Mişcarea, septembrie 1924 (Anul 18, nr. 196-218)
1924-09-01 / nr. 196
ANUL XVIII No. 196 | Jtsi| ABONAMENTE: a» « al ...... "'W Sse hm ..... X M tto* fe*«.......................... W REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA funga Uoird Na. « oarde de fcteenj 9—12 a. m. yl 1—4 p. m. ............................ ...------------AMIOUR» Şi RECLAME: Se primesc la coaliţkai avantajoase direct la admiotetraţia «aratal ksi. Piaţa Unire! 6. IoaaesBOi«l pda to** egerpîe de pesft&citBte LUNI 1 SEPTEMBRIE 1924 APARE ZILNIC 1 Sub dtocenise* «airfleealtel 10fe S8&K#» Centenarul lui Avram Iancu In lileri grele prin cari e trecet normal remi atac, In mijloc»! umilințelor ii»d «e părea ci stesea eea bani et el «peni, yl dî.d aispritsril dîdesa mal d*cs!v aaalt Metra cucerirea «fletalul roaâaesc, totdesaaa «*«a irl^din smeie sdaail ale poporala!, energii cari ci stea in fata vrimusator. In Arcasi laptele dintre Rmâsl si Usgerl erai eecelare, ele ■« «ccentalazi mal nalt la veacul 18 |i 19 când teadlata de desnttloaai’iAre devine dia ce in ce mal igreator. Dreptsrila pe care poporul romín, ca bîsttoaş, le avea, mg nesocotite la model cal mii breşa! yi țists Ungarilor era mesțnirea și Întărirea lobăgii. ia acaată luptă grea, Româali n'«a avat alte prijind de cit curaj gi ene.ga «atletelor mari de eroi eaii e’ta ivit In răstimp. Și cete da rețiaat faptei ci porai romín din A de«i care a arliat In orl ca moment cea mai devotată credinţi !«piratalal din Vten», n’a gi»iî h.ci odttâ ia acesta epr jijdl la care avea dreptu... Tot fleamna Inptiioru an fost UDeţl preda călăilor dala Bad»peata, earl-l ashingtolaa in modal cel mal bat bir, la veacel al 19-lea, veaeul libertăţii popoarelor, prin menţii şi pe putorii# Ardealaiei răsina dotai de dreptate ca an ecoa n3 luptelor pornite da martirii neamoinl Horii, Cioyaa y! Cri «an. Ie maattl Ap»aenl, aida «tan paa la cale mal totdeeaai mlycirile la potriva a*aprltorfior y. de and« •a răsărit apărătorii d.rptnrlior popom ni romin, din noa mamele Îşi tiring prancil la ala, iar Moţii, Moii, vajnici 1*1 căită armele ruginite. Sistem in anul 1848, când la totresgs Europi pornesc popoarele lapta sp.igâ pentru libertate. De departe, din Ap&e, rákonul imngintt de urne, tor aci m«i tproape un codri Moţilor »ata cUeva, cereşi nţoleşte aef etul pentu tonta pe care o aştepta, eita AVRAM IANCU reg*!# Musţilor. Iaci de mie copil, niscat in caca păţitelor aii din Vidra de sus, le saflatei lui prin dedyw cod.llor, la cintec de piei etc, la marinar de ape ce lochiagă dorii de libartate. Era predestina ai na poată «aporia tătayele «aapritorlior asiatici. Ciad mintea rai lommea*i prin stadiile pe cari la face Ia Z âtara «1 d e Tg.Meres atenei lui di mal bina «ama d« suferințele n*»mlor săa și de sfinte dstorie te are de îndeplinit. Era ecoel acestor aaferlete care i («demna, era ga mul morților ca e-1 chema la rapti. Si M Avram lasen na !