Mişcarea, decembrie 1927 (Anul 21, nr. 272-295)
1927-12-02 / nr. 273
y V 4 b ■ * ü AWafc XXI No. 273 Problema Budgetarä ■ — Expozeul d-lui Vintili Brätianu — : W„ j ~■ «».*&* ------------- Primul-ministru şi ministrul de finanţe al ţârii, d. Vintilă Brätianu, a făcut ieri pentru reprezentanţii presei române şi străine un expozeu cu privire la proectul noului buget general al statului. Niciodată ca în anii de după răsboiu problema bugetară — de care se leagă întreaga gospodărie şi administraţie în stat — n’a preocupat atât de mult pe conducătorii ţării şi niciodată un ministru de finanţe român n’a fost pus în situaţiunea de a depune o muncă atât de mare şi grea, o muncă uriaşă, pentru a coor- dona toate problemele şi toate interesele. „ Asupra acestei grije permanente de a satisface aceste interese prin propriile mi- jloace ale statului, a inzistat ministrul de finanţe în expozeul de ieri, caracterizând noul buget ca o operă de continuitate şi echilibrare şi denumindu-l „budgetul de înfrînare şi de aşteptare". «De aşteptare» fiindcă în suspenzie se află următoarele trei chestiuni: 1. Organizaţia Statului. Suntem pe scheletul României Mici şi numai după ce se va face organizarea serviciilor publice, punerea la punct a legei administrative, după ce Camerile profesionale vor intra în mod definitiv în adevăratul lor rol, numai după toate acestea vom intra în bugetul normal, bugetul făcut pe scheletul României întregite. Bugetul pe 1929 va fi un astfel de buget. 2. Regularea definitivă a situaţiei fun-cţionarilor şi salarizarea lor, care nu se poate face decât după organizarea Statu- lui în care ei lucrează. 3. Consolidarea monetară şi punerea în valoare a bogăţiilor. «Facerea unui împrumut în streinătate care să înlesnească unele sarcini ale Sta- tului şi pe de altă parte ar pune în va s toare unele din marile noastre bogăţii. * Dar fiindcă opoziţia, eterna opoziţie, s’a grăbit si afirme că noul budget va fi un budget „de mizerie", reţinem din expozeul ministrului de ’’finanţe următoarele pasagii prin cere interesele obşteşti sunt asigurate printr-o serie de credite speciale, precum urmează: 100 milioane lei pentru rectificarea şi uniformizarea pensiilor militare şi civile; 60 milioane lei pentru mani invalizi de război (adică invalizii în imposibilitate de a-şi câştiga existenţi»). 100 milioane lei ca prim fond al unei organizaţii care se va creia de urgenţă ministerul muncii, in vederea înlesniri de credite necesare pentru construirea de locuinţe funcţionarilor militari şi civili. Acest fond va fi sporit prin fonduri cu mult mai mari, ce vor fi acordate, unde de casa pensiilor, ale cărei venituri cresc de la an la an, altele prin veniturile rentei de Stat alocate şi inamortizabile, precum şi din venituri cari vor fi găsite cu prilejul studierei amănunţite a acestei importante chestiuni. Noi urmărim ca toţi funcţionari, nu numai cei mai şi din Bucureşti ci din întreaga ţară, să se bucure de aceste avantagii. Locuinţele vor fi de 2 feluri: cri vor rămâne Statului şi cari vor rămâne funcţionarlor. 100 milioane lei pentru continuare plăţilor despăgubirilor de război, la cari se vor ori adăuga ni sumele provenite din lichidările bunurilor inamice, în 250 milioane lei pentru lucrări extraordinare : şcoli, poduri, şosele, etc. ca aceste lucrări să poată fi angajate de acum. •700 milioane lei pentru plata creanţelor rămăşiţei, lichidându-se trecutul. Prin noul budget mai figurează şi fondul de un milard pentru regularea datoriilor vechi ale statului. De la 1 ianuarie, de la intrarea în vigoare a noului budget, populaţia va simţi şi unele reduceri importante. Au fost reduse: Impozitul agricol, Impozitul pe clădiri, Taxele de export, cam dacă situaţia va îngădui vor fi reduse cu totul, aceasta fiind politica guvernului. S’au redus de asemenea : Taxele pe spirt şi taxele pe sare. «Anul trecut?, a spus