică şi este bine ca această politică să fie cunoscută în organizaţia partidului ca şi în zidurile mari ale opiniei publice. • Ce s’a făcut pentru Iaşi. Vorbind mai întâi de interesele la Aului, d-l Mârzescu semnalează rodnica activitate desfăşurată de administraţiile judeţene şi comunale şi sacrificiile făcute de stat în această direcţiune. Începutul anului 1924 aduce o serie de fapte împlinite. D-l Mârzescu enumeră dintr’acestea: restaurarea spitalului din Bivolari, şi orfanotropia dela Popricani, apoi ajutoarele date pentru biserici şi şcoli şi diversele sumi acordate pentru alte instituţii şi aşezeminte din oraşul şi judeţul Iaşi. S’a uşurat mult streinele Epitropiei Sft. Spiridon, trecându-se în seama statului ospiciul de la Galata, spitalele din Tg. Neamţ şi Tg. Ocna şi în curând se va deschide, la Iaşi, noua secţiune ginecologică. S-a înfiinţat la Iaşi un cămin pentru studenţii săraci, pentru care d-l Mârzescu a destinat suma de 10 milioane lei. Toate acestea în timpul în care d-sa a condus departamentul Maneei. Ca ministru al justiţiei, d-1 Mârzescu anuunţă, la aplauzele generate, că a asigurat fondul necesar pentru terminarea lucrărilor şi restaurarea Palatului Administrativ din Iaşi. D sa dă cetire unui pasaj din expunere de motive a noului budget al Justiţiei din care se constată că s’a înscris în budget suma de 10 milioane lei în acest scop.easemenea comunică că d-l ministru de finanţe Vietili Brătiaciu, a destinat din excedentul budgetului trecut suma de 5 milioane şi că direcţiunea generală a c. f. r. prin adresa trimisă ministerului justiţiei face cunoscut că destinează alte 5 milioane la schimbul mansardelor ce se vor acorda direcţiune! regionale c. f. r. din Iaşi, la total deci s’au asigurat 20 milioane pentru restaurarea Palatului Administrativ, —ministrul justiţiei punând in vedere d-lui arhitect Berindei ca să deschidă imediat şantierul pentru ca după sărbători sa înceapă lucrările, Palatul urmând să fie Inaugurat până la finele anului curent. D-l Mârzescu asigură că va da şi în viitor acelaş larg sprijin Intereselor Iaşului, exprimând doleanţe ca şi aceia cari vor urma cândva, să facă cel puţin atâta Cât a făcut d-sa pentru Iaşi (aplauze). Politica financiară a guvernului. Datorite statuii redusă cu 50 la sutel. Continuând, ministrul j reliţiei spune că anul 1924 este extrem de important din punctul de vedere al politicei economice şi financiare ce formează punctul de plecare al actualei guvernări. Rezultatul acestei poliici se vede astăzi limpede: la doi ani numai, s’a consolidat datoria externă care a fost redusă ca 50 la sută faţă de suma datoriilor ce au lasat adversarii noştri. La începutul anului 1922 datoria noastră externă era de 900 milioane lei aur, cu bonuri de tezaur depreciate şi cu contracte oneroase pentru stat, dintre care unele înlăturate de noi. Prin rezilierea acestor contracte şi prin operaţiunea consolidări datoriilor am restabilit creditul ţărei (aplauze). S’a redus prin consolidare aproape la jumătate datorie flotantă. Bonurile de tezaur prezentate la consolidare pe paritatea legală a leului aur au fost de 948.050 780 Iei. Aceste bonuri consolidate în lire sterline aur 22 022 940, care calculate pe paritatea legală fac în total 555.418.647 Iei. Rezultă deci o economie de 392 632.132 lei, căci de unde statul avea să plătească 948.050.780, fetizi după consolidare n’avem de plătit decât 535.418.647 lel, potibil la 40 ani cu 4 la sută. Datorii externă și internă a statului, inclusiv plata cuponului și a amortizăreiau fost înscrise întregral la budgetul statului. Acesta este rezultatul politicei financiare a d-lei Vintilă Brătianu, care trebue să fie cunoscut în marea massă a populaţiunei, (aplauze, ovaţiuni). * Cum s’au Intensificat transporturile In aceiaşi ordine de idei d~! Mârzescu vorbeşte apoi de reorganizarea tuturor departamentelor, arătând în urmă rezultatele obţinute de pe urma politicei economice a guvernului. Vorbind de problema transporturilor, care este în directă legătură cu normalizarea şi desvoltarea economică, d. Mârzescu prestată următoarea elegenţă statistică oficială : I1 Ianuarie 1922 au fost în total 1366 locomotive iar la Septembrie anul 1923, am avut 2203 locomotive deci un plus de 657 locomotive noul la care se mai adaogă încă 425 din cele vechi separate. Aşa dară un plus total de 1082 locomotive, dar în ce priveşte trenurile, faţă de 573 trenuri câte am găsit la 1922 avem astăzi 1842 trenuri. La vagoane avem un plus de 2303, (aplauze). In acelaşi timp a fost intensificat şi traficul. Astfel in Decembrie 1921, am avut 294 trenuri de persoane şi 297 trenuri de marfă, iar în Septembrie 1923 avem 913 trenuri de persoane şi 727 de marfă. Deci un plus de 619 trenuri de persoane şi 430 trenuri de marfă, în Decembrie 1922 am avut un număr de 41067 vagoane de încărcat, iar la Septembrie 1923 avem 120858 vagoane, deci un ftos de optzeci de mii vagoane (apl.) Intensificarea producţiei. Exportul. Din punctul de vedere al producţiei agricole, faţă de ceea ce era 1* 1932, suntem în plin progres: la.De unde în toată Romănia Mare reînseminţiau numai 8 mileiane hectare în 1932, astăzi avem înseminţite 10 mlioane fetetare, adică întreaga suprafaţă cuitivafetii ating ceea ce* permite exportul. la fimvrie 1922 §>« mportăt 38581 Expunerea d-lui G. G. Mârzescu I D P. FANTANARU, prefectul ] 4*t«!tfl D. G. G. MÂRZESCU Mlnisfesi !«Stifte! SCM P. FSnfAnani pr* tactul judatului, a dat o dadihina prin care toata târguri o am Bivolari, Tigănisi, Poeni, Podă loalsca sl In calatette «om,nirurare cari tin a st mani* tA guri— »4 ti* numai Vn »Rele «• Lunt al« fi«cirtliAptSmdnL