Mişcarea, decembrie 1927 (Anul 21, nr. 272-295)

1927-12-02 / nr. 273

y V 4 b ■ ­ * ü AWafc XXI No. 273 Problema Budgetarä ■ — Expozeul d-lui Vintili Brätianu — : W„ j ~■ «».*&* -------------­ Primul-ministru şi ministrul de finanţe al ţârii, d. Vintilă Brätianu, a făcut ieri pentru reprezentanţii presei române şi stră­ine un expozeu cu privire la proectul no­ului buget general al statului. Niciodată ca în anii de după răsboiu problema bugetară — de care se leagă întreaga gospodărie şi administraţie în stat — n’a preocupat atât de mult pe conducătorii ţării şi niciodată un ministru de finanţe român n’a fost pus în situaţiu­­nea de a depune o muncă atât de mare şi grea, o muncă uriaşă, pentru a coor-­­ dona toate problemele şi toate interesele. „ Asupra acestei grije permanente de a­­ satisface aceste interese prin propriile mi-­­ jloace ale statului, a inzistat ministrul de­­ finanţe în expozeul de ieri, caracteri­zând noul buget ca o operă de continuitate şi echilibrare şi denumindu-l „budgetul de înfrînare şi de aşteptare". «De aşteptare» fiindcă în suspenzie se află următoarele trei chestiuni:­­ 1. Organizaţia Statului. Suntem pe sche­letul României Mici şi numai după ce se va face organizarea serviciilor publice, punerea la punct a legei administrative, după ce Camerile profesionale vor intra în mod definitiv în adevăratul lor rol,­­ numai după toate acestea vom intra în bugetul normal, bugetul făcut pe sche­letul României întregite. Bugetul pe 1929 va fi un astfel de­ bu­get. 2. Regularea definitivă a situaţiei fun-­­­cţionarilor şi salarizarea lor, care nu se­­ poate face decât după organizarea Statu-­­ lui în care ei lucrează. 3. Consolidarea monetară şi punerea în valoare a bogăţiilor. «Facerea unui împrumut în streinătate care să înlesnească unele sarcini ale Sta-­­ tului şi pe de altă parte ar pune în va­ s toare unele din marile noastre bogăţii.­­ * Dar fiindcă opoziţia, eterna opoziţie, s’a grăbit si afirme că noul budget va fi un budget „de mizerie", reţinem din ex­pozeul ministrului de ’’finanţe următoarele pasagii prin cere interesele obşteşti sunt asigurate printr-o serie de credite spe­ciale, precum urmează: 100 milioane lei pentru rectificarea şi uniformizarea pensiilor militare şi civile; 60 milioane lei pentru mani invalizi de război (adică invalizii în imposibilitate de a-şi câştiga existenţi»). 100 milioane lei ca prim fond al unei organizaţii care se va creia de urgenţă­­ ministerul muncii, in vederea înlesniri de credite necesare pentru construirea de lo­cuinţe funcţionarilor militari şi civili. Acest fond va fi sporit prin fonduri cu mult mai mari, ce vor fi acordate, unde de casa pensiilor, ale cărei venituri cresc de la an la an, altele prin veniturile rentei de Stat alocate şi inamortizabile, precum şi din venituri cari vor fi găsite cu pri­lejul studierei amănunţite a acestei impor­tante chestiuni. Noi urmărim ca toţi funcţionari, nu numai cei mai şi din Bucureşti ci din în­treaga ţară, să se bucure de aceste avan­­tagii. Locuinţele vor fi de 2 feluri: c­ri vor rămâne Statului şi cari vor rămâne func­­ţionarlor. 100 milioane lei pentru continuare plă­ţilor despăgubirilor de război, la cari se vor ori adăuga ni sumele provenite din lichidările bunurilor inamice, în­ 250 milioane lei pentru lucrări extra­ordinare : şcoli, poduri, şosele, etc. ca a­­ceste lucrări să poată fi angajate de acum. •700 milioane lei pentru plata creanţe­lor rămăşiţei­, lichidându-se trecutul. Prin noul budget mai figurează şi fon­dul de un milard pentru regularea dato­riilor vechi ale statului. De la 1 ianuarie, de la intrarea în vi­goare a noului budget, populaţia va sim­ţi şi unele reduceri importante. Au fost reduse: Impozitul agri­col, Impozitul pe clădiri, Taxele de export, cam­ dacă situaţia va îngădui vor fi reduse cu totul, aceasta fiind politica guvernului. S’au redus de asemenea : Taxele pe spirt şi taxele pe sare. «Anul trec­ut?, a