Mişcarea, aprilie 1928 (Anul 22, nr. 77-98)
1928-04-01 / nr. 77
r W V" 4 V * v) A * . r Guvernul $i politica ţârii Critica d-lui Iorga. Răspunsa! d-lui Vintitu Bratianu. Dl. N. Iorga şi-a făcut ori intrarea im Cameră—ca deputat ales la Ismail—cu o lângă cuvântare despre politica generală a ţarii. In partea Intăla d. Iorga—care s’a întors din străinătate cu rele impresii despre politica partidului naţional-ţărănist— s’a ocupat de politica externă a României, arătând că ceea ce s’a deda la Geneva, in ultima sesiune, nu constitue un insucces. D. Iorga a pus la îndoială declaraţiile d-lui Mussolini făcute lordului agitator Rothermere, şi a adăogit că în orice caz sentimentele poporului italian nău sunt alăturea de acele ale numitului lord. Cu aceste relevări în politica externă, d. Iorga a trecut la politica internă trecând în revistă evenimentele ce s’au perindat de la răsboi încoace. In această parte d. Iorga a constatat că generaţia nouă pornită în luptele politice, generaţia „oamenilor noui“ care au deschis lupta împotriva politicei antebelice, a perdut lupta, căci s’a văzut că taca este superioară generaţiilor anterioare. » Acestei critici generale a d-lui Iorga, a răspuns primul ministru: D. Vietilă Briltianu a opus observaţiilor d-lui Iorga opera pozitivă ce a’a realizat de către partidul liberal în ultimul deceniu prin următoarele declaraţii: I. Ca preşedinte al Consiliului ţin să răspund la unde lucruri deocamdată, acele cari mi privesc ca preşedinte al Consiliului, iar celelalte cad privesc politica generală la discuţia Mesagiului şi sesiune din toamnă. In ce priveşte politica externă, cred că nu se va desolidariza nimeni de politica ministrului nostru de externe. Am fost întotdeauna alături de marii noştri ailaţi. N’am avut noi intenţia si împăcăm Franţa cu Italia, ci sa arătăm tuturor solidaritatea de interese. Reutsţiuni normale cu toate stride, aceasta a fost politica noastră. In chestiunea de Geneva, când dl. Iorga va cunoaşte amănuntele, va vedea cu câtă autoritate juridică şi talent au fost apărate interesele noastre. Suntem, cred, de acord cu toate partidele politice pentru a merge înainte în hotărârea pe care a luat-o guvernul. Dl. Iorga mi-a cerut ceva nou în politica internă şi cu o notă pesimistă a expus o situaţie veche. Nu trebuie nici optimism exagerat, dar nici încredere în destinele neamului. Acum când vrăjmaşii noştri duc o campanie împotriva noastră, susţinuţi de unele guri ce rsu-şi pot pune strajă, e necesară o unire a tuturor. Iată un ziar, al lordului Rothermere, care spune că împrumutul nosstru dacă se va face nu va mai putea fi plătit, şi spune apoi că eu aş fi fost silit să recunosc că t s-au comis greşeli la buget de Statului. Acest lucru e absolut fals. Tot aici se spune că până ce nu vom da înapoi teritoriile ungurilor, nu vom avea încrederea străinătăţii. Vedeţi dlar care sunt scopurile acestei campanii. S’au dus oameni de aici cari au alimentat campania străinilor. Se pun acum trei chestiuni: asigurarea regimului constituţional puternic şi ca să se ştie şi dincolo de hotare că nu se pot schimba stările de lucruri. A doua chestiune e aceea a consolidaţei financiare împotriva căreia se duce campania şi de cei de peste Nistru şi de cei de peste Tisa. Ei au teamă de o Românie bogată în energie şi resurse. A treia chestiune e aaceia ca să nu se încerce amestecul din afară imitaţiunea sovietică pentru distrugerea ţarei. Când văd echivocul in chestiunea constituţională, alianţa de atitudini în campania contra ţării cu Rothermere şi primirea comuniştilor alături de partidul naţional-ţărănesc, sunt lucruri