dl. V. Bratianu, ministerul de finanţe a mărit preţul sărei. Noi credem că spre deosebire de celelalte monopoluri, sarea nu poate constitui un monopol la care să se mărească preţul de cost». Totdeodată se va căuta, prin toate mijloacele, intensificarea, la maxmum, a exportului de sare. Sarea constitue o mare bogăţie a ţarei şi în intensificarea exportului ei, nu trebue să ne lăsăm conduşi numai de ideia unui câştig, ci de înlesnirea relaţiilor cu ţările îndepătate. Vom razista asupra întregului expozeu al dlui Vimilă Bratianu şi asupra declaraţiilor referitoare la problema stabilizării. IN SAQA Un om cu greutate Este dl. Mihai Negruzzi, cunoscut în cercurile distractive sub numele de Halil I Exploatat de caricaturişti, se ştia până acum că adorabilul nostru concetăţean este o personalitate foarte înaltă... Dar cum viaţa e plină de accidente neaşteptate, a devenit în anii din urmă un veritabil „om de prisos“ în organizaţiile politice prin care s’a perindat, a căutat o altă destinaţie. In acest scop veselul nostru erou a plecat la Paris de unde revenit de curănd, calcă mai apăsat, mai ţanţoş şi cu mai multă greutate. Multe a mâncat în viaţă dl. Haki Negruţi, dar aşa cum a mâncat la Paris n’a mâncat niciodată. Şi dacă n’a prins prea multă minte, a prins „cinci kilograme" la cântar-după propria-i declaraţie, pe care a făcut-o reporterilor. Dacă nici de astădată dl. Mihaki Negruţi nu-i om cu greutate-apoi să ştiţi că s’a isprăvit. Daţi-vă în lături, trece omul cel mai înalt, omul cu greutate Halii Negruţi ! Un nou tip de tramvai la Jraga Praga.—(Cep*). —Delegaţia Uzinelor electrice din Praga, care a participat la congresul liniilor electrice din Londra, îatoi'(.andu-se zilele acestea îa Cehoslovacia, a declarat că după experienţele din metropola britanică, autobuzele electrice sunt mult mai avantajoase decât tramvaeie. In urma referatului delegaţiei asupra acestor experienţe, direcţiunea tramvailor din Praga a decis de a nu «e nul construi noi linii electrice pe străzile oraşului Praga şi a se introduce pentru «ati afacerea nevoilor transportului de persoane, vehicule electrice fără linie, ale căror tip a fost cercetat de delegaţia menţionată la marea fabrică de Ipswch. Aceste vehicule primesc curentul printr’un troleu, care poate fi pus în contact cu una din reţ sau de sânne electrice, compusă din cel puţin două sârme, astfel că vehiculul se va mişca liber ca un autobus şi nu va depinde de liniile de jos. Utilizarea acestor vehicule va fi relativ eftină, economisindu-se nu numai cheltuelile pentru construcţia liniilor dar şi pentru menţinerea lor. Praga ii după Londra primul oraş din Europa, care introduce pe străzile sale acest mijloc modern de transport. Opera Regelui Ferdinand şi a lui I. G. Bratianu Peste jalea neamului, cuvintele de îndurerare pe care le-a rostit M. I. Bigina Maria la cruda veste a morţii lui I. I. G. Bratianu sintetizează în chip simbolic imensa pierdere ce o încearcă prin cel mai ilustru barbat de stat al epocei noastre. In spovedania Ei, Regina Maria spune : < Socotesc că am dreptul să-l plâng fiindcă, chiar în momentele de cel mai mare pericol nu am şovăit niciodată în credinţa Mea de ceea ce el însemna pentru România. Eram destul de puternică pentru ca să mă bucur de puterea lui. Eu şi Familia Mea îl plângem ca pe un prietin, un patriot, un real stâlp al Dinastiei. In singurătatea Noastră, după moartea Regelui, el a fost un puternic sprijin pe care puteam să ne rezemăm. Şi îndurerata Suverană a Cărei suferinţă este imprimată în palidul Ei chip de icoană, închee astfel: «Atâta timp cât va mai fi suflet în Mine am să caut cu ajutorul lui Dumnezeu, să continui şi ea se susţie opera lui Ferdinand şi a ta. Amin !» Opera gloriosului Rege Ferdinand, —opera marelui sfetnic Ion Bratianu.... Ele sunt strâns închegate şi pimentnte cu sufletul, cu vieţile lor, cu care au ridicat