-« tipari aici carijai, nici energii, !n ei vile * doar sfid mare da Romăn. Ei tremari da mâni« dad diata de la Caj In 1847 dUcata i■npra Lbsgef, Iar nobtii maghiari na valeaca 1 facă nici o eascest*, na &e gâadesc si acorda Obet tata« Ii care popor al avea tot dreptei. La Tg. Maref, ia reteni colegilor aii aagari-dad acestia gisem prilej ei diacie gi asupra aitaajivi politice a aesmanl lor si a poadiatoi romii. A vria iiBfis «v*a carejd ai-l Înfrânt« si ei le predci viitorii ctre-l aştept* mai cărând a» mti tireni. Moţ I arta mfiadri de el şi-l priveai ca pe an liberator gata ia semna,al dat da el al ae arene» la viitoarea celei mai sprige lapte. la Mal 1848 ea adasfi la Ctoj din noa dieta Trinilivantoi şi ae puna la discute ■nlrei Ades,otal cel gări«. Ungarii a doilea dar Românii nici nn volan si iadă de aga ceva, e! «e fatraneao In nemi de 40 000 to 2(15) Mai pe Câmpia libertăţi de iâssgi Bi*j şl acolo prin gusal toi S mion Brajta ae «firmă drept* de sectara aia Românilor şl in *celaşi timp se dă sena ai laptei laapotriva asupritorilor. Avram toace era da faţă ca 10.000 de moţi şi I* safiersl ier ne «prinde şi mal mait de roi d* iibertate, libertate pe care ssot gata s’a câştie ca eeie mai m«n ase ifid. Da acuma LaJute înceta şi viaţa aghail a toi nvram toace, al ae Întoarce la menţii Apuseni, ia Vidra, Ml da «dană pe Moţi şi-l InLăcreati paltin «apta care lacepea. Dar UBgarii simt că el eale cel mal ds temut vitrnay ai ier, de acele ti armăreeo de aproape ca al I prindă; el avei Insă prea bani prietenii şi aceştia U apără, fie că era latre Moţi, fie c! «a găsea Ia S.bun. Cind libacnegte revelaţia Ungarii lap i împotrivi itlpichri! laatriace, atenei Împărăţii giaesta sprij.n le Români, gl prin glass? presaţilor sil le figidaeste dreptate. Ciad Ungarii, în loc să facă concesii, Hraieas şi areateeal pe frsmaşii Românilor, făcând chiar vărsări de i.âcg« ia B tj, Righis, Abrud, ende mor mii d« taflet« tsevlaovcte părăsite ţi de Assiried In ghlare!e sensil ssijor asuprita iatenei rabdarea le! Aviemisnea atinge u« ginite. R g*la Munților, Inarmessi pc M t, yi In fiBntaa lor deach da lapia In contre Ungarilor, Ia M*i 1849 sl Ia Avrig sl Zjrsed Ii ataci cn iavareaetre si l ia la go^nl. La Ftsiaaato yl Si ie Uageri! as®t din son bă *ţi, însăşi famelie toptă alături da - ţi spre a se rlsbaoa ImpoMva cili io cari ie n lacra feciorii yl s«țli. Autoritate» Impăratclsi este salvată. Romicii făcuseră şi dovada cred stfi lor, dar Franţ Iosif — după frecarea primejdiei—şi a latura de a noa pri iri.e spre Ungari, pa.istod poporul român cars încerca aaifei, din noa o »m ii dssl asie. Avram lenea a cărunt •fe vorb«&BCâ imrtraialat diad «ceata a venit la A deal, trecând yl prin must apasanl, ar fi dorit si Isthigva vorbe taiea anal neam îatreg yi sb cismal ain »afletaic când Îşi vedea «perasteis adrobite. Ar fi da- t ea »I Idăi s«aa drepturile pe ca 1 Rominil la avea* In A dejul ce alta«ţi« dispăreţi le creaseră Uogirli. Dar impiratui era laconjurat da a'dari de nepărraaa s Regele Munţilor, nădejdea da mal bac a Retailor.Îşi posină siiito chioaie deaidâ:niwii «t.