cadezese atenţia tuturor. Eu am făcut sincere propuneri de colaborare tuturor elementelor politice. Am fost ca şef al guvernului, la toţi şefii de partide. De câte ori vei putea găsi la adversarii noştri înţelegerea timpurilor şi greutăţilor voi face tot ce se va putea pentru binele acestei ţări. In ce priveşte unele lucruri spuse de dl. Iorga cu privire la expropiere şi votul obştesc, spun şi azi tuturor că aia luptat pentru votul obştesc şi cred în el. Din reforma agrară făcută va ieşi bogăţia acestei ţări şi propăşirea ei. Atunci va recunoaşte şi dl. Iorga că s’a făcut bine ceeace i’a făcut. Opera pe care am făcut-o noi, a avut în vedere refacerea României Mari. Lupta cu Doctorii în Rusia Rusia sovietică duce actualmente o luptă aprigă cu medicii. Medicii da ţară trebue să sufere totul din partea populaţiei inculte, care adesea învinueşte pe doctor de insuficienţa căutării medicale şi cere lucruri imposibile. In câteva caşuri medicii au fost ucişi sau bătuţi până la schilodire. Cu toate acestea oficiile medicale în frunte cu comisariatul sănătăţii publice presează asupra doctorilor, care nu vor să plece la sate şi să se expună pericolului practicei la ţară. Zilele acestea au fost ameninţaţi cu pierderea titlului, 16 medici care au refuzat să plece la ţară iar 15 au fost şterşi de pe lista celor fără de lucru pentru acelaş motiv. „Povestiri Tragicomice“ la cura săptămânii viitoare se va depune ca librării volum al „Povestiri Tragicomice“ datorită cunoscutului satiric Salom Alechem în traducerea d-lui C. Săteanu. Volumul prefaţiat de dl. Octav Botez cu un studiu asupra marelui satiric, cuprinde următoarele cele mai nouă lucrări: «Un schimb de cuvinte», «Şah la Ţar» «Dels o polonă», «Trei Calendare», «O istorie sugestivă», «Minunea din ziua aceea», «Ghida Fumchevici», «latre oameni sălbateci», «Cu clasa treia», «Moşii şi mătuşa», «Plăcerea Tatei», «In ziua iertării» (Tipuri cari dispar) «Riviera» «Cetitorii», «Profetul liste», «La Bii», «Doctori», «Să nu fii bun». Volumul apare ilustrat. „laşul Cultural şi Social" Sub titlul acesta a apărut astăzi noua lucrare a colegului nostru şi nimicului, scriitor ieşan d. I. Dafin, având următorul cuprins : Primele Manifestări.—Politica laşului. Clubul socialist.—Conservatorii şi Liberalii. Întrunirile contradictorii. Cumpărarea conştiinţelor. Bătăuşii în alegeri.—«Partidul Radical»: Oh. Panu. O afinitate fericită.—Opoziţia Unită. Gh. Mârsescu. Cum se făceau alegerile. „Partidul Junimist": P. Carp. —Tinerii junimişti, Canari, Eugenionescu, etc. „Era Nouă“.—Junimiştii în alegeri. De Iacob Negriţi.—Im Creangă în alegeri.—Mişcarea antisemită. DL A. G. Cuza.— Ruptura între socialişti.—DL C. Stere şi studenţimea.— Fuziunea radicalo-conservatoare.—Epoca lui AL A. Bădăreu.—„Cum petreceau politicianii: Bolta Rece. Tinerimea. Epigramele lui Fântânaru şi Duduşcă.—Vasile Gheorghian.—«Iaşul Cultural» : «Convorbiri Literare» şi «Contemporanul“.—Conferinţele de la Universitate.—„Presa leşană“: „Lupta“.—Evenimentul“. Explmarea lui Albert Honigman.— Gh. A. Ssorţesin, Apogeul „Evenimentului“: Sirius, St. R. Scriban, Dm. Belcescu, Omagiale la „Evenimentul“.—Raşi, St. D. Iosif.— Virgil N. Cişman, N. Beldiceanu.— Rodion, AL Volanschi.— «Iaşul Literar şi Artistic“ . Archiva—Reviste efemere. «Epigonii“. «Arta».