spus dl. V. Bratianu, ministerul de finanţe a mărit preţul sărei. Noi credem că spre deosebire de cele­lalte monopoluri, sarea nu poate consti­tui un monopol la care să se mărească preţul de cost». Totdeodată se va căuta, prin toate mijloacele, intensificarea, la max­mum, a exportului de sare. Sarea constitue o mare bogăţie a ţarei şi în intensificarea exportului ei, nu tre­­bue să ne lăsăm conduşi numai de ideia unui câştig, ci de înlesnirea relaţiilor cu ţările îndepă­tate. Vom razista asupra întregului expozeu al d­lui Vimilă Bratianu şi asupra decla­raţiilor referitoare la problema stabilizării. IN SAQA Un om cu greutate Este dl. Mihai Negruzzi, cunoscut în cer­curile distractive sub numele de Halil I Exploatat de caricaturişti, se ştia până a­­cum că adorabilul nostru concetăţean este o personalitate foarte înaltă... Dar cum viaţa e plină de accidente neaşteptate, a devenit în anii din urmă un veritabil „om de prisos“ în organizaţiile politice prin care s’a perindat, a căutat o altă destinaţie. In acest scop veselul nostru erou a ple­cat la Paris de unde revenit de curănd, calcă mai apăsat, mai ţanţoş şi cu mai multă greutate. Multe a mâncat în viaţă dl. Haki Ne­­gruţi, dar aşa cum a mâncat la Paris n’a mâncat niciodată. Şi dacă n’a prins prea multă minte, a prins „cinci kilograme" la cântar-după propria-i declaraţie, pe care a făcut-o reporterilor. Dacă nici de astădată dl. Mihaki Negruţi nu-i om cu greutate-apoi să ştiţi că s’a isprăvit. Daţi-vă în lături, trece omul cel mai î­­nalt, omul cu greutate Halii Negruţi ! Un nou tip de tramvai la J­raga Praga.—(Cep*). —Delegaţia Uzinelor e­­lectrice din Praga, care a participat la congresul liniilor electrice din Londra, îa­­toi'(.andu-se zilele acestea îa Cehoslovacia, a declarat că după experienţele din me­tropola britanică, autobuzele electrice sunt mult mai avantajoase decât tramvaeie. In urma referatului delegaţiei asupra acestor experienţe, direcţiunea tram­vai­­lor din Pra­ga a decis de a nu «e nul construi noi linii electrice pe străzile oraşului Praga şi a se introduce pentru «ati afacerea ne­voilor transportului de persoane, vehicule electrice fără linie, ale căror tip a fost cercetat de delegaţia menţionată la marea fabrică de Ipswch. Aceste vehicule primesc curentul prin­­tr’un troleu, care poate fi pus în contact cu una din reţ sau de sânne electrice, compusă din cel puţin două sârme, astfel că vehiculul se va mişca liber ca un au­tobus şi nu va depinde de liniile de jos. Utilizarea acestor vehicule va fi relativ eftină, economisindu-se nu numai cheltue­­lile pentru construcţia liniilor dar şi pen­tru menţinerea lor. Praga ii după Londra primul oraş din Europa, care introduce pe străzile sale a­­cest mijloc modern de transport. Opera Regelui Ferdinand şi a lui I. G. Bratianu Peste jalea neamului, cuvintele de îndurerare pe care le-a rostit M. I. Bigina Maria la cruda veste a mor­ţii lui I. I. G. Bratianu sintetizează în chip simbolic imensa pierdere ce o încearcă prin cel mai ilustru bar­bat de stat al epocei noastre. In spovedania Ei, Regina Maria spune : < Socotesc că am dreptul să-l plâng fiindcă, chiar în momentele de cel mai mare pericol nu am şovăit nici­odată în credinţa Mea de ceea ce el însemna pentru România. Eram des­tul de puternică pentru ca să mă bucur de puterea lui. Eu şi Fami­lia Mea îl plângem ca pe un prie­tin, un patriot, un real stâlp al Di­nastiei. In singurătatea Noastră, du­pă moartea Regelui, el a fost un puternic sprijin pe care puteam să ne rezemă­m. Şi îndurerata Suverană a Cărei suferinţă este imprimată în palidul Ei chip de icoană, închee astfel: «Atâta timp cât va mai fi suflet în Mine am să caut cu ajutorul lui Dumnezeu, să continui şi ea se sus­­ţie opera lui Ferdinand şi a ta. A­­min !» Opera gloriosului Rege Ferdinand, —opera marelui sfetnic Ion Bratia­nu.... Ele sunt strâns închegate şi pimentnte cu sufletul, cu vieţile lor, cu care au