temeliile vecinice ale noului stat unit, mărit și democrat. ECOURI Minunatele poeme îa proză cari alcătueac volumul «Ceasuri Sfinte» al neuitatei, scriitoare Bucura Dumbravă, a apărut Intr’o nouă şi elegantă ediţie la «Calea Românească». Volumul esta prefaţiat de d. Em. Bucuţă şi cuprinde-' pe iflagă întregul material al ediţiei prime, cele trei capitole din al douilea volum, rămas neisprăvit. Din oficina «Vieţii Româneşti» au apărut trei volume de versuri datorite col. batatonior marei reviste ieşene, aproape singurii cari cultivă versul. Căci de când câtcreţii de odinioară au dispărut şi cei în viaţă ca M. Codreanu şi Q. Topârceanu şi-a spânzurat lira în cui, singuri Otilia Cazimir, Dem. Botez şi O. Bârgăuanu sunt inspiraţi de Muzele lor. După «Fluturi de Noapte» ale «Otiliei Czimir, au apărut scum volumele «Zilele Vieţii» de Demont de Botez (editura „Cartea Românească") şi «Pământ şi Soare» primul volum de versuri ale «Hui O. Bârgăaea»»despre cum ne vom ocupa întro cronică viitoare. Scriitorul I. Pas publici un roman nou intitulat «Povestea unei fete» apărut în editura „Brăniştealm". la curând cuvenita recenzie.* In colecţiunea de popularizare „Cunoştinţe Folositoare" ce apare sub direcţiunea dlui prof. I. Stanonescu, au mai apărut următoarele lucrări: «Electroliza şi Electrochimia» de N. N. Botez; „Industria materiilor colorante" de O. Al. Fiorescu; «Fotografia» de locotenent N. Zipan ; „Ţara Bârsei" de N. Oghiian ; „Vechiul ţinut al Sucevei" de V. Ciurea şi «Ficatul (Maim) Pancresisul şi boalele lor» de Dr. M. Cahanescu. Fiece volum 5 iei. — TEATRALE.Din astăaeară la teatrul naţional «Noaptea Regilor» de Shakespeare, menită a face serie. — Mâne seară amuzanta comedie „Altul la Rând" jucată de ansamblul «Teatrului Mic» din Bucureşti în frunte cu dl. Mişu Fotino. — Vineri 9 Decembrie a. c. la Teatrul Naţional concertul tenorului I. Atanasiu. Biletele la „Brașou". VINERI 2 DECEMBRIE 197 CONVOCARE I) Ditiî membri ai delegaţiei permanente din oraşul şi judeţul Iaşi, sunt rugaţi a se întruni In şedinţă extraordinară, Sâmbătă 3 Decembrie 1927 ora 5 p. m. in localul clubului central din Piata Unire!. II) Congresul partidului naţional-liberal din oraşul şi judeţul Iaşi este convocat pentru DUMINICA 4 DECEMBRIE 1927 ORELE la dimineaţa in localul Societăţei de gimnastică sport şi muzică. Vor participa la congres: 1) Comitetul comunal al organizaţiei liberale din oraşul Iaşi; 2) Comitetul judeţean al partidului; 3) Membrii clubului central; 4) Preşedinţii şi delegaţii cluburilor de circumscripţii din oraş; 5) Preşedinţii organizaţiilor din cuprinsul judeţului împreună cu membrii comitatelor comunale. Ordinea de zi a Congresului se va anunţa la timp. Vice Preşedinţii partidului naţional liberal din oraşul şi Judeţul Iaşi: constantin Tonta, Osvald Racovitză, D. Dimitriu, Victor Iamandi Intre d-nii N. Costăchescu si I. Petrovici Dl. N. Costăchescu, pentru motive lesne de înţeles, desminte ştirea că s’ar fi împotrivit înregimentării d-lui I. Petrovici şi a anturajului său în organizaţia locală naţional-ţărănistă. După cum am arătat, d. I. Petrovici a tratat această chestiuna personal cu d. Maniu—ceeace d. Costăchescu a aflat ulterior, fapt care a produs cunoscuta atitudine a organizaţiei d-sale împotriva acestei adesluni. Dl. Costăchescu nu pomeneşte un cuvânt despre cele ce s’au discutat în comitetul respectiv, unde s’au citat numele „amicilor“ fostului ministru averescan. Aceasta în ce priveşte pe d. Costăchescu şi desminţirea dsale. In privinţa atitudinei d-lui I. Petrovici, avem de remarcat faptul că d-sa n’a desminţit propunerea sa—schimbul de vederi pe care l’a avut cu d. Maniu şi oferta de adesiune astfel că d. Costăchescu se Întrece pe sine când desminte un adevăr pe care d. I. Petrovici nu-l contestă. ... După cum tot atât de bine d. I. Petrovici participă și la consfătuirile comitetului central