—«Pictură şi Sculptură». C. D. Stahî, Balbasare Em. Th. Buicliu, Constanţiu, Gh. Popovici, O. Bancilă, Ilie Burghele. «Teatru», Galino, Gr. Manolescu şi Arisaim Româneanu, State Dragomir, P. Sturdza, Penel, P. Liciu, Aglaia Pruteni etc. „In drum spre marele reforme“. De vânzare la toate librăriile. Curajul Id-lui Petrovicii Fostul ministru al instrucţiunei, A. I. Porovici,—autor al unui proect de lege al liceului după care elevul care nu putea să-l termine până la sfârşit, rămânea un declasat ne mai putând să se ducă la nici o altă şcoală, — autorul unei legi, care scotea istoria Românilor din liceu şi o punea ca învăţământ incidental la istoria omenirei,Ed. Petrovici are curajul să discute cu A. dr. C. Angelinou, activitul ministru al instrucţiunei, valoarea nouei legi a învăţământului secundar, una din cele mai importante şi salutare reforme şcolare ce s’au făcut la noi. D. I. Petrovici nu înţelege, apoi, în ce vor consta lecţiile de educaţie în şcoală. II asigurăm că nu în chipul cum se căutase a se transforma ministerul intracţiei în depozit de stofe de postav şi nici nu se va pomeni în aceste lecţii de modul cum s’au cumpărat unele localuri de școli suu ministeriatul d-site de penibilă amintire. fi ! !! IR JURUL „SALONULUI OFICIAL — întâmpinarea pictorului Octav Băncilă.—Propunerea sculptorului Jelea. — Se ştie că Ministerul Artelor, în vede- rea organizării „Salonului Oficial“ a instituit o comisiune (juriu) alcătuit din sculptorii: Stoik, Jalea, şi Medrea şi pictorii Steriade, St. Popescu, Resau, Patraşcu, Teodorescu-Sion şi Octav Bănci cari să decidă asupra lucrărilor prezentate în acest scop. Cum majoritatea juriului a venit cu lada preconcepută de a aproba numai acele lucrări cari corespund aşa zisei arte moderne, „expresioniste“, sculptorul Jalea și pictorul Băndiă au luat o atitudine hotărâtă, respingând aceste lucrări. Cel întâi pictorul Octav Băndiă, văzând că nu poate abate judul dola hotărârea preconcepuţi, a înaintat o întâmpinare aerisi d-lui ministru al Artelor, prin care cere instituirea unui nou juriu alcătuit din membrii a căror autoritate artistică este indiscutabilă şi care au cu totul o altă concepţie despre ceia ce trebue să fie un „Salon“. Iată întâmpinarea pe care pictorul Octav Băncilă a adresat-o d-lui ministru al Artelor,refuzând a semna procesul-verbal al juriului. Domnule Ministru, Mulţumindu-vă pasiva onoarea ce mi-aţi făcut, numind® mă in juriul care organizează „Salonul Oficial“, îmi permit a vi exprima umila mea părere în ceea ce priveşte modul cum au lucrat onoraţii mei colegi din acest juriu. După impunătoarea manifestare a artei plastice naţionale ce a avut loc la Ateneul Român, unde s-a organizat „Retrospectiva“ şi în interesul ce se urmăreşte de către Onor. Minister al Artelor prin organizarea „Salonului Oficial“, cred că nu este bine ca în acest salon să figureze, absolut predominant, un singur curent ca acel pe care îl susţine majoritatea juriului. Nu pentru a face discordia sau pentru a-mi impune părerea notez aceste observaţiuni, ci respectos Domnule Ministru, îmi permit a vă ruga să binevoiţi ca în interesul suprem al artei şi al producţiu□ei artistice, să instituiţi un nou juriu alcătuit din elemeatele artistice de înaltă autoritate care să organizeze «Salonul Oficial» în aşa fel, încât el să fie amici o oglindă vie a manifestărilor artistice sănătoase şi ,atât de necesare artei noastre naţionale şi scopului ei-2 urmăriţi pentru îndrumarea şi dezvoltarea ei. Aşa cum a-au pronunţat onorat ei colegi din juriu, «Salonul» proectat pentru anul acesta urmează să prezinte un singur punct de vedere, o singură concepţie şi un singur curent, care daci poate fi astăzi în modă, nu va înlocui niciodată claricismul, spre care se îndreaptă azi toate privirile, îmi permit să accentuez asupra acestei concepţiuni în artă şi în speranţă că veţi binevoi a aprecia această întâmpinare, vă rog Domnule Ministru, ca numai