ridicat temeliile vecinice ale noului stat unit, mărit și de­mocrat. ECOURI Minunatele poeme îa proză cari alcă­­tueac volumul «Ceasuri Sfinte» al neuita­tei, scriitoare Bucura Dumbravă, a apărut Intr’o nouă şi elegantă ediţie la «Ca­lea Românească». Volumul est­a prefaţiat de d. Em. Bu­­cuţă şi cuprinde-' pe iflagă întregul mate­rial al ediţiei prime, cele trei capitole din al douilea volum, rămas neisprăvit. Din oficina «Vieţii Româneşti» au a­­părut trei volume de versuri datorite co­­l. batatonior marei reviste ieşene, aproape singurii cari cultivă versul. Căci de când câ­tcreţii de odinioară au dispărut şi cei în viaţă ca M. Codrea­­nu şi Q. Topârceanu şi-a spânzurat lira în cui, singuri Otilia Cazi­mir, Dem. Bo­tez şi O. Bârgăuanu sunt inspiraţi de Muzele lor. După «Fluturi de Noapte» ale «Otiliei C­zimir, au apărut scum volumele «Zilele Vieţii» de Demont de Botez (editura „Cartea Românească") şi «Pământ şi Soa­re» primul volum de versuri ale «Hui O. Bârgăaea»»despre cum­ ne vom ocupa întro cronică viitoare. Scriitorul I. Pas publici un roman nou intitulat «Povestea unei fete» apărut în editura „Brăniştealm". la curând cuvenita recenzie.* In colecţiunea de popularizare „Cunoş­tinţe Folositoare" ce apare sub direcţiu­nea d­lui prof. I. Stan­onescu, au mai a­­părut următoarele lucrări: «Electroliza şi Electro­chimia» de N. N. Botez; „Industria materiilor colorante" de O. Al. Fiorescu; «Fotografia» de lo­cotenent N. Zipan ; „Ţara Bârsei" de N. Oghiian ; „Vechiul ţinut al Sucevei" de V. Ciurea şi «Ficatul (Maim) Pancresisul şi boalele lor» de Dr. M. Cahanescu. Fie­ce volum 5 iei. — TEATRALE.Din astăaeară la tea­trul naţional «Noaptea Regilor» de Sha­kespeare, menită a face serie. — Mâne seară amuzanta comedie „Al­tul la Rând" jucată de ansamblul «Tea­trului Mic» din Bucureşti în frunte cu dl. Mişu Fotino. — Vineri 9 Decembrie a. c. la Teatrul Naţional concertul tenorului I. Atanasiu. Biletele la „Brașou". VINERI 2 DECEMBRIE 197 CONVOCARE I) D­itiî membri ai delegaţiei permanente din oraşul şi judeţul Iaşi, sunt rugaţi a se întruni In şedinţă extraordinară, Sâmbătă 3 Decembrie 1927 ora 5 p. m. in localul clubului central din Piata Unire!. II) Congresul partidului naţional-liberal din oraşul şi judeţul Iaşi este convocat pentru DUMINICA 4 DECEMBRIE 1927 ORELE la dimineaţa in localul Societăţei de gimnastică sport şi muzică. Vor participa la congres: 1) Comitetul comunal al organizaţiei liberale din oraşul Iaşi; 2) Comitetul judeţean al partidului; 3) Membrii clubului central; 4) Preşedinţii şi delegaţii cluburilor de circumscripţii din oraş; 5) Preşedinţii organizaţiilor din cuprinsul judeţului împreună cu membrii comitatelor comunale. Ordinea de zi a Congresului se va anunţa la timp. Vice Preşedinţii partidului naţional liberal din oraşul şi Ju­deţul Iaşi: constantin Tonta, Osvald Racovitză, D. Dimitriu, Victor Iamandi Intre d-nii N. Costă­­chescu si I. Petrovici Dl. N. Costăchescu, pentru mo­tive lesne de înţeles, desminte ştirea că s’ar fi împotrivit în­regimentării d-lui I. Petrovici şi a anturajului său în organizaţia locală naţional-ţărănistă. După cum am arătat, d. I. Pe­trovici a tratat această chestiu­­na personal cu d. Maniu—ceea­ce d. Costăchescu a aflat ulte­rior, fapt care a produs cunos­cuta atitudine a organizaţiei d-sale împotriva acestei adeslu­­ni. Dl. Costăchescu nu pomeneşte un cuvânt despre cele ce s’au discutat în comitetul respectiv, unde s’au citat numele „amici­lor“ fostului ministru averescan. Aceasta în ce pri­veşte pe d. Costăchescu şi desminţirea dsale. In privinţa atitudinei d-lui I. Petrovici, avem de remarcat fap­tul că d-sa n’a desminţit propu­nerea sa—schimbul de vederi pe care l’a avut cu d. Maniu şi oferta de adesiune ast­fel că d. Costăchescu se În­trece pe sine când desminte un adevăr pe care d. I. Petrovici nu-l contestă. ... După­ cum tot atât de bine d. I. Petrovici participă și la consfătuirile comitetului