-ădal*tsiar toi, printre frații vii pe pămâetd s^amp al Ard«a a ei, yi firii acestei vieți plină de spsraste yt da ibacUm se stroga ia 29 angant 1872 la Bata da Criș și fa bg/up*t—«a j«l«a Moților aii — io Tibea a«b goranal rai Horii. Acolo (;1 doarme «omn&i de veci tone«, aafict da eroa, care a iatrgpat la el eperanţile nsamami românesc; acolo trăda sa a găsit odhto la mij otel nitarli ia ţăraa efieti a Aide«inial pent-a cere a'« jertfit. Dacă el a murit, lasă idela la nămeţi căreia a laptat a găsit anfiete şi megii cari t’o da ! la împlinire. De sttcoie ae tbaie a b j«g «trăim, an popor şi o ţară, *eaccrl dc* |jdai g la a to his pa vecie avbere juifito pe altarai neaosal&i, salăai pâaâ n yi popor româa et;i desribft, ia feţi martirilor trscatetol iDgennitchs s meltmaesta pstariior cari »l să ades aadzi in guitUe,e no&strs etnico, iar când asa namele lei Avram Usca —smntrres căreia o prăsaelm eeîăsi—ns alta că abia acanta iui doarme aomn liniștit gi Uchini și pentru ei en cavâatde ■iavl și de mirlie. EMIL DIACONESCU. COL Mi La New York s’a înfiinţat an birou pmtru rătpăidina Mortui, Veritorii şi artei romăntşti pestru tonănil dta Amertta. Biroul va forta* biblioteci românaşti tn crntrwe populate de rumăni şi va infa ma Amenta despre m starea tUtluruiă a Romăniei, Mattal din Lupzig gata tă văniă din lipsa de bani Bibda lui Luihtr. Olanda a aftdli piatra ea stei milioane măreî. In Ntv-York sunt 510 tări de cinematograf. Nu e oraş la lame tari td-l tatuată. Da iară ndi s’a interzis rularea filmelor In tare figurează actriţe ce sunt cunoscute ca Imorale.« In Qirmauta, asociţii muncitoreşti şi diferite speletdţi enlmali văad la băuturi, nu corturi mal, căft pentru popor şi pentru copii, icoane şi tablourt Corturile sunt împodobite ca frumoase reclame de cărţi. La Luxor, s’a găsit corpul mumificat şi tatuat al unei prinţese Thiib. ne A.eastă piaţetă pare să fi fost de o frumusețe rară. Seende ed allast? mumie datează din anul 2500 inaiute de Chrotos. Celebrul aviator Belgian Demsytet, plecat dla Roen a aterizat după 22 ore de drum, la Sxthorpe, la Norfolk, eburătd timp de 9 ore neîntrerupt, deasupra mării. Edison pledează pentru demonetizarea aurului și blocatrea lat prin evaluarea isvoarelor de bogăție naturală in toate ţările, ca baza a unit noul manete. Cum se combate guvernul CssiupaBlu pe oare zi&rete epoal\\%h si im ti«*»«t»I Apela es$ fit« »redependent»*, o ;iae centra gavsrtmtai sl psrti d«tai nitional-iibira% d$p8s*sto» ori c# margin#, ai Hînd s^i d«8fevftrsli8 tapezi* sl de ag&mtaM § trio**« sl d* b*s simt tn t «a is Utrmgn temppmin nes «ta ge restraâ p# fel dt Md* laven^de rar *»Odni In ea a t, narii» se mamă în file t»rJ iigaiWlâât® AdjaCttVi, intrebustâsd^'â fstregaf voc*b»l»rardc«ed«at^I Utefetaala. V^liața șl destr&bftiarea da !inâb a acutei pr«ee„ na ftsts ei fit ia*ti nici odată to serios, tiel a ata la dlseoțe ea dâasa er letca* na să sa pCîirdâ ua t mp prețios, ikră il se poată &da@« vra'aa so* loss aata vre'o I* marira. Ca tot aes^ttă prtuî fi m$S violentă, «a eflt limb Jal «ia ® tasl d stribiSat ca ta iAt dâ măiara tat«Hge«t«l șl ® ter os.tința! sonda tătarilor eî. Na m mirăm, Insă, di foa^dc limba jal attmp^nld presai a!«« »’rdepssdaisfe*, da oare ca nu știa dt toți, di dno e fondasă «acastă prăsi. C«ea 88 fi da reg-« tit, Insă, a îipta! «i pffrfi* eporttai oare sa dâ drept de »pârti^a de gaverni«ast*, S3 la la intracaro, ia «eea m privata campanie violentă și d4Strab$Iata, ea presa independentă. Toți blîbâțM do seemă si portfdstal notion«i libe al sânt insnfteți la fel da fel dâ eh ^nrf, iar gavern«re* dt aetăs? o arătată an £oi m «s da*astre««a gnvtmro m b 8.x atat v»e od tă. N el o dorsdi, Inii, an se ad^fit c ®pre fcfi# arpa »r&a governs re", D Vlnd A Bi-ătUna e tritat, n!