în interesul artei să "acceptaţi’propunerea I mea, Instituind un juriu civic sil fie prea ocupat de aceestă înalţi şi eternă concepţie în materie da artă. Primiţi, vă rog, Domnule Ministru asigurarea deosebitei mele stime şi consideraţiuni, OCTAV BANCILA Bucureşti 29 Martie 1928. In serias timp sculptorul Jake publici îa ziarele de București o scrisoare în curs arătând că lucrările prezentate, în majoritatea lor, fiind lipsite de orice valoare cere ca anul acesta „Salonul Oficiel“ să fie contramandat. ECOURI Zilnie acestea, teatrul lui Reinhardt din Visas s’at putut făli cu un jubileu rar. S’a reprezentat pentru a 100-a oară piesa «Periferie» de Langer, nu mai puţin da un an. Astfel această piesă cehă a devenit unul din cele mai mari succese ala Vienei, din ultimii ani. La toamnă „Teatrul popular german" din Wiens va reprezenta «Uvejk» după romanul lui Hisek, în ncui prelucrare a lui Max Brod, care va fi cu totul diferită de cea reprezentată „Teatrul Pisestor" din Berlin.* In Aprilie a. c. se va deschide în oraşul Skoplje expoziţia Serbiei da nud, care va avea 4 secţiuni: textilă, economică, şi diverse. Interesantă va fi mai ales expoziţia ţesăturilor turceşti, de tutun şi opiu. In secţiunea de piscicultură va fi iun acvariu cu exemplare vii a teturor felurilor de peşti din merii® lacuri ale Macedoniei. In ultima secţiune se vor expune mai mult maşini. Informaţii — Astăzi dimineaţă s’a cfM&t la bisericuţa dela Gspoo, în prezenţa membrilor familiei şî & »«»«roşilor prieteni, parastasul de un m de la moartea fostului ministru issan AI. A. Bădărău. — Locuitorii din str. Mlaştinei (Socola) au făcut io plângere la Primărie prin care arată că în acea stradă staţionează grupe mari de cotiugare, cari dăunează higienei. Primăria a dispus ca toţi aceşti cotiugaragii să staţioneze de acum numai în şoseaua Naţională. Primăria a luat dispoziţia de a continua alinierea străzei Sărărie. In cursul săptămânei viitoare va fi tăiat colţul de teren din faţa comisiei a 111-a de poliţie unde strada forma un cot pronunţat. Alinierea va continua în susul străzei. Accident de tramvai Un grav accident de tramvai s-a întâmpit ieri după amiază în str. Palat vagonul cu no. 23, condus de manipulantul Const. Tăsaşi, venind cu mare viteză spre Ştefan cel Mare, a dat peste o căruţă în care se afla săteanul Ştefan Tabacov din Bălţi. Ciruţa a fost complect sfărâmată, iar săteanul aruncat la o mare distanţă. Prin cădere, Ştefan Tabacov s-a ales cu o rană , cap şi piciorul stâng. Cauza acidentului ar fi faptul că săteanul conducea căruţa pe o parte a străzii, contrar prescripţiilor serviciului circulaţiei. — Dus Rodica Nestorescu, profesoară la Conservatorul din localitate, s’a dovedit a fi o bună maeştri în ceea ce priveşte elementele muzicale pe care le formează. La o prosesie anterioară a Conservatorului, maestra şi-a prezentat pe doi din cei mai bani elevi ai săui. D-na Braeschi, o soprană lejeră cu mult simţ muzical şi dl. Protopopescu ua bani,oni cărui timbru promite pe zi ce trece un succes tânărului element. D-na Nestoresscu cu asemenea elevi poate să-și permită orice încercare muzicală din operiie clasice—nu numai din „Travlata", pe care o vor cânta Luni la festivalul «Femeilor Române». DUMINICĂ 1 APRILIE 1928 gg CRONICA TEATRALĂ „CYRAMO UE BERGERAC“ In frumoasa versiune poetică a d-lui M. Codreanu s’a reprezentat aseară faimosul poem rostandian. Au venit la teatru însetaţi de poezie, şi am plecat deziluzionaţi. Dl. Tony Bulandra a pus la contribuţie toate resursele de care dispune şî a depus şi o muncă într’adevăr extraordinară,cu care a isbutit să anihileze cea