central al partidului poporului, semnând și mofiunele comitetului ca şi cum n’ar exista încă o încercare de a trece în altă organizaţie... nului şi automobilului, care-i sunt extrem de preţioase. Şi pe urmi colţul hazliu ilustrat după publicaţiile străine, sau navele de senzaţie în factură Conan Doyle, nu sunt acestea pasionante ? Nu produc o deosebită satisfacţie ma­ximele după filosofii antici şi moderni, sau necrologul oamenilor iluştri ? Varietatea materialului distrează şi con­ţinutul instrueşte. Firile impresionabile găsesc „Istoricul inchiziţiei" şi alte mărunţişuri despre ma­gie, hipnotism, case blestemate. Cetitorii severi şi serioşi pot rumega noţiuni de drept administrativ şi constituţional, jocul bursei, tarifele poştale, mersul trenurilor sau reţetele practice. iar tânăra doamnă exasperată de glasul pathefonului citeşte «Perfectul bucătar», „Moda anului 1927" şi „Coafurile în an­tichitate". Astfel timpul trece plăcut şi viaţa ca­pătă o nouă latură distractivă. Calenda­rele, almanachurile, micile enciclopedii po­pulare In preajma noului an n’ar trebui să lipsească din nici o casă. [ABELARDUS NOTE Sezonul călindarelor Totdeauna cu apropierea noului an, piaţa căiţei este invadată de nenumărate calendare, preţioase şi distractive, intere­sante şi pline de felurite învăţături. Şi în unele zile pierdute, când în li­niştea camerii te pierzi cu gândul în vag, calendarul îţi cade sub mână şi-ţi reclamă contribuţia de uşoare sforţări. Totdeauna astronomia primează şi lingă enumerarea tuturor sfinţilor, admiri vii­toarele comete, fazele lunei, eclipsele şi sateliţii lui Jupiter. Or după ce sătul de epacte, crugul lu­nei, numărul de aur şi alte denumiri ca­balistice, treci mai departe, calendarul îţi apare net, drept o mică enciclopedie po­pulară redactată cuviincios şi eftin. Nu ştim pentru ce în fiecare an marele public e silit sa cunoască cele mai mari fluvii din lume şi tabloul comparativ al vârstei scorpiilor, broaştelor, maimuţelor etc. ? E o simplă curiozitate, un proce­deu de banalizare probabil, dar cert ră­mâne, că între rânduri lectorul modern găseşte noţiuni despre construirea unui aparat de radio, sau conducerea acropla- CRONICA TEATRALA F­R­ACUL Comedie In 3 acte de Dreghely Aseară la Teatrul Naţional a avut loc în faţa unei selecte a latenţe reprezentaţia teatrală a d-lui Mişu Fotino directorul «Teatrului Mic» din Bucureşti. D-sa se afla în turneu cu două pese care au obţinut frumoase succese la Bu­cureşti. Comedia scriitorului ungur Dregheli „Frâ­ul" a fost jucată în Iaşi acum câţi­va ani de acelaş cunos­ut artist şi chiar de trupa localâ în seziunea trecută. Subiectul ? Cine nu-l cun­oşte ? Câteva momente din viaţa unei calfe de lucrător — fiu al norocului — care a­­junge până la treptele cele mai înalte ale societăţei. Rând pe rând, om de elită, de­putat, ministru de industrie şi comerţ mulţumită unui frac care i-a făcut intra­rea în una din societăţile mondene. Interpretarea ? Ar fi inutil să-i mai adu­cem elogii lui Mişu Fotino. Ziarele din Capitală, în timpul celor 143 de repre­zentaţii a «Fracului» au vorbit despre a­­ceastă creaţiune a d-sale. Dl. Mişu Fotino, prin supleţa sa, a de­lectat publicul spectator în­deajuns. A plăcut mult. A plăcut fiindcă dl. Mişu Fotino a mai fost înconjurat şi de un ansamblu de artişti distinşi ai Bucureştiului. D na Renee Anne, cunoscută publicului nostru pe timpul când juca în ansamblul teatrului „Regina Maria" cu dl. Bulandra. D-sa, a făcut din d-na Reyner, soţia consilierului de curte, un tip femenin ca­racteristic parveniţilor, cari vor să-şi ia calităţi pe care din cauza mediului în care s’au desvoltat, nu poate să te posede. Jocul de scenă şi siguranţa cu care se prezenta a dovedit îndeajuns ca d-na Re­ne Anie e o artistă cu multe calităţi sce­nice. Dl. Chamnel, în omul care caută să a­­jungă deputat, pentru că are calităţi spe­ciale de a interpreta a fost pe placul tu­turor.

Next