#l ma« mat «tel m*l îs nt în d* cel m*i perlealdt« mlaletia de fln&n|», |Hr mâsssrisS firi*v»et^re pe sare fe lea sent fex*ta d^apt »ABERAȚ I FISCALE*, is efttrâ »OAMENII POLITICII* al preasl de-opostie. Ceea ce face d. Viatilă B ătfena In «h^'t'a finoas -răt no p^atfi fi «t«** d * toți vâadați strdinsior, plai d* cossaeStorii presei opoziției fio acea opus tie eondesâ ehtor ge d ni Mm« s V«ida Voevod. On vernal și partidal nefozal-lib«r*le și ind pl peste mensrea as, ®n©s trebuts aă șt o f^d p 2- n®as«ă na adsvărat partid de gnvsraâmflot, eu răspundere înaintea ţării. VAR Lupta împotriva TUBERCULOZEI Pericolul care emesfală om^airea prin revsgllie tmibii^Ui hegei al ttberoaiossi a atras etartlaas» g«svernslor totaror tttlfer clvi.isate. Zeie »cestes gaversul elvețiaa a leglfeat misarile cflenga ce treba^ec a se Ia« pastiB profi,axis s!lerspeailsa tobtrceidei. In bogata Etoeţiei este Înscris 12 milioane de fran ! pedig combatere-- tibercsloeni din cars 5 aftoaae fr. pentra sanatorii, 3 miile an * neatm spitale, aubo/eaţii şi diSjieatiril 1.600.000 fr., ceea ca ar veni ests 5 frsaci peatra locuitor. Iatăai E veţ;« d spâne da 2000 patari in sanatorii pedra ada«tt 1200 patari pentru copii ceia ce ar veni aa pat de 1000 iocuitori. La acestea as mii sdsegi 12 pavillosee m 320 pateri p« ifiggâ »pltalele reavrva e «x.niiv penî u tapercalosi. Ca ae**îâ gr«Bi Sloa*i org^niasre aîafliiicels msaic«.e to«gii ;«.*« o scădere a moitohtiții ds la 33 la sati la 20 la 83ti, ara o scădere a de eaeiur aaaals de la 13000 la 7000. Da and« «rsa 2000 c»znrl de teeningică Jubrrcelavaa asi tu eant da «af 700 » tats si guvernai ei.etinn se gâ«de,ts si ridice sloueți» bageta â paat.u combateria tabirculosei de 12 milioane la 16 milioane franci asual. Citiţi okjml NOTE ZILNICE/1 Henry Céard Henry Céard, mort zilele trecute, la vărul de șapte seci si patru iul, fusese ales la Academia Goncourt, In locul d-nei Judich Gautier. Ca și Emile Bergeratu’a fost tact înlocuit, așa că se găsesc doua scaune vacante la Academia Goncourt. E din o epocă depărtată de când se evoară numele lui Céard; este epoca lui Gustave Flaubert, Goncourt şi cenaclul său, Maupassant şi partidele sale cu luntrea pe Marna, Alphonse Daudet şi Duminicile de la Champrossy, sălile de la Medan, Teatrul liber. înainte de marele războiu, Henry Céard era deja unul din ultimii reprezentanţi al Batevardaiat, cum se chema odinbart. Dar dacă Işi aminteşte cineva că a văzut silueta sa In Împrejurimile defunctei Cafenele Engleze, dacâ’şi aminteşte cineva că a fost timp de treizeci de sul critic literar, muzical şi dramatic, la ziarele :Pars, l’MkVin,menim, şi aMtun‘ şi ce cauaeur delicios fu intr’un timp care cunoştea Incă vremea causeriel, cei mai mulţi, totuşi ignorau că Henry Céard era mal înainte de toate, un mare literat, poate, in zilele noastre, cel mal autentic moştenitor spiritual a lui Flaubert din i'mEdacation sentimental", cirula-l jurase un adevărat cult. El poseda orchestraţia frazei, se asumase cu procedeele sale literare, profea, chiar un pesimism analog, căci el simţise, ca el dânsul, deşertăciunea tuturor idealurilor. Poate Henry Ceard împinsese numai