mai mare parte a comoarei de frumuseţe, virtuositate, ironie, eroism şi tragism ce stau atât de elegante în fiece vers. Ne miră, cunoscând inteligenţa d-lui Tony Bulandre, cum d-sa n’a sesizat toate aceste nuanţe ce se impun prin versul însine,din care cauză a trebuit să depună o muncă atât de grea, ca să-şi vocifereze rolul Tn cele două acte prime Tntr’un chip atât de obositor şi extenuant. O singură excepţie, Tn actul al treilea, Tn scena balconului, şi Tn toate celelalte scene lirice Tn care dl. Bulandra a fost Tn rol. De rest, adică de părţile celelalte nu face să ne ocupăm fiindcă nu avem intenţia de a-l jigni pe Interpret. In altă ordine de idei , Actul Tntăi-cel mai fastuos—a fost masacrat : ca joc de scenă, ca mişcare, ca decor şi ca text. Scenele cu Montfleury, foarfecate, scenele cu Cardinalul, suprimate, astfel că poemul nu mai apărea Tn amploarea cunoscută celei mai mari părţi din public, care l’a văzut poemul Tn străinătate, sau ia Iaşi cu ansamblul francez Tn frunte cu Daragon. D’apoi ansamblul ? Cu excepţia d-nei Marietta Sadoveanu, care e un temperament, şi cu excepţia interpretului lui Rapieneau care a avut un joc mai natural şi a spus „reţeta în versuri“ a turtiţelor mai bine cum a accentuat dl. Bulandra tirada nasului, balada duelului, sau versul de recomandare a garsonilor, ce să mai relevăm din producţia şcolară de aseară? Regretăm din suflet aceste lipsuri nepermiseşi regretăm şi mai mult că maestrul Codreanu n’a participat la punerea în scenă a piesei decât ca simplu spectator. Nădăjduim însă că în viitoarea stagiune poetul să ne dee un restabilit „Cyrano" cu tot fastul necesar pentru suflet șî pentru ochi. ARALD Mănăstirea CETĂŢUIA de O. TAFRALI II Şi la Cetăţuia descoperim aceleaşi încadrări tipice gotice, cu o oarecare modificare, potrivit gustuluimoldovean, ale uşilor şi ferestrelor,aceleaşi cordoane moldoveneşti, cu guşiturile lor caracteristice, cari urmăresc liniile pereţilor încăperilor în interior şi sunt decorate cu motive florale pictate. Basal *“•** c“t ț)' conjoară biserica pe din afară, la oi înălţime de aproape trei sferturi dela pământ spre caracterul moldovenesc ca la Tres-Iefsihi, este insă încadrat între două benzi de piatră cioplită m ornamente florale în stilul Renaşterii, cum le găsim şi la Opiu. Astfel, constatăm influenţa celor doua monumente anterioare ieşene: a Trei-Ierarhiior şi a QoSid. Arhitectul a ţinut, se imite de aproape pe cel dintâi, dar a luat ceva şi din ornamentaţia celui de-al doi-Restaurarea a produs şi la Cetiţuia schimbări regretabile, de pildă I» «pole. ele sunt astăzi ,acoperite cu dosi căciuli ţSîgiîiate occidentale, catolice, de un stil inferior, lipsit de orice eleganţă şi străin monumentului. Şi cu toate acestea, restauratorii ar fi putut vedea cum era loiserica în starea ei primitivă, ca d in interiorul ei, se află portretul lui Gheorghe Duca ţinându-şi la mâini ctitoria. Biserica are turle, acoperite cu cupole rotunde bizantine. Modificarea ce s’a făcut prin restauraţie, este greşită şi dirgraţioasă. Biserica se compune ca TreMeratii, dinit’sn nartex, acoperit părţii de ser prin cele două coloane caracteristice stilului mai multor biserici moldoveneşti începând ca ale lui Ştefan cel Mare încoace. I faire aceste coloane, trebuiau să fie a- I târnate după concepţia arhstediuid, verde cari alcătuiau după moda bizantină, triviî Ionul (triplă perdea), ce se întâmpină întoi din secolul al V-lea la sfântul Dumitru din Salonic. „ Cupola de stil moldovenesc se ridici I pe o bază pătrată şi apoi prin arcurile m i diadonală obţinându-se un al doilea cerc I’a clădit tamburul.