al partidului poporului, semnând și mofiunele comitetului ca şi cum n’ar exista încă o încercare de a trece în altă organizaţie... nului şi automobilului, care-i sunt extrem de preţioase. Şi pe urmi colţul hazliu ilustrat după publicaţiile străine, sau navele de senzaţie în factură Conan Doyle, nu sunt acestea pasionante ? Nu produc o deosebită satisfacţie maximele după filosofii antici şi moderni, sau necrologul oamenilor iluştri ? Varietatea materialului distrează şi conţinutul instrueşte. Firile impresionabile găsesc „Istoricul inchiziţiei" şi alte mărunţişuri despre magie, hipnotism, case blestemate. Cetitorii severi şi serioşi pot rumega noţiuni de drept administrativ şi constituţional, jocul bursei, tarifele poştale, mersul trenurilor sau reţetele practice. iar tânăra doamnă exasperată de glasul pathefonului citeşte «Perfectul bucătar», „Moda anului 1927" şi „Coafurile în antichitate". Astfel timpul trece plăcut şi viaţa capătă o nouă latură distractivă. Calendarele, almanachurile, micile enciclopedii populare In preajma noului an n’ar trebui să lipsească din nici o casă. [ABELARDUS NOTE Sezonul călindarelor Totdeauna cu apropierea noului an, piaţa căiţei este invadată de nenumărate calendare, preţioase şi distractive, interesante şi pline de felurite învăţături. Şi în unele zile pierdute, când în liniştea camerii te pierzi cu gândul în vag, calendarul îţi cade sub mână şi-ţi reclamă contribuţia de uşoare sforţări. Totdeauna astronomia primează şi lingă enumerarea tuturor sfinţilor, admiri viitoarele comete, fazele lunei, eclipsele şi sateliţii lui Jupiter. Or după ce sătul de epacte, crugul lunei, numărul de aur şi alte denumiri cabalistice, treci mai departe, calendarul îţi apare net, drept o mică enciclopedie populară redactată cuviincios şi eftin. Nu ştim pentru ce în fiecare an marele public e silit sa cunoască cele mai mari fluvii din lume şi tabloul comparativ al vârstei scorpiilor, broaştelor, maimuţelor etc. ? E o simplă curiozitate, un procedeu de banalizare probabil, dar cert rămâne, că între rânduri lectorul modern găseşte noţiuni despre construirea unui aparat de radio, sau conducerea acropla- CRONICA TEATRALA FRACUL Comedie In 3 acte de Dreghely Aseară la Teatrul Naţional a avut loc în faţa unei selecte a latenţe reprezentaţia teatrală a d-lui Mişu Fotino directorul «Teatrului Mic» din Bucureşti. D-sa se afla în turneu cu două pese care au obţinut frumoase succese la Bucureşti. Comedia scriitorului ungur Dregheli „Frâul" a fost jucată în Iaşi acum câţiva ani de acelaş cunosut artist şi chiar de trupa localâ în seziunea trecută. Subiectul ? Cine nu-l cunoşte ? Câteva momente din viaţa unei calfe de lucrător — fiu al norocului — care ajunge până la treptele cele mai înalte ale societăţei. Rând pe rând, om de elită, deputat, ministru de industrie şi comerţ mulţumită unui frac care i-a făcut intrarea în una din societăţile mondene. Interpretarea ? Ar fi inutil să-i mai aducem elogii lui Mişu Fotino. Ziarele din Capitală, în timpul celor 143 de reprezentaţii a «Fracului» au vorbit despre această creaţiune a d-sale. Dl. Mişu Fotino, prin supleţa sa, a delectat publicul spectator îndeajuns. A plăcut mult. A plăcut fiindcă dl. Mişu Fotino a mai fost înconjurat şi de un ansamblu de artişti distinşi ai Bucureştiului. D na Renee Anne, cunoscută publicului nostru pe timpul când juca în ansamblul teatrului „Regina Maria" cu dl. Bulandra. D-sa, a făcut din d-na Reyner, soţia consilierului de curte, un tip femenin caracteristic parveniţilor, cari vor să-şi ia calităţi pe care din cauza mediului în care s’au desvoltat, nu poate să te posede. Jocul de scenă şi siguranţa cu care se prezenta a dovedit îndeajuns ca d-na Rene Anie e o artistă cu multe calităţi scenice. Dl. Chamnel, în omul care caută să ajungă deputat, pentru că are calităţi speciale de a interpreta a fost pe placul tuturor.