puţin mai departe idealul esteticei naturaliste când scrisese cele trei sute patruzeci şi şase psginl din .Une bebe journée*. Mai târziu el remoiseramassgul, exagerând Încă In Terrains â rendre au bord dau mar. Léon Deffoux și Emile Zivre, Intr’un studiu foarte complect asupra lui Ciută, poetmist as*mat, spun ca ei poseda numeroase manuscrise In saltarele sale. Malaios, pe care-1 publica odinio«r& la Via populat», n'a apărut niciodată tn volum. A lasat sl un roman Inedit, Morte sataon, romanul uvrierului parizian, apoi o pleaă de teatru, Soaur Ciatii, precum şi un mire numir de nuvele, schiţe şi chiar poleme. H. Céard a fost de asemenea un excelent poet, care colaboră la Revue bianeha, sub pseudonimul Nicolae Kenlo. Războiul mondial il inspirase o serie de sonete, teurs de guerre. Ultimul volum pe care-l publicase este o culegere de piese de teatru, destinate, z cea el, sft fact sgomot, și pe care le reunise sub titlul de: IC MkgVuI livre. VLAD. Bâlciurile Ţărăniste ^ UiBlarde dlmlnmţâ făcându-se iseformai dim sferele conduentmmre eth râmăşiţelmr gmpârai ţărăniste, ne ana*tâ câ c- Mlhalmhs est* del gal a lâmnit o gmtamţlile fudeţine asupra dena\arel hrelation* Iar fuziune). Cu alte nuvinte bâlciuri Judeţene unda se v&r&dum eoenlarierli palidei judmterat. Ier In f&ța lor d-l Mhamehg ost explice pe Infahsai tuturor motivele rapiarul. Ier mal asol oatota loc la Butureşti un mai tă g zis emgres. ©o se no vorbi acolo? Venii por oamenii politiei cinstiţi să di&eue medh reale ale ţârei ? Var deslda © luptă perlementarâ cinstită când să dlsmte eu prhsapere Io glie e e le adum guvernul şl prin crtUm lor reală să comlribue U ieg forase pentru consolidarea şl propdşirea ţârei? Nuf Nlalemo vor are de. Li bălelor Ha Judeţene ea şl la lărg-J ţărănist din Bucureşti, c®adacăteril grupârel bolşevice ţărănista vor sp m ga te Imurli, vor mg* orice aside gueemâmânl vor comfinua In e&mpvuls da denegare a steiului șl InsWultimilor români star cm solarII vor prmvvămta ui a da etesd, demargeg el mmarhte aorform ptenulul Ufern da zdruncinare a aatuntel sia l soviete pentru tntroiusoren şi la noi a h josului din me fer leita rambitâ a părăsiţilor comunismului de paste Nistru. Dar e sclipire de simţ da realitate !&luş am visat la diche când zice că partidul?! ţărănist mat treb le ed stern ínad 20 ant In opoziție. Asi vom zim eli fel. Au 20 de ent dar o veşnicie meeesia minihtee grupare vm sta departe de viaţa pontiade Ţârei şi atâta vreme cât gândur fie răzpătiieere şi Intenţiile anarhice por ferme programul ţărăniştilor poporul românesc, popor de ordina prin excelență nu-şi va alege astfel de conducători. Grei nu cu câteva sute de ţărănişti daar ne val plătiţi şi chiar streini de nu nu se face volitivă şi avem pretenţii de guvernamâat. BAY. „INFERNUL“ lul Strindberg ii Şi mulţimea are groaznică dreptate. Întocmai aşa se Întâmplă unui profet! De prea multe ori oamenii au fost prevestiţi... Şi astăzi, Încă, tineretul studios in loc să-şi facă lecţiile la latină, se gândesc cu preferinţă cum ar putea deveni profeţi. Li s’ar putea spune: nu vă gândiţi la aceasta, credeţi-ne că soarta unui Ivan Ivanovici este mult mai de invidiat decât soarta ţinui profet; fiţi pur şi simplu oameni buni, şi dacă nu puteţi fi, atuncea dedaţi-vi beţiei şi desfrâului, falsificat poliţe, dar ca nici un preţ să nu Încercaţi a deveni profeţi ; gândiţi vă numai la asta că gloria omenească, iar nu cea divină, este cea mai ruşinoasă dintre toate faptele ruşinoase. * Aceste reflecţii mi-au venit la cetirea »Infernului“ lui Strindberg. »Infernul“ ? Dar eu sunt crescut In cel mai profund dispreţ contra infernului, am Învăţat sa consider ca o fantezie care trebuie repudiată ca şi celelalte prejudicii. Şi totuşi nu pot nega realitatea, numai cu deosebirea, şi aceasta este noutatea in expunerea aşa zisei eterne pedepse: că ne şi aflăm in infern ! Pământul, acesta e infernal, temniţa clădită de o înaltă raţiune... Focul infernul nu este dorinţa de a te înălţă! Dar din momentul in care scopul a fost atins şi dorinţa Îndeplinită, totul apare fără valoare şi biruinţa nu mai însamna nimic. Vanitatea vanităţilor, totul nu decât vanitate. După cea dintăi deziluzie pirite au suflat focul dorinţei şi al amtunei şi nu foamea nepotolită torturează în malt, ci pofta satisfăcută inspiră desgmiul faţă de tot. Astfel demonal suporta o pedeapsă eternă fiindcă îşi îndeplineşte la moment toate dorinţele şi ca atare nu se mai poate bucura de ele... »Aşa dară, să suferim fraţilor, fără a mai aştepta dela vieaţa o singuri plăcere, căci suntem în infern !“ »Tabloul infernului dantesc e în faţa mea, cu sicriile in care cei păcătoşi sânt arşi în faci* încheie Strindberg. Poate că dela »Infernul* lui Dante n’a mai apărut o altă carte care intr’adevăr si merite acest titlu şi care să fi scos un ţipăt mai pătrunzător, ţipătul chinuia etern: Fraţilor, suntem în infern ! Infernul Ini Strindberg e nebunie, nu în sens figurat ci in adevăratul înţeles al cuvântului. Pacatul insă pentru care a ajuns în infern este dorinţa lui de a fi profet. Asta s’a întâmplat cam aşa. Intre anii 80 şi 90 ai secolului trecut el a trecut prin trei metamorfoze: prima spre socialism, prin dorinţa de a cârmui împărăţia lui Dumnezeu fără Dumnezeu; a doua spre individualism, prin năzuinţa de a realiza o guvernare a autocraţilor înţelepţi, adavaraţi ,mandarini*, aşa cum sânt imaginaţi prin cărţile lui Renan şi ale lui Flaubert. A treia şi ultima la catolicism, prin visul de a restabili teocraţia evului mediu, în frunte ca Papa din Roma. In socialism Strindberg a fost,—cum se întâmplă de obicei, an adorator al femelei, an feminist; când s’a eliberat de socialism a devenit, cum se întâmplă de obicei, an misogyn. Intre a doua şi a treia schimbare scările de trecere arată: ocultism, alchimie, magie, teozofie. De câte ori acceptă o nouă credinţă, el nu se mărgineşte numai în faptul că o crede, ci o predici şi prooroceşte. Aceasta a şi fost marea sa nenorocire: dacă ai luat ceva asupra ta, atuncea trebuie s’o şi porţi; dacă te-ai declarat profet, trebuie să te aştepţi şi la provocare. Aceasta s’a întâmplat şi cu Strindberg. Provocaţiunea este şi aici, ca de obicei, reciprocă: nu ai acuzat, ieşti acuzat; tu ai pretins, ţi se pretinde ţie; tu ăl provocat, te provoacă pe tine ! (va urma) TRAD. A apărat revista de drept .Jarispradinţe Qstrală’ No. 26, conţi dud 54 jirtsprudant, eilt mat rectnta, ala Inaitat Curţi de Casaţie şi diferitelor instanţe dls întreaga ţară.